Sunteți pe pagina 1din 85

Motor cu aprindere prin comprimare

Puterea nominala Pn = 110 kW

Turaţia nominală nn = 3600 rot/min

Număr cilindri 4

Dispunerea cilindrilor opuse

Cilindrea totală Vt= 2.02 cm3

Cursa pistonului S= 86 mm

Alezajul D= 86 mm

Presiunea maximă a gazelor pg= 180.4 *10^5 N/mm2


pg= 18.04 Mpa
1. PROIECTAREA BLOCULUI MOTOR

Blocul motor al motorului răcit cu lichid

Blocul motorului este proiectat cu cilindri demontabili uscate (bucșate).

Blocul cu cilindri demontabili prezintă o serie de avantaje faţă de blocul cu cilindri


nedemontabili dintre care cele mai importante sunt: confecţionarea cilindrilor din materiale cu
calităţi superioare de rezistenţă la uzură; simplificarea turnării blocului motor; menţinerea
blocului în cazul uzurii sau defectării unuia din cilindri; reducerea tensiunilor termice ale
cilindrului; se uşurează remedierea în cazul uzurii cilindrilor în exploatare.

Cilindrul uscat se montează cu strângere sau liber în cilindrul prelucrat în bloc, astfel că el nu
este udat de lichidul de răcire.
Forma carterului se stabileşte pornind de la
traiectoria descrisă de punctele exterioare ale bielei
în mişcarea sa.

Schema stabilirii formei carterului blocului motor

Grosimea pereţilor se adoptă cât mai subţiri posibil deoarece nervurile preiau tensiunile din
timpul funcţionării. Se recomandă pentru blocurile din fontă grosimi de perete de 4…5 [mm] şi
6…8 [mm] pentru blocurile din aliaje de aluminiu.
Se adoptă grosimea de perete 6 mm

La proiectarea plăcii superioare se va avea în vedere ca bosajele pentru şuruburile chiulasei şi


şuruburile pentru capacele lagărelor paliere să fie cât posibil colineare. Diametrul şuruburilor
pentru chiulasă se situează între 8…12 [mm], iar adâncimea de înşurubare este (1,5…2,0)dşurub
pentru bloc din fontă şi de (2,5…3,0)dşurub pentru bloc din aliaj de aluminiu.
Se adoptă diametrul șuruburilor 10 mm.
Se adoptă adâncimea de înșurubare de 25 mm.
Lagărele arborelui cotit sunt lagăre suspendate.
Capacele lagărelor se centrează lateral în bloc, înălţimea de centrare fiind de 15…30 [mm]
pentru blocul din aliaj de aluminiu.
Se adoptă înălțimea de centrare de 20 mm.

În blocul motor se amplasează o parte din canalizaţia instalaţiei de ungere. Rampa de ulei
străbate întregul bloc şi este amplasată în general la baza cilindrilor având diametrul de 12...14
mm; din ea pornesc ramificaţii către lagărele paliere, lagărele arborelui cu came şi axul
culbutorilor, diametrul acestora fiind de 6…8 [mm].
2. Calculul principalelor piese ale mecanismului biela-manivelă :

a. Proiectarea și calculul cămășii de cilindru (cilindrului),

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru uscat

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 86 mm

• presiunea la sfarsitul arderii pg

pg = 159.5 *105 N/m2 15.95 N/mm2

R1=D/2+0.5=77/2+0 43.5 mm
R2=R1+2=77/2+2= 45.5 mm
R3=R2+4=77/2+4= 52.5 mm

Fig 2.1 Tensinile ce apar la montarea camasii uscate presate

Deformaţia sumară produsă de presiunea (p) de strângere poate fi redată prin expresia


  
p  E  R22  R12  R32  R22
 0.65427819
Se adopta

 
2 R32  R32  R12 E=
1 mm
1.6 *10^4

Grosimea pereţilor se adoptă din condiţii de rigiditate

d=0,06D+2= 7.16 mm
Pentru a se realiza strângerea adoptată, diametrul exterior al cămăşi se calc:

D ce  2   R 2     93 mm

Tensiunile care apar în pereţii blocului şi ai cămăşii sub influenţa presiunii de strângere

1. Tensiunile care apar datorită presiunii de strângere (p):

a) camasa cil
R22
- la interior  r  0;  t  2  p  -371.017
R22  R12

- la exterior: 2
R2
 r  0;  t  2  p  76.43631 [N/mm2]
R3  R1
2 2

b)cil din bloc


R3  R2
2 2
- la interior  r   p;  t  p  2 2 112.2196 [N/mm2]
R 3  R2

- la exterior: 2
R2
 r  0;  t  2  p  2 76.43631 [N/mm2]
R3  R1
2

Pe baza teoriei tensiunii tangenţiale maxime se calculează tensiunea maximă


2
 t   r  p  R3 
 max  64.0848214 [N/mm2]
R3  R2
2 2
2

2. Tensiunile care apar datorită presiunii gazelor:

a) la interiorul cămăşii

R2  R1 
2 2
 r   pg ;  t  pg  2 355.0667 [N/mm2]
R2  R1

b) la suprafaţa de separaţie dintre exteriorul cămăşii şi suprafaţa interioară


a cilindrului din bloc:

2
R1
 r  0;  t  2  p g   69.86432 [N/mm2]
R3  R1
2 2

c) la exteriorul cilindrului din bloc:

R1   R3  R2 ;   R1   R2  R3   78.43601 [N/mm2]


2 2 2 2 2 2
 r  pg  2  2   t p 2  2 2
R2  R3  R1  R2  R3  R1 
g
prin expresia
ii de strângere

a interioară
5. PROIECTAREA CHIULASEI

Chiulasa motorului răcit cu lichid

La motoarele pentru autoturismese folosesc în general chiulase monobloc.


La motoarele cu injecţie directă chiulasele au o construcţie relativ simplă deoarece camerele
de ardere sunt amplasate în pistoane

La proiectarea canalelor de admisie se ţine seama de reducerea pierderilor gazodinamice, aceasta


realizându-se printr-o secţiune variabilă descrescătoare spre poarta supapei, iar raza de curbură spre
poarta supapei se adoptă 0,5…0,6 din diametrul talerului supapei.
În cazul injecţiei cu benzină canalele de admisie se dirijează pe o parte, iar cele de evacuare pe
cealaltă parte a chiulasei.
La nivelul chiulasei circuitul de răcire trebuie să fie simplu fără ramificaţii importante şi să asigure o
viteză de-a lungul pereţilor de minim 15 [m/s].

La proiectarea chiulasei trebuie să se ţină seama de asigurarea rigidităţii acesteia în acest scop, la
adoptarea peretelui de aşezare cu blocul cilindrilor se au în vedere valori de (0,08…0,10)D iar pentru
ceilalţi pereţi de 5…7 [mm], luând în considerare ca element principal valoarea dimensională a
alezajului.
Grosimea peretelui de așezare cu blocul: 7 mm
Grosimea ceilalți pereți: 5 mm
3. PROIECTAREA PISTONULUI

Funcţiunile pistonului

Pistonul este reperul mecanismului motor, care îndeplineşte următoarele funcţii:

~transmite intermediul bolţului, forţa de presiune a gazelor;


~transmite cilindrului reacţiunea normală, produsă de bielă;
~etanşează, împreună cu segmenţii, camera de ardere;
~evacuează o parte din căldura degajată în procesul de ardere;
~contribuie la dirijarea gazelor în cilindru;
~are rolul de a asigura distribuţia amestecului gazos, în cazul motorului în doi timpi;
~în cazul motorului cu aprindere prin compresie, poate influenţa favorabil randamentul
arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;
~conţine, parţial sau integral, camera de ardere;
~împreună cu segmenţii şi peretele cilindrului controlează grosimea filmului de ulei şi
deci consumul de ulei.

Dimensiunile principale ale pistonului

Fig.. Părţile componente ale pistonului:

~camera de ardere (1);


~capul (2);
~bosajele pentru bolţ (3);
~fusta (4);
~inserţiile din oţel sau fontă (5);
~bolţul (6);
~siguranţele bolţului (7);
~segmenţii (8).
Fig.. Elementele dimensionale ale capului pistonului piston
pentru motor cu aprindere prin compresie.

HM - înălţimea camerei de ardere din capul pistonului.


SB - grosimea capului pistonului;
HN - distanţa de la generatoarea alezajului pentru bolţ la fundul pistonului;
DB - diametrul exterior al bolţului;
Hk - distanţa de la axa bolţului la partea superioară a capului pistonului;

Pentru dimensionarea pistonului se pot folosi informaţiile rezultate în urma prelucrărilor


statistice (tabelul ).

Calculul pistonului

Se alege piston cu cap plat, datorita simplitatii constructive si suprafelelor minime de


schimb de caldura.
Pistonul se face din aliaj de Aluminiu pe baza de Siliciu din grupa aliajelor eutectice.
Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi.
~Starea: aliaj pentru turnare in cochila.
~Densitatea ρ = 2,68 ...2,70 [kg/dm3]
~Conductivitatea termica λ = 138...155 [W/m*K]
~Dilatarea termica α =20,5...21,5 [1/K]
~Modulul de elasticitate E = 7500 [daN/mm2]
~Duritatea Brinell: la 293°K 90.....120 [HB]
la 423°K 70.....90 [HB]
la 523°K 30.....40 [HB]
~Rezistenta de rupere la tractiula 293°K 20.....25 [daN/cm2]
la 423°K 18.....23 [daN/cm2]
la 523°K 10.....15 [daN/cm2]

~Alungirea relativa A5min: 0.3 [%]

~Rezistenta de rupere la oboseala: la 293°K 8.....12 [daN/mm2]


la 523°K 5 [daN/mm2]

Fig. . Elementele de calcul ale pistonului

Calculul pistonului la solicitările mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiţează în raport cu soluţiile constructive alese.


Dimensiunile principale se adoptă pe baza datelor statistice (tabelul )
După ce s-au adoptat principalele dimensiuni ale pistonului, capul şi mantaua se supun
unui calcul de verificare. Profilul longitudinal şi radial se trasează în raport cu dilatările admise.
Capul pistonului se verifică în ipoteza că acesta este o placă circulară încastrată pe contur,
de grosime constantă, încărcată cu o sarcină uniform distribuită, dată de presiunea maximă a
gazelor din cilindru.
Lungimea pistonului H:

H = 0,800...1,500*D 0.8

H= 69 [mm]

Lungimea mantalei L:

L = 0,500...1,000*D 0.65

L= 56 [mm]

Înălţimea de compresie l1:

l1 = 0,550...0,850*D 0.6

l1= 52 [mm]

Înălţimea de protecţie a segmentului de foc h:

h = 0,100...0,180*D 0.1

h= 9 [mm]

Grosimea flancului hc:

hc = 0,045...0,055*D 0.5

hc= 43 [mm]

Grosimea capului δ:
δ =0,140...0,170*D 0.14

δ= 12 [mm]

Distanţa dintre bosajele alezajului bolţului b:

b= 0,250...0,500*D 0.375

b= 32 [mm]

Diametrul fundului segmentului:

75.4 [mm]

Jr : jocul radial al segmentului Se dopta Jr= 1.3 [mm]


t: grosimea radiala a segmentulSe dopta t= 4 [mm]

Capul pistonului se verifică în ipoteza că acesta este o placă circulară încastrată pe contur,
de grosime constantă, încărcată cu o sarcină uniform distribuită, dată de presiunea maximă a
gazelor din cilindru:

 
2
di
 rl  0,1875 pgmax  1  2  268.2431071 *10^5 [N/m2]

unde:

di - diametrul interior al capului pistonului [m];


σrl - efortul unitar(σa=200…300*10^5 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax- presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

Se adopta σrl = 250 *10^5 [N/m2]

0.03273238 [m]

di = 32.73238 [mm]

Se adopta di = 34 [mm]

Calculul profilului pistonului

Pentru asigurarea unei funcţionări normale a pistonului este necesar ca jocul relativ în
stare caldă, dintre piston şi cilindru, să fie în limitele următoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului;

Se adopta φ's = 0.0025 [mm]


φ'I = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei.

Se adopta φ'i = 0.0015 [mm]

Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

 s   s  D  0.215 [mm]
 i   i  D  0.129 [mm]

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară se determină sub formă de diferenţe:

s  D  D ps  0.39191513 [mm]
i  D  D p i  0.30625802 [mm]

unde: Dps - diametrul pistonului în stare rece la partea superioară [mm];


Dpi - diametrul pistonului în stare rece la partea inferioară [mm].

Diametrul pistonului în stare rece la partea superioară şi inferioară se determină cu relaţiile:

D   1 c  Tc  T0    s
Dps  

1 p  Tps  T0  85.60808487 [mm]

D  1 c  Tc  T0    i


Dpi   85.69374198 [mm]

1  p  Tpi  T0 
unde: αc , αp - coeficientul de dilatare termică al materialului cămăşii cilindrului,
respectiv pistonului [1/k];

Se adopta : αc = 10.7 *10^-6 [1/K]


αp = 20 *10^-6 [1/K]

To - temperatura la care se efectuează măsurarea pieselor

To = 293 [K]

Tc - temperatura pereţilor cilindrului în timpul funcţionării motorului [K];

Tc= 150...350 °C +273,15 [K] Se adopta tc= 200 °C

Tc = 473.15 [K]

Tps-temperatura pistonului în timpul funcţionării, în zona superioară, respectiv inferioară [K].


Tps = 200...300+273,15 [K] Se adopta tps = 220 °C

Tps = 493.15 [K]

Forma câmpului de distribuţie termică din capul pistonului şi partea de ghidare


se prezintă în figura .

Fig.8.20. a) Forma pistonului în secţiune transversală; b) legea de distribuţie a ovalităţii pistonului.

Calculul zonei port-segmenţi

Umărul canalului pentru segment este supus la solicitări de încovoiere şi forfecare de


către forţa de presiune a gazelor scăpate prin interstiţiul dintre piston şi cămaşa cilindrului, care
acţionează asupra segmentului.

Valorile eforturilor unitare se calculează astfel:

La incovoiere:
2
Mi  Rp  r 
i   2,28  pgmax     579512.785 [N/m2]
Wz  hc 

Rp = 0.042804 [m]
r= 0.0377 [m]
hc = 0.043 [m]

σi = 0.579513 MPa

La forfecare:

0,76 pg    Rp2  r 2 
f   0,76 pg  13710400 [N/m2]
  R2
p r  2

τf = 13.7104 MPa

Efortul unitar echivalent este:

 ech   i  4   
2 2
27.42692304 MPa

Pentru pistonale din aliaje de aluminiu σech = 300-400*10^5 N/m2 . 274 [N/m2]

În regiunea port-segment, secţiunea A-A (fig.) din dreptul segmentului de ungere


este redusă din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.Ea se verifică la compresie:

  D2p
 c  pgmax   39148754.5 [N/m2]
4  AA
unde: AA - aria secţiunii reduse [m2].

Efortul unitar admisibil la compresie este: σac = 200-400*10^5 [N/m2].

Se adopta σac = 300 *10^5 [N/m2]

𝐴_𝐴=(𝜋∙ 〖𝑑 _𝑒 〗 ^2)/4−
(𝜋∙ 〖𝑑 _1 〗 ^2)/4−𝑛_𝑔∙𝑑_𝑔∙(𝑑_𝑒−𝑑_𝑖 )= 0.002652394 [m2]

Cunoscându-se coeficientul de dilatare termică al materialului pistonului, modulul de


elasticitate şi alţi factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului în zona port-segment,
respectiv diametrele.

Pentru partea superioară a capului pistonului:

2
 Dp
2

d1  d 
2

 0,02135   pme   74.54857368 [mm]
 l 

l -distanţa de la fundul pistonului la generatoarea alezajului bolţului [mm].

l= 24.94 [mm]

Pentru partea inferioară a zonei port-segment:


2
 2
Dp 

d 2  d   0,0513 
2
 pme   69.9604619 [mm]
 l 
l'-distanţa dintre planul care delimitează zona port-segment şi generatoarea alezajului pentru bolţ

l' = 24 [mm]

pme -presiunea medie efectivă [N/mm2].

pme = 18.01 *10^5 [N/m2] pme = 1.801 [N/mm2]


#DIV/0!
Calculul mantalei pistonului
unde: G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83∙104= 8300 N/mm2

τmax =rezistenta admisibila maxima

τmax = 600 N/mm2


Numarul total de spire:

i  i r  ( 2 ... 3 )  11 spire
Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea completă a supapei între spirele arcului să
rămână un joc Δmin

 m in  ( 0 ,5  0 ,9 )  0.5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera

Presiunea specifică pe mantaua pistonului pentru a preveni î #DIV/0!


nu trebuie să depăşească o anumită valoare determinată convenţional:

psm < 4,0…7,0 10^5 [N/m2] la motoarele de autoturisme;


13.74011679 *10^5 [N/m2

N max
p sm   1.37401168 [N/mm2] 0
D p  LN  Aev

Nmax - forţa normală care acţionează într-un plan perpendicular pe axa bolţului [N];
0
Nmax = 7196 [N]

LN - lungimea mantalei [m];


0
LN = 56 [mm]

Aev - aria suprafeţei evazate proiectată pe un plan normal pe axa bolţului [m2].

𝐴_𝑒𝑣=2∙𝐿_𝑎𝑟𝑐𝛽∙𝐿_𝑁= 10022.71 [mm2]

𝐿_𝑎𝑟𝑐𝛽=(𝜋∙𝑟∙𝑛^̊)/1
80= 89.64858 [mm]

Grosimea peretelui mantalei (fig..), respectiv diametrele interioare se determină cu


următoarele relaţii:

în planul axei bolţului:

Fig. Grosimea peretelui mantalei

2
 Dp
2

d3  
d 
2
0,02135   pme   73.59846114 [mm]
 l1 

unde: l1 - distanţa de la partea inferioară a pistonului la axa bolţului [mm];

l1 = 17.2 [mm] 51.6

la partea de jos a mantalei;


2
 Dp
2

d 4  d   0,00772   pme  
2
72.59367484 [mm]
 l 1 
unde: l1' - distanţa de la partea inferioară a pistonului la planul în care se calculează
grosimea mantalei [mm].

Se adopta l'1= 5 [mm]

Calculul jocurilor segmentului în canal

Grosimea segmentului fiind:

Dp pgmax 1
b  K   0.72721536 [mm]
2 100 a

K= 0.08 - constantă;

pgmax - presiunea maximă din cilindru [daN/mm2 ]

pgmax = 1.804 [daN/mm2 ]

σa - efortul unitar admisibil [daN/mm2 ]

σa = 5,5…6,5 [daN/mm2] Se adopta: σa = 5

Se adopta din stas : b= 3 [mm]

se poate calcula distanţa dintre segment şi umărul din piston (fig..):

t
Pt segmentul de foc ja  f     T  Dp  0.087859577 [mm]
b
t
ja  f     T  Dp 
b

t
Pt segmentii de compresie ja  f     T  Dp  0.027367649 [mm]
b

t
Pt segmentul de ungere ja  f     T  Dp  0.024771418 [mm]
b

unde: f -constantă

f= 0.075 pentru segemntul de foc

f= 0.028 pentru ceilalţi segmenţi de compresie

f= 0.046 pentru segmentul de ungere

t - grosimea radială a segmentului [mm];

t= 4 [mm]

b - grosimea axială a segmentului [mm]

b= 3 [mm]

Pt segmentul de ungere se adopta b = 5 [mm]

α - coeficient de dilatare pentru materialul pistonului [1/°K]

T temperatura segmentului de foc [K]

T= 240 [°C] = 513.15 [K]

T temperatura segmentului de compresie [K]

T= 155 [°C] = 428.15 [K]

T temperatura segmentului de ungere [K]

T= 120 [°C] = 393.15 [K]

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :


jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm

jr = 1.3 [mm]
tă pe contur,
cu relaţiile:
i pistonului.
pentru bolţ
4. Calculul boltului

Fig. . Dimensiunile bolţului

Dimensiunile bolţului (fig..) se adoptă se baza datelor statistice şi se efectuează calculele


de verificare a rezistenţei la uzură, a solicitărilor mecanice şi a deformaţiilor precum şi
precizarea prin calcul a jocurilor de montaj.

Dimensiunile constructive ale bolţului:

Diametrul exterior de = (0,34…0,38)*D [mm] 0.34

de = 29 [mm]

Diametrul interior di = (0,60…0,75)*de [mm] 0.635

di = 19 [mm]

Lungimea bolţului l = (0,80…0,87)*D [mm] 0.81

l= 70 [mm]

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb = (0,32…0,42)*D 0.38

lb = 33 [mm]

Lungimea de contact cu bosajele din piston lp =0,5*(1,1…1,3)*lb : 2lp=(1,1…1,3)lb

lp = 20 [mm] 1.2
Se adopta lb = 20 [mm]

Verificarea la uzură

Rezistenţa la uzură poate fi apreciată după mărimea valorilor presiunilor specifice în


piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).
Fig..Schema de calcul a bolţului

Convenţional se consideră că forţa care solicită bolţul este:

  D2
F  F gmax  F j p   pgmax  mp  r   2   1    -5717696.856 [N]
4

Din calculul dinamic:

λb = 0.278
ω= 376.99 [rad/s]
R= 43 [mm]
mp = 0.866 [kg]
mb = 1.0828236 [kg]
m1b = 0.2977765 [kg]
m2b = 0.785047 [kg]

= 1047908.39 [N]

-6765605.24 [N]

presiunea în locaşurile din piston;

F
pp  
2 d  lp
F
pp   -4986.32365 MPa < ppa =15….40 MPa
2 d  lp

presiunea în piciorul bielei;


F
pb   -5983.58838 pba ≤ 20…50 MPa
d  lb

Verificarea la încovoiere

Tensiunea max. determinată de momentul încovoietor la mijlocul bolţului se calculează cu relaţia:

Pentru oţel carbon σac=120…150 [N/mm2]


Pentru oţel aliat σac=250…500 [N/mm2]

F   l  0,5  l b  4  j)
i  
1,2  d e3   1  4 
-20939.0834 MPa

di
  0.635
de

j = jocul dintre biela si bosaj [mm]

Se adopta j 1.5 [mm]

În cazul bolţului flotant solicitarea variază după ciclu simetric, iar pentru determinarea
coeficientului de siguranţă se utilizează ecuaţia:

 -1
c1   -0.01680337
k
 a
 

Valoarea minimă a coeficientului de siguranţă trebuie să fie cuprinsă între 1,0…2,2.

Pentru parametrii care intră în relaţiile de calcul ale coeficientului de siguranţă se pot
folosi următoarele valori:

rezistenţa la oboseală pentru ciclul simetric de încovoiere:

σ-1 = 180…250 [N/mm2] pentru oţel carbon; 200


σ-1 = 340…380 [N/mm2] pentru oţel aliat; 360

coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk=1 1


factorul dimensional: ε = 0,8...0,9; 0.8

coeficientul de calitate al suprafeţei:

bolţ călit cu suprafaţă lustruită: γ = 1,1…1,5 1.1


bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5 1.5

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

  D2
Fg min   pg min  540.218848 [N]
4
Din Calculul Dinamic se alege presiunea minima Fgmin = 74 [N]

pgmin = 0.93 *10^5 [N/m2] 0.093 MPa

Se alege din calculul dinamic in functie de presiunea pgmin


Fjmin = 2408.3 [N]

Fmin = 2482.3 [N]

Fmin   l  0,5  lb  4  j)


i min  
1,2  de3  1  4 
9.090563582 MPa

σimin = 9.09056358 MPa

-10474.087 MPa

Rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere:

 0  1 , 4  1 , 6   -1  300 MPa 1.5

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizează în secţiunile dintre părţile frontale ale bosajelor şi


piciorul bielei.

Tensiunea unitară la forfecare se determină cu relaţia:

0,85  F   1     2 
 
d e  1   
2 4
0,85  F   1     2 
 
d e  1   
2 4 -13835.648 MPa

Valoarea admisibilă a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru oţel aliat şi


(80…120) N/mm2 pentru oţel carbon.

Calculul de ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare în secţiunile caracteristice se obţin din condiţiile


φ = 0° şi φ = 90°.

F   1 2 1  1  F
( i )0   0,190  K    -47159.5409778 MPa
l  de   1   1 
2
l  de 1

η1= 16.8

F   1  2  1    0,636  F
(  i )  90   0,174    K     -31776.5478493 MPa
l  de  1    
2
1   l  de 2

η2= 11.32

F   2    1    1  F
(  e )  0   0,190   K     -24309.6205278 MPa
l  de  1   2
1   l  de 3

η3= 8.66

F   2    1    0,636  F
(  e ) 90   0,174   K    4  -36492.5019471 MPa
l  de   1    2
1    l  d e

η4= 13

Pentru simplificarea calculelor funcţiile η1, η2, η3, η4 împreună cu factorul de corecţie K
s-au reprezentat grafic în funcţie de raportul dimensional a în figura .
Fig..Repartiţia sarcinii
Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

Fig..Variaţia tensiunilor unitare de ovalizare în bolţ(a) şi valorile


mărimilor K, η1, η2, η3,η4 (b)

Deformaţia maximă de ovalizare se produce într-un plan normal pe axa cilindrului şi se


calculează cu relaţia:

3
F  1  
  max  0,09    K  -0.27507733 [mm]
l  E  1  

K= 0.87
E= 2100000 [N/mm2]

Se recomandă ca deformaţia de ovalizare să fie mai mică decât jocul radial la cald.

Δ' = (0,0005…0,002)∙de = 0.02924 [mm] 0.001

Δδmax = -0.27508 [mm] ≤ Δ'/2 = 0.01462 [mm]

Calculul jocului la montaj

necesar să se calculeze jocul de montaj dintre bolţ şi locaşul său din piston:


 
   d e   0l   t b  t 0    Al  t p  t 0  

1   Al  t p  t 0 

 
   d e   0l   t b  t 0    Al  t p  t 0 


1   Al  t p  t 0  -0.02855412 [mm]

unde:

αOL = 12 *10^-6 [1/K] coeficientul de dilatare al materialului boltului


αAl = (17...25)*10^-6 [1/K] coeficientul de dilatare a materialului pistonului

Se adopta αAl = 20 *10^-6 [1/K]

tb = 423 [K] temperatura bolţului;

tp = (423 ... 473) K - temperatura pistonului;

Se adopta tp = 470 [K]

t0 = 293 [K] temperatura mediului ambiant.

Deoarece αal > αol şi tp > tb este posibilă apariţia de jocuri negative.
Când bolţul este flotant, la rece, ajustajul lui în locaşurile din piston trebuie să fie cu strângere. De
aceea pentru a face posibilă funcţionarea la pornire bolţul se montează cu joc în piciorul bielei.
Montajul dintre bolţ şi piston cu ajutaj cu strângere se poate realiza prin încălzirea
pistonului la 353…393K.
cu relaţia:
ângere. De
6. Calculul sumar al segmenților de piston

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza


pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc segmenti de compresie iar
segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe suprafata cilindrului
se numesc segmenti de ungere.

Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele


impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul

Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:


• duritatea 300 …380 HB
• σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece


asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului


dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
tc - dimensiunea radiala a canalului

Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:

• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel incat


prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata

• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si b


• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii
S0
0 . 425 t
pe  E  6.206 N/mm2
3  D D
(  1) 
3

t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196

• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2

• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii


S0= 14 mm
D= 86 mm
• grosimea segmentului t,
t= 3 mm

t 1 1 1
 ( ...... ) 
D 20 30 24
D
t  3.583333
24
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2

• coeficient Km,
Km = 1.742

• inaltimea radiala a segmentului:


• pentru segmentii de etansare:
b= 3 mm

• pentru segmentii de ungere:


b= 5 mm

Calculul tensiunilor in segment la montaj

 s 
1  0 
1 2E  t  1
 ' max      83.05131
m   D 
2
3  
  1
 t 
unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui
Calculul tensiunii maxime in segment
S
2 Km t
 max  E  289.3508
  (3   ) D
(  1) 2

Verificarea segmentului in canal


in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui rost
prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie


Δ1 = (0,11…0,20) = 0.15 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ1 = (0,009…0,15)= 0.1 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm

Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm

Jocul la capetele segmentului

 3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c )  0.009894 mm
 3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c ) 

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al cilindrului


αc = 12 ∙10-6 1/K

• αs = α c = 12 ∙10-6 1/K

• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K

• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δts = 100 K

• primul segment de compresie


Δ3 = 0,004∙D = 0.344 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ3 = 0,003∙D = 0.258 mm

• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.129 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda


Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0.172 mm
7. Proiectarea și calculul bielei,

Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin


intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este
compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si


flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela.
Flambajul corpului bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor
bielei si o intensificare a uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun


gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate
maxima in conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de


tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei


Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei d e,

de = (1,3…1,7) ∙ d = 40.936 mm
se adopta : de = 42 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei d i,

di = d + 2 ∙ hb = 35 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 5.2632 mm
se adopta : hp = 6 mm

• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 2.3392 mm
se adopta : hb = 3 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,


a= 32 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste
conditii forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

Fî  F jp  m p  r  2
 1     91362.94 N

unde:
• mp - masa pistonului
mp = 1.17 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.43 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 376.99 rad/sec
•λ= 0.27778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:


• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a
piciorului cu corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta


normala in sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M î  M 0  N 0  rm  1  cos  î   0,5  Fî  rm   sin  î  cos  î   358710.3

N î  N 0  cos  î  0 ,5  Fî   sin  î  cos  î   30872.29

unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0  Fî  rm   0 , 00033   î  0 , 0297   -51076.3 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0  F î   0 , 572  0 , 0008   î   52093.76 N


• φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o
φi = 2.26892803 rad

• rm - raza medie

de  di
rm   19.310 mm
4

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat


piciorul bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un
coeficient de proportionalitate care are expresia:

1
K   0.78504673
A E
1  b  BZ
Ap Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a


Ab = 190.8 mm 2

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a


Ap = 381.6 mm2

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat


EBZ = 1.15 ∙105 N/mm2

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei


EOL = 2.1 ∙105 N/mm2

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ), respectiv


exterioară (σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

 6  rm  hp  1

îi   2  M   k  Nî  
hp   2  rm  hp 
-1983.55 N/mm2
î
  a  hp

 6  rm  hp  1
 î e  2  Mî   k  Nî   
 hp   2  rm  hp   a  hp
 6  rm  hp  1

îe  2  M   k  Nî  
hp   2  rm  hp 
î 1838.52 N/mm2
  a  hp

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are
valoarea maxima

  D2
Fc   pg max  m p  r   2  1     -18393.4 N
4

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se


efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu
corpul bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate


de forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

 sinc  1 
Mc  M0  N0  rm  1  cosc   Fc  rm     sinc   cosc   2161.311
 2   

 sinc  1 
Nc  N 0  cosc  Fc     sinc   cosc  
 2   
 sinc  1 
Nc  N 0  cosc  Fc     sinc   cosc  
 2    -145.065

unde: • φc se măsoară în radiani


φc = 115 o
φc = 2.007129 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.6 N/mm2
Mo' = -0.5715201 N/mm2

• No' - forta normala in sectiunea B - B


No' / Fc ∙ 103 = 1.8
No' = -33.10816 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune


se calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

 6  rm  hp  1
 ci   2  Mc   k  Nc   
 
-13.3135 N/mm2
 hp  2  rm  hp  a  hp

Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

 6  rm  hp  1

 ce  2  M   k  Nc 
hp   2  rm  hp 
9.715283 N/mm2
c
  a  hp

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o solicitare


suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

 t  d i   BZ   OL    t  t m  
 t  d i   BZ   OL    t  t m   0.042288 mm
30
unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei

• coeficientul de dilatare al bucsei


αBZ = 18 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei


αOL = 10 ∙10-6 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K


t= 423 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K


tm = 273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

 m  t
pf   18.33269 N/mm2
 de  di
2 2
di  d
2 2

 2 2     
di  d
2 2
  de di  
di
 E OL E BZ 
 
 

unde: • ν -coeficientul lui Poisson


ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:


• in fibra interioara

de  di
2 2
i  pf  2  105.537191 N/mm2

de di
2

• in fibra exterioara

2  d i2
e  pf  2  87.2045055 N/mm2
d e - d i2
Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de
oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara în
sectiunea de incastrare

Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

 max e îe  1925.72433 N/mm2

 min   e   c  e
77.4892225 N/mm2

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

 max   min 
a  924.117552 N/mm2
2

 max   min 
m  1001.60677 N/mm2
2

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

 -1t
C   0.284963
k
 a    m
 
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 400 N/mm2

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.9

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului


ψ = 0,12…0,20 = 0.12

• coeficientul de calitate al suprafetei


γ = 0,70…0,80 = 0.8
Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

8  F jp  rm3    c  90
2
0.16418 mm
p 
10  EOL  I
6

unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei

2
a hp
I   95.4 mm3
12

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului


bielei sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de


Hp = 29 mm

• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp


Hc = 35 mm

• hi = 0,666 ∙ H
hi = 69 mm

• H =l-(de+dm)2
H= 104.12 mm

• B = 0,75 ∙ H
B= 78 mm
• a = 0,167 ∙ H Dimensiunile corpului bielei
a= 17 mm

• l - lungimea bilelei
se adopta l = 155 mm

• l1 - lungimea incastrata a bielei

se adopta l1 = 100 mm

La M.A.C. se adoptă l/l1 = 1,3…1,6

Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:


• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la intindere
este:

Fî  (mp  m1b )  r   2 1     15222.6118 N

Tensiunile la intindere sunt:

Fî 
î  -7.95552 N/mm2
A

unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

A  B  ( H  h)  a  h  -1913.4659 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre fort #DIV/0!

  D2
Fc   pgmax   m1b  mp   r   2 1     58634.41 N
4
Tensiunea de compresiune este data de relatia:

 c  Fc  -30.643 N/mm2
A

Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:

f  
2 2
l l
e
  Fc  C   Fc  -34.3202 N/mm2
  E Ix
02
Ix

• unde: σe - limita de elasticitate


Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C
 e  0,00015 0,00050
2 E
C= 0.0003

• in planul de incastrare

 l12
 ft  2 e
  Fc  -34.320205 N/mm2
 E Iy

unde: σe - limita de elasticitate


Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa


urmatoarele relatii:

• in planul de oscilatie:

F c  l2  A
 t 0   c   f 0   1  C   
A  Ix 
F c  l2  A
 t 0   c   f 0   1  C    -64.9632 N/mm2
A  Ix 
• in planul de incastrare

F  l12  A 

 t î   c   f î   1  C 
c
 -64.9632 N/mm2
A  I y 

unde:

1.12
 l2  A  l12  A 
1  C  
  1  C    1,10 1,15 
Ix    I y 

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un
ciclu simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:

 1t
C   2.196942
k
 a   m
 
c recomandat 2-2.5

unde: • σmax tensiunea maxima:

σmax = σto = -64.9632 N/mm2

• σmin tensiunea minima:

σmin = σc = -30.643 N/mm2

• σa amplitudinea ciclului

 max   min 
a  -17.1601 N/mm2
2
• σm tensiunea medie

 max   min 
m  -47.8031 N/mm2
2
 max   min 
m 
2
Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei

Dimensiunea Simbol Relatia


Diametrul interior al capului 𝑑_𝑖𝑐 (1.0… 66.22
1.2)𝑑_𝑚
Latimea maxima a capului 𝐼_𝑐 (1.3… 90.3
1.6)𝑑_𝑚
Distanta dintre axele surubului𝑑_𝑐 (1.15… 69.23
de biela 1.25)𝑑_𝑚

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton

Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia

Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta


de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei
bielei care efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

 
Fî  r   2   m p  m1b   1      m2b  mcb   16939.99 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua


• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta
dintre axele suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o lege
sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni
proportionala cu momentul de inertie al sectiunii transversale

mp= 1.17 kg
mb= 1.46 kg
m1b= 0.403 kg
m2b= 1.062 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.043 m

ω= 376.99 rad/sec

λ= 0.278
e.Proiectarea și calculul șuruburilor de bielă

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea
capacului spre capul bielei
spre capul bielei
de biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea
superioara a capului bielei

superioara a capului bielei

Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie
de solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata pentru capul bielei

continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate


marcile 40C 10, 41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11

Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela

inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se


afla deasupra planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub

Fî 8469.996 N
F î1   1474.33 N
z

unde : z - numarul de suruburi de pe o biela


z= 2

• Forta de strangere initiala a surubului


38
F sp   2  3   F î1  2 . 5  F î1  21174.9893 N

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s  F sp    F î 1 
F s  F sp    F î 1  22868.9884 N

χ- este constanta care tine seama de elasticitatea


unde : sistemului χ= 0,15…0,25
χ= 0.2

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se


dimensionează tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

4 c1 F s
ds  cc     7.1783476 mm
 c2  c
4 c1 F s
ds  cc    
 c2  c

unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00


cc = 2.5
suplimentare de torsiune care apar la strangerea
piuliţei
c1 = 1.3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului
în zona filetata
c2 = 1.2

σc - limita de curgere a materialului surubului


σc = 1000 N/mm2

• Diametrul partii nefiletate


4 Fs
d s  cc   
 c 7.7579883 mm

Verificarea la oboseală

• Tensiunile maxime

 max = Fs  565.0776154 N/mm2


As

 ’ max = F s  483.792167 N/mm2


A’ s

• Tensiunile minime

F sp
 min =  523.220014 N/mm2
As
F sp
 ’ min =  447.95571 N/mm2
A’ s

unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

  d s2
As =  40.47053 mm2
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

47.27027 mm2
  d s' 2
'
A =
s 
4
   min 20.9288006 N/mm 2

 a = max 
2
 max   min 544.148815 N/mm
m =  2

• Coeficientul de siguranta:

C 
 1 
k 2.451453
 a   m
 

unde: • σ-1= 300…700 N/mm2


σ-1= 500 N/mm2

• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon


βk = 4

• ε= 0,8…1,0
ε= 0.8

• γ= 1,0…1,5
γ= 1.1

• ψ= 0.2

Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0


8.Proiectarea și calculul arborelui cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au un
caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,


incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o


calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune
specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia contragreutatilor.


(masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al motorului).
Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (0,9...1.2)∙D D=77 mm


l= 97 mm

• Diametrul fusului palier dp = (0,60…0,80) ∙ D


dp = 65 mm

• lungimea fusului palier lp


paliere intermediare : lpi = (0,30… 0,50) ∙ dp
lpi = 32 mm
paliere extreme sau medii lpe = (0,5…0,7) ∙ dp
lpe = 39 mm
• Diametrul fusului maneton dm = (0,55…0,70) ∙ D
dm = 60 mm

• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm


lm = 31 mm

• diametrul interior dmi = (0,6…0,8) ∙ dm


dmi = 42 mm

Grosimea bratului: h =( 0,15…0,36) ∙ dm


h= 19 mm

• Lungimea bratului b = (1,17…1,90) ∙ dm


b= 96 mm

• Raza de racordare: (0,06…0,10) ∙ dm


R rac = 5 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le


limiteze presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se
calculeaza cu relatiile:

R m max
p m max   9.679569 MPa

d m lm

R p max
p p max   4.816816 MPa
d p lp
unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton
Rmmax = 18241.16 N

• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier


Rpmax = 10019.58 N

ppmax.a = 4….8 Mpa = 8MPa


ppmax= 6,00 <ppmax.a = 8 MPa

pmmax.a = 2….14 Mpa = 14 MPa


pmmax= 12,0746 <pmmax.a = 14 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se


determina cu relatiile:

Rm 
pm  2.870787 MPa
d m  lm
Rp
pp=  1.281173 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca
fusurile manetoane
Rm = 5410 N

• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere


Rp = 2665 N

ppmed.a = 3….7,5 Mpa = 7,5MPa


ppmed= 1,59817 <ppmed.a = 7,5 MPa

pmmed.a = 2….3,5 Mpa = 3,5 MPa


pmmed= 3,5811 <pmmed.a = 3,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si aceasta
se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

3
   dm  n 
Km  pm    pm   
3
  31.8726
 60 
3
   d  n 
p p   3  p p      
p
Kp  21.29222
 60 
unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative
ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai


regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea calculul
impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care considera
arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu numarul
coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza

• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor


de incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn

• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj


egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la
reazemul din dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste conditii se
renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit
sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care actioneaza in fusurile
dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final, deoarece in aceasta se
insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru
fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de torsiune tinandu-se cont de
ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -570128 N∙mm

Mpmax = 616882.9 N∙mm

Eforturile unitare :
M p min
 p min   -21.6418 MPa
W pp
M p max
 p max   23.41659 MPa
W p p


Wp   dp 3  26343.84 mm3
32

dp=58 mm

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 p max  p min
 pa   22.52919 N/mm^2
2
 p max   p min
 pm  
2
 p max   p min
 pm   0.887397 N/mm^2
2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

 1
Cp   5.460888
 k
 pa     pm
 

unde: • τ-1 = 280 N/mm2


• γ= 1.1

•  k 
 2.5
 
2   1   0
•    0.08
0
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de 3…4
pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot
care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea
momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se
determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.

Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si momentelor.


Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna dupa doua
directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton
Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 289878 N∙mm


MTmin = -214493 N∙mm

Eforturile unitare
M T max
 max   23.99644 N/mm^2
W pm
M T min
 min   -17.756 N/mm^2
W pm

Jocurile diametrale în stare caldă  d mişiinferioară se determină cu expresiile:


în zona3 superioară
W pm     d m  1    12080.04 mm3
16  dm 

unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii


2
   0.110742
dm  d mi
μ= 0.94

Coeficientul de corectie pentru


calculul modulului de
rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

m   m min
m  
max
20.87621 N/mm^2
a
2
 m max   m min
m   3.120229 N/mm^2
m
2
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C   1  #DIV/0!
 k
 a      m
 

unde: βkτ = 1.8

ετ =

ψτ = 0.08

γτ = 1.1

τ-1= 320 N/mm2

Verificarea la incovoiere
Schema pentru determinarea momentului în planul orificiului de ungere
Fortele radiale:

Z= 14126 N

Z1 = 12552 N

Z2 = -11664 N

b
Ax  [Z  (Z1  Z )  ]  (0.5  Z1  Z 2 )  14670.92 N
lm

Fortele tangentiale

T1 = 7345 N

T2 = 7345 N
b
A y  T1  (T2  T1 )   7345 N
lm

Fortele axiale mp= 1.17 kg


mb= 1.47 kg
F br  m b  r  2
 8983.497 N m1b= 0.403 kg
m2b= 1.062 kg
mcb= 0.2 kg
F cb  m cb  r   2
 1222.245 N R= 0.043 m
ω= 376.99 rad/sec
Momentele de incovoiere
lm h
a    25 mm
2 2
M x  0 . 5  l  A x  712860.2 N∙mm

M y  0 . 5  l  Ay  ( Fbr  Fcg )  ( 0 . 5  l  a )  540113.4 N∙mm

2 2
M i max  M x  M y  894366.9 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se obtine in
planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor
Momentul de incovoiere in acest plan:

θ= 45 o

M u  M y  cos   M x  sin   885986.1 N∙mm

Eforturile unitare
M i max
 max   4.947586 MPa
W m
M u 
 min  4.901224 MPa
W m
  dm
3
d
Wm  [1  ( mi ) 4 ]  -180768 mm3
12 dm
Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere
si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii
mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.
Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 9867 N

Bzmin = -9483 N

 6a 1 
 max  BZ    49.58003 MPa
max
bh
2
bh

 6a 1 
 min  BZ    
bh
2
min
bh
 6a 1 
 min  BZ     -47.6505 MPa
 b
min
 h 2
b  h 
   min
 m  max  0.964768 MPa
2

 max   min
a   48.61526 MPa
2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

 1
C   3.7332052
 k
 a    m
  
#REF!

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in


vedere urmatoarele valori:

   1 ... 1 . 15  1

   0 . 1 ... 0 . 2  0.2
 k 

  2.2

 1  400 MPa
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:
Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0 ,5  a T max
 max   10.52907 MPa
k b h 2

0 ,5  a  T min
 min   -9.2387 Mpa
k b h2
unde: k= 0.3
 max   min
m   0.645188 MPa
2
   min
 a  max  9.883884 MPa
2
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:
 1
C   20.16913
 k
 a     m
  
unde:
   1 ... 1 . 15  1

   0.1

 k
 2
 
  1  400 MPa
Coeficientul de siguranţă global

C  C
C br   3.670853
C 2
 C 
2
D= 77

9. Calculul principalelor piese ale mecanismului de distribuție a gazelor

a.configurației mecanismului de distribuție

Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care


asigura realizarea schimbului de gaze dintre cilindrul motor si mediul exterior,
respectiv umplerea cilindrului cu incarcatura proaspata si evacuarea produselor de
ardere. Aceasta functie este realizata prin deschiderea si inchiderea periodica a
orificiilor de admisie si evacuare.

Sistemul de distributie trebuie:


• sa asigure un grad de umplere ηv si de evacuare ηev ridicat;
• sa asigure o distributie uniforma a fluidului proaspat in cilindri
• sa asigure o functionare silentioasa la schimbul de gaze (sa reduca
zgomotul produs la curgerea gazelor si de piesele mecanismului in
miscare prin reglajul jocurilor functionale)
• sa fie simplu in fabricatie si intretinere, ieftin si sa asiigure o fiabilitate
inalta in functionare

Partile componente ale mecanismului de distributie se pot organiza in doua


grupe:
• grupa supapei: alcatuita din supapa, ghidul supapei scaunul supapei
arcurile si piesele de fixare;
• organele de actionare a supapelor: arborele de distributie, tachetul.

b.Stabilirea dimensiunilor principale ale supapelor


Sunt supuse unor sarcini dinamice si temperaturi
ridicate, aceste conditii necesitand un material
foarte rezistent. Pentru acestea se folosesc oteluri
aliate cu Cr (9%) si Si (3,5%).

Elementele dimensionale ale supapei: D= 86 mm


Unghiul γ = 45 o

• dc -diametrul canalului de admisie sau evacuare în poarta supapei

d ca  ( 0 , 42  0 , 50 )  D  36 mm

d ce  ( 0 , 40  0 , 45 )  D  34 mm

• di - diametrul canalului

d ia  0 . 865  d ca  31 mm

d ie  0 . 865  d ce  30 mm

• b - latimea suprafetei de etansare

b  ( 0 , 05  0 ,12 )  d ca  3.612 mm

b  ( 0 , 05  0 ,12 )  d ce  3.44 mm

• rc - raza de racordare a capului supapei cu tija

rca  ( 0 ,16  0 , 25 )  d ca  9 mm

rce  ( 0 ,16  0 , 25 )  d ce  9 mm

• d - diametrul tijei

d a  ( 0 , 30 .. 0 , 40 )  d ca  11 mm
d a  ( 0 , 30 .. 0 , 40 )  d ca 

d e  ( 0 , 30 .. 0 , 40 )  d ce  10 mm

• l - lungimea tijei

l a  ( 2 , 5  3 , 5 )  d ca  108 mm

l e  ( 2 , 5  3 , 5 )  d ce  117 mm

• a - grosimea talerului

a a  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ca  4 mm

a e  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ce  3 mm

• scaunul supapei:
• grosime radiala de:

a a  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ca  4 mm

a e  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ce  3 mm

• inaltime de:
S a  ( 0 ,18  0 , 25 )  d ca  7 mm

S e  ( 0 ,18  0 , 25 )  d ce  7 mm

• inaltimea de ridicare

h s max a  ( 0 . 18 ... 0 . 30 )  d ca  9 mm

h s max e  ( 0 . 18 ... 0 . 30 )  d ce  9 mm

5.85
Bucsele de ghidare

Au grosimi de perete intre (2,5…4,0)mm

se adopta grosimea: 2.5 mm

Lungimea bucsei intre: (1,75…2,50)∙dc

se adopta : • pentru supapa de admisie: 63 mm

• pentru supapa de evacuare: 60 mm


Arcurile

Se fac din sarma de otel pentru arcuri, Arc4, Arc5, de (3…5)mm diametru si se monteaza
uneori cate doua pentru a reduce inăltimea chiulasei.

Tachetii

Razele de curbura ale suprafetei de lucru:

R  ( 700 ... 1000 ) mm  850 mm

Camele au in acest caz generatoarea inclinata fata de axa arborelui cu unghiul:

  ( 7 ... 15 )'  10 '


Alegerea fazelor de distributie

Realizarea unei bune evacuari a gazelor arse si a unei umpleri cat mai bune a cilindrului cu
gaze proaspete, respectiv obtinerea unei diagrame de pompaj cat mai favorabile, sunt direct
dependente de fazele de distributie.

• deschiderea supapei de evacuare trebuie sa se faca cu un avans optim pentru a se


consuma un lucru mecanic minim la evacuarea gazelor arse si a se pierde cat mai putin lucru
mecanic de destindere a gazelor.

γ= 50 oRAC

• inchiderea supapei de evacuare trebuie sa se realizeze cu o intarziere optima pentru a se


fructifica la maxim efectul inertiei coloanei de gaze pana ce acesta este anulat de
depresiunea formata in cilindru

δ= 20 oRAC

• deschiderea supapei de admisie necesita un avans optim la care se asigura trecerea unei
cantitati cat mai mici de gaze arse din cilindru în conducta de admisie, pierderi gazodinamice
cat mai mici la trecerea gazelor proaspete pe sub supapa de admisie si in final o umplere cat
mai completa a cilindrului cu gaze

α= 10 oRAC
• inchiderea supapei de admisie trebuie realizata cu o astfel de intarziere incat sa se
utilizeze la maxim, in folosul umplerii, efectul inertional al coloanei de gaze proaspete

β= 35 oRAC

Admisie

Viteza de curgere a gazelor prin canal

D2 35.76361 m/s
W ca  W m  2 2

( d ia  d a )  i a
unde: • ia - numarul de supape de admisie
ia = 2
• Wm - viteza medie a pistonului
Wm = 10.36 m/s
Aria sectiunii efective de trecere

 2 2 674.4655 mm 2
Aca   ( d ia  d a ) 
4
Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxa

650.81 mm2
As max a    h s max a  ( d ia  cos   h s max a  sin   cos 2  ) 

 D2 74.12708 m/s


W sa  Wm  
4  A s max a
Evacuare
Viteza de curgere a gazelor prin canal

D2 157.7175 m/s
W ce  W m  2 2

( d ie  d e )  i e
D2
W ce  W m  2 2

( d ie  d e )  i e

unde: • ie - numarul de supape de evacuare


ie = 2
• Wm - viteza medie a pistonului

Wm = 10.36 m/s
Aria sectiunii efective de trecere

 2 2
Ace   ( d ie  d e )  611.7601 mm2
4

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxe

As max e    h s max e  ( d ie  cos   h s max e  sin   cos 2  )  747.9746 mm


2

 D2
W se  Wm   64.4977 m/s
4  A s max e

Calculul cinematic şi dinamic al mecanismului de distribuţie

Calculul cinematic al mecanismului de distribuţie presupune determinarea profilului camei


folosită pentru comada deschiderii supapelor, trasarea curbelor de variaţie a ridicării, vitezei
şi acceleraţiei tachetului care vor fi apoi folosite în calculul dinamic şi de rezistenţă al pieselor
ce compun mecanismul de distribuţie.

Datele iniţiale de proiectare pentru profilarea camei sunt înălţimea maximă de deschidere a
supapei hmax, în mm, şi durata deschiderii supapei θ, în 0RAC
9 mm
hTmax a  hmax a 

hTmax e  h max e  9 mm

θa= 225 oRAC

θe= 250 oRAC

φa= 112.5

φe= 125
Profilul din arce de cerc

Construirea profilului camei din arce de cerc

Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

r0 - raza cercului de baza al camei

16 mm
r0a  (1,5 2,0)  hTmax a 
r0e  (1,5 2,0)  hTmax e  17 mm

r1 a  (10  18 )  h T max  91 mm
a

r1 e  (10  18 )  h T max e  90 mm
r2 - raza cercului mic


(r02a hTm axa ) 2  (r1a r0a ) 2 r12a 2  (r0a hTm axa )  (r1a r0a )  cos( a )
r2a  2  5 mm
a
2  [r0a hTm axa  (r1a r0a )  cos( ) r1a ]
2
e
(r02e hTm axe ) 2  (r1e r0e ) 2 r12e 2  (r0e hTm axe )  (r1e r0e )  cos( )
r2e  2 
e
7 mm
2  [r0e hTm axe  (r1e r0e )  cos( ) r1e ]
2
Profilul camei fara soc polinomial

Metoda polinomială W. Dulley consideră pentru fiecare porţiune a camei o


variaţie a acceleraţiei de tip polinomial având termenii polinomului de grade
corespunzătoare unei progresii aritmetice
  
i

h  hTmax  1   Ci    
 i  2 , p ,q , r , s   

k   
i 1

V  hTmax     i  Ci    
  i  2 , p ,q , r , s   

 k    
2 i2

j  hTmax       i  ( i  1)  Ci    

    i  2 , p ,q ,r , s   

unde:
• p,q,r,s sunt exponenti succesivi determinati in progresie
aritmetica de ratie p-2;
p = 10
q = 18
r = 26
s = 34

• φ este unghiul curent al camei considerat de la varful acesteia

• θ - unghiul total al profilului camei


θ= 125 oRAD
• C2, Cp, Cq, Cr, Cs, sunt constante ce se determină din condiţiile iniţiale

 pqr s
C2   -1.61865
( p  2)  (q  2)  (r  2)  ( s  2)

2qr s 1.294922
Cp  
( p  2)  ( q  p )  ( r  p )  ( s  p )

 2 pr s
Cq   -1.0791
( q  2)  (q  p )  (r  q )  ( s  q)

2 pqs
Cr   0.498047
( r  2)  ( r  p )  ( r  q )  ( s  r )

 2 pqr
Cs   -0.09521
( s  2)  ( s  p )  ( s  q )  ( s  r )

d.Calculul de rezistență al principalelor piese ale


mecanismului de distribuție (tachet, arc, supapa)

Calculul maselor reduse ale elementelor mecanismului de distribuţie.


La calcule prealabile cand masa elementelor distributiei nu se cunoaste,
masa redusa se alege in raport cu sectiunea de trecere a canalului in care
se monteaza supapa AC.

m d  m d  A C

m da  m d  A Ca  168.6164 g

m de  m d  A Ce  152.94 g

unde:
m'd - masa constructiva redusa a mecanismului de
distributie m'd=(20…30)g/cm2, pentru mecanisme
cu actionare directa

m'd = 25 g/cm2

AC - aria sectiunii de trecere a canalului in care se monteaza


supapa

Calculul arcurilor de supapa

Arcul trebuie să menţină supapa închisă şi să asigure legătura cinematică între


ea şi camă când forţele de inerţie tind să desprindă tachetul sau supapa de camă.
Pentru a face faţă acestor cerinţe trebuie ca forţa arcului Fr să fie mai mare decât
forţa de inerţie Fj a mecanismului dată de acceleraţiile negative

Forta minima a arcurilor se determina din conditia nedeschiderii supapei la


depresiunea din cilindru

F j  m d  j  87.01907 N

Fr  K  F j  147.9324 N

unde: K - coeficient de rezerva K=1,6..2,0


K = 1.7

j - acceleratia supapei

j = 0.516077 m/s2

Forta a gazelor care tinde sa deschida supapa de evacuare:

  d ce2  0 .09 83.64679 N


F g ev  
4
Forta care tinde să dschida supapa de admisie

  d ca2  0 .12 122.9608 N


F ga  
4
Calculul dimensiunilor arcului
Dr - diametrul mediu al arcului

D r  ( 0 ,8  0 , 9 )  d ca  0 ,8  d ca  29 mm

Forta Fr solicita spirele la torsiune cu momentul:

D r 2137.328 Nmm
M  Fr  
2
Efortul unitar de torsiune este:

8  Fr  D r
   286.4308 N/mm2
 d3
unde: χ - coeficient ce depinde de raportul diametrelor Dr/d

χ= 1.24

d - diametrul sarmei

Dr 3.612 mm
d 
8
Diametrul sarmei arcului:

8    Frmax  D r 3.612 mm
d  3 
 
Se adopta : d= 4 mm

Sageata la montaj:

fo = 5 mm
Sageata maxima:

f max  f 0  h sa max  14 mm
Numarul de spire active:
  G  d  f max
ir  
  D r   max 10.60422 se adopta ir = 9

unde: G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83∙104= 8300 N/mm2

τmax =rezistenta admisibila maxima

τmax = 600 N/mm2


Numarul total de spire:

i  i r  ( 2 ... 3 )  11 spire
Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea completă a supapei între spirele
arcului să rămână un joc Δmin

 min  ( 0 ,5  0 ,9 )  0.5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera


f
td max
  min  6 mm
ir
Lungimea arcului la deschiderea completă a supapei

l min  i  d  i r   min  48.5 mm

Lungimea arcului la închiderea supapei

l 0  l min  h max  58 mm

Lungimea arcului în stare liberă

l l  l min  f max  l 0  f 0  63 mm
C2 Cp Cq Cr Cs φ θ φ/θ hTmax hs vs as
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -62.5 62.5 -1 0.01 0.000000 0 0
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -59.375 62.5 -0.95 0.01 0.000363 0.001497 0.458921
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -56.25 62.5 -0.9 0.01 0.006441 0.011628 1.405352
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -53.125 62.5 -0.85 0.01 0.027871 0.029238 1.772795
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -50 62.5 -0.8 0.01 0.068821 0.047123 1.506339
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -46.875 62.5 -0.75 0.01 0.126629 0.060393 0.967101
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -43.75 62.5 -0.7 0.01 0.195437 0.067783 0.435019
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -40.625 62.5 -0.65 0.01 0.269308 0.070118 0.026936
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -37.5 62.5 -0.6 0.01 0.343618 0.068849 -0.24405
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -34.375 62.5 -0.55 0.01 0.415258 0.065302 -0.40651
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -31.25 62.5 -0.5 0.01 0.482349 0.060442 -0.49596
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -28.125 62.5 -0.45 0.01 0.543848 0.054886 -0.54137
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -25 62.5 -0.4 0.01 0.599221 0.048988 -0.56251
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -21.875 62.5 -0.35 0.01 0.648216 0.042939 -0.57141
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -18.75 62.5 -0.3 0.01 0.690725 0.036828 -0.57471
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -15.625 62.5 -0.25 0.01 0.726708 0.030696 -0.57576
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -12.5 62.5 -0.2 0.01 0.756153 0.024558 -0.57602
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -9.375 62.5 -0.15 0.01 0.779055 0.018419 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -6.25 62.5 -0.1 0.01 0.795413 0.012279 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 -3.125 62.5 -0.05 0.01 0.805228 0.00614 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 0 62.5 0 0.01 0.808500 0 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 3.125 62.5 0.05 0.01 0.805228 -0.00614 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 6.25 62.5 0.1 0.01 0.795413 -0.01228 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 9.375 62.5 0.15 0.01 0.779055 -0.01842 -0.57607
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 12.5 62.5 0.2 0.01 0.756153 -0.02456 -0.57602
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 15.625 62.5 0.25 0.01 0.726708 -0.0307 -0.57576
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 18.75 62.5 0.3 0.01 0.690725 -0.03683 -0.57471
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 21.875 62.5 0.35 0.01 0.648216 -0.04294 -0.57141
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 25 62.5 0.4 0.01 0.599221 -0.04899 -0.56251
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 28.125 62.5 0.45 0.01 0.543848 -0.05489 -0.54137
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 31.25 62.5 0.5 0.01 0.482349 -0.06044 -0.49596
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 34.375 62.5 0.55 0.01 0.415258 -0.0653 -0.40651
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 37.5 62.5 0.6 0.01 0.343618 -0.06885 -0.24405
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 40.625 62.5 0.65 0.01 0.269308 -0.07012 0.026936
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 43.75 62.5 0.7 0.01 0.195437 -0.06778 0.435019
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 46.875 62.5 0.75 0.01 0.126629 -0.06039 0.967101
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 50 62.5 0.8 0.01 0.068821 -0.04712 1.506339
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 53.125 62.5 0.85 0.01 0.027871 -0.02924 1.772795
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 56.25 62.5 0.9 0.01 0.006441 -0.01163 1.405352
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 59.375 62.5 0.95 0.01 0.000363 -0.0015 0.458921
-1.61865 1.294922 -1.079102 0.498047 -0.09521 62.5 62.5 1 0.01 0.000000 0 0

p= 10
q= 18
r= 26
s= 34

ωk= 293.21531 rad/sec


hs[m]
0.900000

0.800000

0.700000

0.600000

0.500000
hs
0.400000

0.300000

0.200000

0.100000

0.000000
-80 -60 -40 -20 0 20 40 60 80
φ◦
vs[m/s]
80

60

40

20

vs
0
-0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0 0.02 0.04 0.06 0.08
-20

-40

-60

-80
φ◦
as[m/s^2]
2

1.5

0.5 as

0
-80 -60 -40 -20 0 20 40 60 80

-0.5

-1
φ◦
-0.5

-1
φ◦

S-ar putea să vă placă și