M.

BENVENISTI

5 ION t'S MU L
IN
,

VREME.
!

PUBLICAT jN. rrV'IATA EVREEASCĂ"

Nr. 7-8-9-10

I -
"

19 4 4

. .
•
I

www.dacoromanica.ro
 M. BENVENISTI

SIONISMUL
IN

VREMEA PRIGOANEI

PUBLICAT IN. ViA TA EVREEASCA"

Nr. 7-8-9-10

1944

www.dacoromanica.ro
 Expunerea ce tu-meaza, constitue referatul activitatii organizatiei
sioniste din Romania, intre Aprilie 1941 si sfarsitul anului 1943, ea ur-
mand a forma eventual temetul rarportrului Executivei, la viitoarea conf e-
rinta sionista din tars,
Fara pretentii literare, acest referat poate fi tatusi citit si de
aceia cari vor sa cunoasca lupta dusa pentru ameliorarea situatiei in
care a lost puss populatiunea evreiasca, in anii cei mai grei ai existen
t& sale in Cara romaryeaca,
Ideia de a consemna aceasta activitate nu-mi apartine, Ea este
a un.ui cerc de prieteni can au crazut ca taate aceste fapte $i documen-
tail nu trebuesc uitate.
Am dat curs inde:nnului for pe consideratiunea oa aceasta acti-
vitate constitue un bun al Organizatiei si miscarii sioniste.
Pentru ca intreaga aceasta expunere sa nu fie privita ca lipsita
de modestie, cred necesar sa declar ca, consider tot ce s'a realizat, grin
grea munca, fn acest timp de prigoana, drept indeplinirea elernentara
si naturals a datoriei din partea unei echipe care, luandu-$i o astfel de
sarcina, a inteles sa fac-S tot ce i-a stat in putinta, pentru a o duce
la bun sfarsit,
In acest spirit incep insirance flaptelor, cari s'au desfasurat,
intr'o vreme exceptionala, cad in Iunie 1941 se produce intrarea
En razboiu a Romaniei, tar in luna Decernbrie a aceluias an se dizolva
conducerea normala a vietii evreesti, luand fiinta Centre la Evreilor din
Romania.
Aparitia acesteia imparte in doua epoci diatincre activitatea Or-
ganizatiei pe care am avut cinstea sa o conduc,

www.dacoromanica.ro
4

CAPITOLUL 1
Apri lie 1941 lunuarie 1942
Ales presedinte al Organizatiei Siniste in Aprilie 1941, primul
fapt pe care l'am constatat a fost complecta lipsd de autoritate a Exe-
cutivei sioniste in viata obsteased evreeaoca, toata acivitatea 'sionista
hind absorbita de &Ore colectele celor doua fonduri (Keren Ksyeinet si
Keren Hayessod) si de catrre Oficiul Palestinean. Fieuare din aceste
institutiuni se considera autonoma, lucrand izolat si -lard vre-o lead-
tura caordonatoare intre ele,
Am initiat atunci o actiune de re,taurare a prestigiuiui si auto-
ri'.,tei Organizatiei sioniste prin stabilirea unor raporturi Clare si pre-
cise cu aut3ritatea d= Stet si prin intronarea in interior a unei intime
colabordri intre toate sectOarele de activitate, Am cautat deasemeni sa
schimb conceptia de pand atunci in ce priveste raporturile cu celelalte
forurl de conclucere ale obstei evreesti.

Lenalizarea existentei Organizatiei Sioniste

Intrucat Organizatia nu poseda o autorizatie express si
complecta de functionare si de colectare de fonduri, am cerut
recunoasterea larga si deplina a Organizatiei cu toate institu-
tiunile ei anexe de ordin cultural, financiar si de emigrare. Desi
ne aflam sub un regim antisemit si desi influenla german5 era
de mult resimtita in conducerea de Stat, am reusit sa obtin
autorizatiunea cea mai comnlect5 si neindoelnica din cate au
existat dela infiintarea Organizatiei Sioniste din Romania. In
anexa Nr. 1 redau textul integral al adresei Ministerului de in-
terne Nr. 30.256 din 27 Mai 1941, din care rezult5 ca intrem,a
activitate propagandistic., cultural., financiarfi_ halutziana si
de emigrare puteau, de aci inainte, s5 se desfasoare nestinghe-
rit5 de &Aire organele administrative.
Pentru tine cunoaste dificultatile ce se iveau la fiecarp
pas din cauza lipsei de preciziune a autorizatiunilor anterioare,
este clar ca noua autorizatiune reprezenta un castig imens pen-
tru desf5surarea intregii vieti sioniste.

www.dacoromanica.ro
 5

Coordonarea vietii sioniste

Pentru a realiza o apropiere si o mai stransa colaborare cu sio-
nistii din Transilvania, constituiti in ,,Uniunea Nationale a Evreilor din
Ardeal", conform intelegerii avutti Cu presedintele acestei Uniuni, d.
Carol Reiter, am fdcut ca autorizatiunea de functionare sti ing/obeze si
intreaga activitate sionista din Ardent.
In urma acestui fart d. Carol Reiter mi-a comunicat ca, desi
Uniunea Nationale a fost si reimane o Organizatie provincia/s de
sine stattitoare, mi s'a recunoscut, intuitu personae", catitatea de nre-
sedinte al intregii Organizatii Sionista din taro, inclusiv c a din Ardeal.
In ceea ce priveste viata interne a Organizatiei, prima mcisurii
fost reactivarea Cornisiei de Coordonare", al caret soon era scl sta-
bileascd un control si o coordonare a lucrarilor ce/or trei instituttuni
mai sus pomenite, in cadrul actin tatii generale a Organizatiei sioniste.

Tineretul Halutian
0 Drin.cipala pr.:ocupare a fost soarta tineretului halutian. La
venirea mea la oanducere au existat neintelegeri intre diversele grupari
halutiene si o organizare precard a vietii halutimilor in caminul lor. Am
reactivat Brith Hanoar, din care faceau parte toate gruiparile halutiene,
preluand personal conducerea Vaadului acestui Brith. Cu toate diver-
gintele de idei dintre conducatorii halutimilor, am stabilit o conlucrare
armonioasa intre toate gruparile. Pentru a pune ordine si a crea con-
ditii de viata mai bone in caminul halutimilor, am constituit, sub can-
ducerea priceputa a d-lui Inginer L. Fildermann, un oomitet de damne
si sionisti seniori, can grin eforturri demne de toat'a lauda, au trans-
format aoest camin intr'un adapost cuviincios

Activitatea culturala
Al doilea sector de activitate a fost eel cultural. Din primele zile
am orzanizat, sub conducerea d lui Dr. Th. Loevenstein:cursurile pen-
tru emigranti, stabilind norma a numai absolventii acestor cursuri vor
avea dreptul la emigrare.
Pentru a putts p:itrunde in *collie evree*ti, am organizat concursuri
inter-scolare Pentru limbs, ebraici, la cart au participat elevele *i elevii

www.dacoromanica.ro
6

tuturor scolilor evreesti din Bucuresti, Rezultatul stralucit al acestor

concursuri a flout dovada cat de necesara fusese organizarea for si
cat de usor poate fi castigat interesul copilului evreu pentru invita-
mantul limbei ebraice.
Pentru ca se resimtea lipsa profesorilor de limba ebraica $i de
celelalte discipline judaice, am organizat un curs seminarial care, in
conceptia si intentia n.oastra, trebuia sa fie punctul de plecare al scorn
normale evreesti, care reprezenta, un permanent deziderat al tuturor
conducerilor sioniste anterioare. Aeeste cursuri au constituit un punct
de atractinne, nu numai pentru profesori $i candidapi la profesorat, dar
pentru multi evrei dornici de cultura, Pentru ea reusita acestei semi-
nar sa, fie desavarsita, am obtlnut din partea conducerli Comunitalii
hotarirea ea, pe viitor, primirea in invitainantul evreesc cat si avansa-
rea actualilor profesori si fie conditionata de absolvirea acestor cursuri.
Un numar important de profesori de ebraica s'au format la aceste
oursuri, fiind primiti, in urma examenului de absolvire, in *collie Ca_
munitatii,
Tot pentru a putea gasi intelegere la tineretul nostru s'au tiparit
de eatre Organizatia sionista, mai multe broquri de propaganda, precum
qi volumul ,5coala Evreiasca," al d-lui dr. Loevenstein,
Aoest departament al edituxii, pus sub conducerea devotatului
si incercatului fruntas sionist care este doctoral S. Zalman, ar fi trebuit
sa capete o desvoltare importanta, data imprejurarile politice de mai
tarziu nu ar fi impiedecat intentiunile noastre.
Cea mai importanta initiativa in domeniul cultural, pe care am
luat-o in urma sugestiei profesorului Rispler, rimane totusi crearea
primei scoli in limba ebraica, denumita ,,Tarbuth". La realizarea in fapt
a acestei initiative an contribuit domnii : Dr. Come! Iancu si avocat S
Rosenhaupt. Aceasta scoala, precum vom vedea, a avut in timpurile
prigoanei si qua covarsitor rol propagandistic. Desvoltarea inata de acea-
sta koala vorbeste atat prin sine insisi, incit orice subliniere a impor-
tantei acestei realizari o consider superflui.

Oficiul Palestinean Ernigrarea

In domeniul emigrArii am gasit la instalarea mea o stare

de nemultumire din cauza complectei independente a Oficiului
Palestinean, care nu tolera nici un amestec §i nici o sugestie
a Organizatiei Sioniste. Pentru a curma din radficini aceasta

www.dacoromanica.ro
 7

stare daunatoare §i pentru a stabili o unitate de conducere, am

fost ales impreuna cu d. inginer Filderman, copre§edinte at 0-
ficiului Palestinean.
Mi-am inaugurat activitatea la Oficiul Palestinean prin
obtinerea din partea guvernului roman a autorizatiunei de ca-
latorie-Aranzit prin Romania pentru un numar de 500 familii
din Ungaria, pentru cari de luni de zile se solicita aprobarea
respective de catre institutiile evree§ti de acolo, fare sä se
fi putut avea un rezultat satisfacator. In momentul cand emi-
grantii au sosit in Cara am vazut ca in marea for majoritate, ei
nu erau copii din Ungaria, ci tineret evreu din Polonia §i Slo-
vacia, cari riscau sä fie retrimi§i in gheto-urile guvernaman-
tului general, data n'ar fi putut parasi de urgenta teritorul
maghiar. Numai tine a asistat la plecarea din portul Constanta
a acestor emigranti, §i-a putut da seama de fericirea §i recu-
notinta lor.
Din cauza imprejurarilor de razboiu, emigrarea nu a
putut continua decal mult mai tarziu.

Politica locals (Gegenwartsarbeit)

Ma voi ocupa acum, la sfar$itul acestei prime parti a ref eratului,
despre conceptia pe care am avut-o cu privire la pozitiunea Organizaliei
sionista, in ansarm.blul vietii evreesti din aceasta tare,
Datorita unei idei gresite, Organizatia sionista a lost tivuta intr'o
comp/ecta izo/are fata de framtintari/e generale ale judaismului din
Rumania. Nelucind pane /a conducerea comunitatilor, de can depindpau
scoa/a, cultul $i asistenta sub varifie ei forme, Organizatia sionista era
strand de erica actiune, care nu era in absolute $i directd legaturcl cu
emigrarea si cu strangerea de fonduri.
Vor fi poate $i astclzi unit, cari susfin ca, Organizatia sionista'
trebue sic se claustreze in farcul ingraditor al preocupeirilor strict
palestiniene, neglijernd complect orice alt sector de vista al comunitatii
evreesti. Acest mod de a vedea este rose contrariu celor mai vitale in-
terese ale Sionismului $i ale populatiei evreesti,
Ctind Theodor Herz/ a proclamat lozinca: ,,Cucerriti Commit Attie",
a impus implicit obligajiunea de a se ocupa de vista comunitatii, nu
vumai pentru membrii sioni$ti ai comunitatii, ci ci pentru Organizatia
sionista.

www.dacoromanica.ro
8

Prezenta noastra in central vigil evreesti este necesard, 'nu

numai pentru a promova telurile noastre sioniste, ci qi pentru a veni
in ajutorul populatiei evreesti, in special a celei nectijite go mizere, pen-
tru sustinerea, ajutorarea si redresarea morals si materia/d a ciireia,
cadrele disciplinate, democratice 0 bine, pregatite ale Organizafiei sio-
niste sunt obligate sei-si dea intregul for aport.
In spiritul acestei concepfit, imediat dupd preluarea conducerii, am
luat si peistrat un strans contact cu tofi factorii raspunzeitori ai vietii
evreesti sz in special cu domnii : Dr. Alex, Safran, sefu/ nostru spiri-
tual, Dr, W. Fildermann, conductitorul Federatiei Uniunii de Comu-
nitati gi cu reprezentantii comunittitilor din Bucuresti, Incrancl efectiv
in diverse probleme de ordin general, in cadrul Uniunii de Comunitafi.
Pentru prima data elemental sionist era prezent, nu numai cu
numele, ci cu un euvant de spas si cu o dinamicti actiune in slujba in-
tereselor generale.
Prest'g'ul de care sion:stii an reusit sd se inconjoare in seurta vreme,
rezulta categoric din faptul ca, spre sfarsitul anului 1941 expirand
mandatul conducerii Comunitdfii din Bucuresti, am fost solicitat, in
calitatea mea de presedinte al Organizatiei sioniste, de catre diversele
grape care se luptau pentru '.reluarea conducerii Comunitatii, sa con-
stitui prin band intelegere o asta unt-tuta, an rare sci fie reprezentate
toate fractiunile recunoscute si verificate ale vigil evreesti,
Cu concursul presedintelui Blocului Clal-Sionist d, Michel Leiba,
care avea legaturi apropiate cu reprezentantii Comunittitii, am reusit
sa formez aceastei lista unitarti, in care elemental sionist era reprezentat
atat numeric cat sl calitativ intr'un chip impunator, avand ci prepon-
derenta in sectia scalilor din Comunitate,
In acest moment intervine insa disolvarea Federatiei Uniunilor
de Comunitafi si inlocuirea ei prin Centrala Evreilor din Romania, care
a numit conducerea si /a Comunitatea Evreilor din Bucuresti, astfel ca
incercarea noastra a reimas lard rezultat,
Putem constata totusi ca mandatul primit de presedintele Orga-
nZzafiet sioniste avea o semnificatie speciald, evidentitind multumlrea
tuturor de a tucra cu sionistii ci demonstrdnd in acelas timp gresala
facutd de conducerile sioniste anterioare, de a fi tinut Organizafia de-
parte de viata evreeasca Mania.

www.dacoromanica.ro
 9

Asistenta socials
Pentru a puitea lua parte efectiv la opera de ajuttarare a populatiei
evreesti din toath tara, Impreund cu d. Dr. Cornell Iancu, am intrait, ca
reprezentanti ai Organizatiei Sioniste, in comisiunea de ajutorare ce
functiona, sub conducerea d-lui Avooat Schwefelberg, in cadrul Fede-
tatiei Uniunilor de Oxnunitati. Aci am lucrat, in diversele opere de
asistenta, si in special pentru ajutorarea victimelor pogromului dela
Iasi g a deportatilor din Transnistria.
Sunt convins ca prezenta sionistilor in aceasta comisiune, care
s'a identificat cu suferinta evreiasca din ultimii ani si care a constituit
pentru multi o ultima raza de speranta in neagra for desnadejde, a
avut drept rezultat, nu numai o contributie serioasa la lucrarile comi-
siunii, dar si cresterea prestigiului Organizatiei noastre, care a dovedit
ca stie sa sera, prin conduchtorii sai, in ajutorul suferintei evreesti.
Trebue sa relev in acest capitol, ca, punandu-pe problema co-
lectei ce urma sa se faca pentru ajutorarea victimelor pogromului din
Iasi, transportate in conditiile si cu rezultatele stiute in lagarele din
Calarasi, am cerut si obtinut incredintarea raolizarii aoestei colecte pen-
tru Organizatia sionista. Mobi lizand atunci toate cadrele sioniste, in
frunte cu prietenii : Avocat H. Feller, Avocat I. Littmann si Lazar
Wurnobrand si cu concursul neprecupetit al gruDarilor halutiene, s'au
putut obtine rezultate bune, dovedindu-'e astfl existenta unei forte
disciplinate si a unei organizatiuni unitare si dinamice.
CAP1TOLUL 11
lanuarie 1942 lanuarie 1944
Odata cu impunerea la conducere a Centralei Evreilor se incheie
erimo epoch de activitate, urmand o parioada Brea, de suferinte si peri-
cole, dar nelipsita de imrportante realizar- pentru Organizatia sionista,
cu atat mai demne de subliniat, clu cat mai sumbre au fost conditiile
in cari s'a putut lucra.
Dupa instalarea noului regim, Executiva Sionista, formats din
reprezentantii tuturrar gruparilor sioniste, a luat in discutiune chestiunea,
dad este neoesar sä se continue activitatea, sau ar fi preferabil sa ne
auto-disolvam sau eventual sa nu ne opunem desfiintarii proectata de
catre Imputernicitul Guvernutlui din ordinal Legatiei germane.
Lungile si memorabilele desbateri au avut drept rezultat hotari-

www.dacoromanica.ro
10

rea luat:a in unarrimitate de catre reprezentantii autorizati ai tuturor

gruparilor sioniste ca trebue sä se faces toate eforturrile pentru ca Or-
ganizatia sionista sa fie salvata.
Motive le cari an scat la baza acestei hotariri,
de o covarsitoare importanta, au fost de doua
feluri :
I). Nu trebuia intrerupta lupta pentru con-
servarea spiritului autentic judaic in via$a e-
vreiasca si pentru pastrarea valorilor noastre
national e ;
Nu trebuia intrerupta nici o clips pregatirea
elementelor halutiene 5i in general a tineretului
evreu in vederea emigrarii ;
Nu trebuia intrerupta cautarea 5i gasirea po-
sibilitatilor de emigrate.
2). Dupes desfiin$area unicultni for care avea
rolul de reprezentant al populatiunii evreesti 5i
anume: Federatia Uniunilor de Co:nu:AWL era
absolut necesar ca Organizatia Sionista sa devie
ea ap5ratoarea si reprezentanta tuturor nevoilor,
doleantelor si revendicarilor evreesti fa$a de
guv"ernul tarii si fa$a de Centrala Evreilor.
Aducerea la indeplinire a hotaririi Executi-
vei Sioniste de a salva Organizatia era foarte
urea, cap'. Gestapoul, atent, daduse dispozitiuni
Imputernicitului Guvernuloi si Centralei sa des
fiinteze miscarea sionista' 5i sa gaseasca posibili-
t5tile $i pretextele pentru deportarea, la prima
ocazie, a conducatorilor sionisti.
LEGALIZAREA SUB NOUL REGIM
In executarea mandatului primit, am vizitat pe secretarul
general al Centralei, cfiruia i-am arfitat ca Organizatia Sionista
intelege, in pofida vremurilor si cu dispretuirea oricaror pri-
mejdii pentru conducatorii sai, sa ramana mai departe in shijba
populatiunii evreesti, astfel ca ucazUl de desfiintare ce se pre-
gatea in acel moment, nu va putea fi adus la indeplinire.
Rfispunsul secretarului general a fost ca, personal nu ar

www.dacoromanica.ro
 11

avea nimic impotriva unei activitati sioniste, dar ea delegatul

german pentru problemele evreeesti in Romania, Richter, a
cerut desfiintarea imediata a miscarii sioniste si deportarea la
prima ocazie a conducatorilor sionisti.
Intr'o forma hotarata, am aratat ca Secretarul General
are obligatiunea sa nu execute ordinele lui Richter, ci °data
venit in fruntea treburilor evreesti, deli puma de guvernul
antisemit, are totusi datoria elementary sa incerce a contracara,
a schimba, a indulci, a tergiversa masurile ordonate Si a refuza
complect aplicarea masurilor grave si iremediabile.
In ceea ce priveste Organizatia Sionista, i-am adus la cu-
nostinta ca vom continua sa lucram, chiar fara autorizatiune,
si ca va fi raspunzator de once masurfi s'ar lua contra noastra.
Cateva zile dupa aceasta convorbire, am fost instintati ca
Richter invita pe reprezentantii Organizatiei sioniste. Punaiid
in discutiune faptul, daca trebue sa raspundem acestei invita-
tiuni, s'a luat hotarfirea ca este absolut necesar sa ne prezen-
tam, atat peiltru consideratia ca un refuz s'ar fi putut inter-
preta ca o li9sa de curaj, cat si mai ales pentru consideratia de
fond, ca trebuia ca acest agent german, care se ocupa de che-
tiunile evreesti, sä auda cuvantul autorizat si demn al condu-
catorilor reali ai populatiunii evreesti.
Cu aceasta grea misiune au fost insarcinati doi prieteni,
strans legati sufleteste : Dr. Cornel Iancu si cu mine.
Audienta a avut loc in biroul lui Richter, de
fata fiind $i secretarul general al Centralei.
Cadrul : Richter la un birou, un ofiter in imi-
forma Gestapoului la biroul din fats sa $i intr'un
colt o stenografa, care a inregistrat intreaga con-
vorbire.
Richter tie-a comunicat c5 ne-a chemat pen -
tru as sal lifam cuno$tint5 de hotarirea Fuehreru-
lm, in urma interventiei IVIuftiului, cal Palestnia
urmeaza s5 fie atribuita Arabilor qii c5 in conse-
cmt5 emigrarea Evreilor in aceasta tars cat si
once activitate in aceasta directie, urmeaza s5
fie starpit5.
,,Evreilor be va fi destinata o alt5 suprafat5
de pamant in afara Europei, de made urmeaza ca

www.dacoromanica.ro
12

ei sa piece la sfar$itul razboiului, care, dupes cum

$i un copil poate vedea acum clan, este ca$tigat
de Fuehrer. In consecinta trebue sa va supuneli
$i sa considera$i activitatea sionista in Romania
terminata, cu atat mai mult cu cat $tim sigur ca
primiti ordine dela D-rul Weizmann, care serve-
$te interesele Angliei".
A$a a vorbit Richter, infatuat, mandru $i si-
gur de el $5 de Fuehrerul sau la inceputul anului
1942.
Am raspuns ca Organizatia Sionista nu poate fi desfiintata ca o
societate filantropica oarecare, ca guverne1 romane, chiar cele mai
artisemite, printre can si guvernului Maresalului Antonescu, au aprobat
functionarea Organiza%iei si ca emigrarea evreilor in Palestina este
dorita de Guvernul roman. Ca astfel fiind, Fattelegem sa ne continuant
activitatea, convinsi fiind ca Guvernul roman, care credem ca a ramas
e.otusi competent in rezolvarea problemelor evreesti, va fi de acord cu
hotarirea noastra.
Impreuni cu d-rul Tanen am desvoltat aceste idei, uitand in mod
voit ca vorbim in fata reprezenta.ntului Gestapoului si ea orrice cuvant
al nostru este stenografiat,
Ura, pe care Richter a pastrat-o sionistilor pentru faptul ca, in-
frangandu-1, am reusit sa salvam Organizatia, trecand peste dispozitiu_
nile date de el Imputernicitului si Centralei, s'a concretizat prin:
a) dizo/varea Organizatiei Sioniste in August 1942 pe, baza unui
ordin cerut de el direct dela forul antievreesc din Berlin;
b) cererea de deportare a ccrnduccitorilor sionigi;
c) denunlarea !aura contra mea prin Bukarester Tageblatt din
8 August 1942 (anexa 2);
d) inlaturarea mea, la cererea sa expresd, din Comisiunea de A-
jutorare prezidatti de Av. Schwefelberg ;
e) spionarea permanents a activittitii noastre ;
f) declan$area marelui proces az conducatorilor sicrnifti, dupd
cererea sa, proces care, in intentia sa, trebuia ss ditcd ba condamnarea
tuturor conduccitori/or
Tot in urma, hotaririi Executvei Sioniste, am avut prima intre-
vedere cu Imputernicitul Guvernului, Radu Lecca, in competenta ci-
ruia revenea rezolvarea chestiunii noastre, reiterand in fa$a sa toate

www.dacoromanica.ro
 13
argumentele gt atragandu-i atentiunea ca mi§carea noastra va deveni
clandestine si subterana, daci nu vom obtine autorizatia de functio-
flare legali.
Dupe un timp, ca rezultai al pozitiunii noastre categorice si a
atitudinei noastre darze, ni s'a comunicat ca in principiu Centrala este
autorizata de Imputernicit sa discikte cu not o eventuala autorizare.
Secretarul general at Centralei s'a aratat atunci dispus sa tole-
reze o oarecare activitate sionista, dar dir motive de prudenta, cerea
sa renuntat. n la. titulatura Organizatia Sionista". Am replicat ca in
aceasta forma nu poate fi discutata mai departe chestiunea autorizarii,
intrucat sau ne continuam existenta cu mentinerea formals a titula-
turii, sau vom lucra in mod clandestin.
R,ezultatul aceetei atitudini ferme a Post ca, in cele din urma a
Post recunoscuta f unctionarea Organizatiei Sioniste §i a Asociatiei
Culturale Tarbuth".

Organizatia Sionista., aparatoarea intregii

popula$iuni evreti
Din acest moment, am devenit aparltorii si sustinatorii tuturor
nevoilor evreesti.
Ag trebui sa scriu mult pentru a enumera toate cazurile in cari
am avut prilejul sa intervin pentru obstea evreiasca din tars, pentru
cazuri generale ca gi pentru rezolvarea atator necazuri de ordin per-
sonal ale celor in mizerie, necazuri, can nu puteau gasi conform legii,
snlutionarea, decat prin Centrala.
Daces profesorilor li se faceau greutIti, daci scriltorii aveau ne-
multumiri, dad, rabinilor nu li se recunosteau drepturile lor, dad, ce-
reri de ajutor nu erau satisfacute la limp, data vre-o comundate din
provincie era nedreptatiti, data clerul avea ceva de pretins, daci co-
misiunea de ajutorare avea dificultati in desfasurarea activitalii sale,
due/ doamnele din comitetul orfanilor aveau de (acid revendicari, and
populatia din V. Regat era lovita cu o noul deportare, in momentul
and evreii ardeleni erau in pericol, sau in general cand noui neno-
rock' amenintau pe fratii nostri atunci, toti si in orice moment,
imi faceau cinstea si mi se adreseze, cinste, care reprezenta o grea
povara ¢i o mare raspundere.
Toate aceste interese le aparam si sustineam in calitate de prese
dinte al Organizatie sioniste, fats de presedintele Centralei, fag de

www.dacoromanica.ro
14

Imputernicitul Guvernului, fati de autorititile roman, fati de bar-

batii politicl dernocrati qi fa45, de acele Waite personalititi si cer-
curi cari au inteles si ele sa ne sprijine.

Demersurile pe Ifinga Centrals i Imputernicit

In timp ce alti fruntasi evrei, conducitori de institutii, nu aveau
posibilitatea sa vadi pe Presedintele Centralei si mai ales sa -1 con-
vingi, eu am isbutit sä pot pleda si cistiga procese, altfel pierdate
sau fare putinta de a fi macar introduse.
Atitudinial dirze ¢i demne pe care am avut-o, tactului cu care
am stint sa -i infatisez cu once prilej ra.'spunderile viiteare, precum si
uersuasiunii, in sensul a este obligat sa serveasca obstea evreeasca, se
datoreste, crud, faptul ca am remit sa" apir dye multe on cu succes ne-
voile populatitutii, in faia conducatorului Centralei.
Demersurile mele de multe on s'au indreptat si catre Imputer-
nicitul Guvernului.

Chestiunea evreilor cetateni straini

In conferintele convocate de catre acesta la sediul Centrelei, am
avut ocaziunea sa-mi spun cuvantul in imprejurari grave, La aceste
conferinte partLcipau toti vezthii fruntasi ai vietii evreesti, ca d-nii : ,Sod
Rabin Dr, Safran, Dr, W. Filderrnann, I, Pincap, M, Zentler, Avocet
Schwefelberg, Fred Saraga, I, Carmitz, etc.
La una din aceste conlarinte s'a ridicat ehestiunea evreilor ceth-
teni straini, in special a color pculonezi. Leona a dat dispozitie secreta-
rului sat', sa feed chiarr a dInia zi demersuri pe Mined Guvern, pentru
internarea in lagar a acestora, pe consideratiunea ca nu este dmpt co
acesti evrei, inamici ai tarii si ai Gerrnaniei, sa fie excepbati dela rigo-
rile legilor rasiaite, ocupandu-se liberi $i nestingheriti de treburile lor.
Ca o lovitura carouse peste adunare ehemati s i discute alto che-
stiurni, aceasta pripita si nedrea.pta hotacrire,
Am luist primul cuvantul, protectand contra acesbei masuri care
constituia o incalcare a rtormedlor de drept international, aratand ca.
prestigild tarii va stuferi si mai mutt, dat find interesul pe Care strai-
nabactee it poarrta aeestor cetateni polonezi. Dupa mine a lust cuvantul
d. Dr. Fildernnann, care s'a raliat cu caldura punctului mew de veclere,
adgugand o serie intreaga de alto argumente.

www.dacoromanica.ro
 15

In urma cuvantarilar noastre, Le=a a deolarat ca revine asupra

hotariril sale,

Impunerea la patru miliarde

In conferInja convocati in legituri cu impunerea populatiei
evreesti la suma de patru, miliarde, dupi cuvintirile d-lor Sef Rabin,
Dr. Filderman si Avocat Schwefelberg, earl au aratat ca aceasti im-
punere este si abuzivi si exorbitanti, rezumind intreaga desbatere, am
cerut textual :
1. Si se arate forurilor superioare, care este pirerea fruntasilor
evrei.
2. Si ni se procure noui cari win lust cuvantul, poilbilitatea de
a expune direct Maresalului aceste pireri.
3, In cazul cind nu se va reveni asupra acestei impuneri, si se
faca tot me este posibil, spre a obt.ine reducerea masivi a sumei si o
fungi esalonare.
4. SI se intervini pentru abolirea urgenti a dispozitiilor pentru
evacuarea evreilor din tirgurile din Moldova, ordonata recent de Ma-
resal, precum si pentru abrogarea sau indulcirea altor misuri anti_
semite.
5. Si se procedeze cu cea mai mare atentie, pentru ca si nu
aibe de suferit, prin impunere, tot acea pitura mijlocie a populatiunei
evreesti, care a avut de indurat, alaturi de cei complect 'sgriciti, con-
secintele tuturor misurilor scelerate.
Num it (le Imputernicitul Guvernului in comisiunea supe-
rioara de impunere, am refuzat categoric si primesc aceasti misiune,
deli dupi textul adresei, acceptarea era obligatorie, iar In culise se
vorbea de grave sanctiuni, ce vor fi aplicate celor ce nu se vor conforma,

Cererea de desolidarizare de dr. Filderman

In alts oonfer.nta Lecca ne-a atras atentiunea ca interventiunile
facute de dr. Fildermann in diverse autoritati, vor atnage grave pericole
asupra intregii populatii evreesti, oerand sa ne desalidarizam de aceasta
actiune.
In mo:nentul cand dis-cutiunea anuminta sa devina periculoasa, atat
pentru persoana d-lui dr, Filderman cat si pentru prestigiul adunarli,
am lust ouvanitul, aratand ca d. dr. Filderman este obligat siä faca aceste
interventiuni, Intrucat situatiunea evreilor devine din zi In zi mai groaz-

www.dacoromanica.ro
16

nica. Departandu-mã de chestiunea pus5 in disctutie de Lecca, am

desoris calvaaruil pe care-1 trgiam cu totii din catuz.a conatiunilor in care
se facea munca obirgatorie, a degoortarilor ce amenintau categarii noui
de evrei, in clips cand mizeria si desn'Adejdea oupriddlea .paturi tot mai;
marl ale populatiunii evreesti, cerand in incheiere, in numele dreptatii
.?1 el intereselor perrnanente ale rani romanesti, ca d. Imputernicit sa
tenunte la oric-a cmiasuri noui contra noastra si sa incerce a usura pe
cele existente
in atmosfera pe care am reusit sa o creez, a vorbitdupd mine el,
Sef Rabin dr. Alex. Safran, care in cuvinte inspirate, a descriS tragedia
in care se sbate o populatie pacinica si nevinovata, cerand dreptate si
blandete pentru obstea pastorita de Domnia Sa in imprejurari atat de
grele.
Duna aceste cuvantarl, situatia se sohimbase ou totutl. Se uitase
complet obiectul pentru care am fost chemati, adica desolider:zarea de
Doctorul Filderman. Imputernichul, uktand el insusi pentru ce a venit,
si lasand la o parte violenta marb.cfestata la inceputul sedintei, a promis
ca va starui pa langa cri in drept pentru oprirea unor masuri ce se pro-
ectau in acel moment contra noastra.
Cu pallejul unei reuniuni in cusa mea, la ewe asistou fruntasii
sionisti, pentru a sarbatori ultima sears de Hanuka, d-1 Sef Rabin a de-
clarat ca simtc dstaia sa evIdentieze public rolul pe care l'an avut cu
V ore inainte, in situatiunea grea descrisa mai sus, urandu-mi mai de-
parte suooes in tnislunea pe care o indeplineam ca presedinte al clrgar-i-
zatiei sioniste.

Deportarea Doctorului Filderman

Cand asupra d-lui Dr. Filderman apasa amenintarea unei
iminente deportari, in urma faptului ca era considerat saboteur
al actiunii pentru strangerea celor 4 miliarde, am facut o dra-
stica interventie pe langa ImputerniciLul Guvernului. Devi
eram convins ca ea va fi primita cu dusmanie si ca o solida-
rizare ,cu cel care saboteaza", am crezut ea este de datoria
mea set viu in ajutorul aceluia, care cu riscul vietii sale, a
stat neintrerupt in slujba populatiej evreesti din Cara.
Discutiunea cu Lecca a fost lunga i violenta.
El voia sa ma convinga de vinovatia d-rului Filderman,
care, aparand pe cei bogati, saboteaza ordinul Maresalului, iar

www.dacoromanica.ro
 17

eu ii explicam ca d-1 Dr. Filderman nu si-a facut deck datoria

de evreu atunci cand alaturi de ceilalti fruntasi, a sustinut ca
impunerea de patru miliarde este ilegala, nerealizabila si dis-
trugatoare pentru populatiunea evreiasca.
I-am mai aratat Ca in cazul cand D-rul Fildermann va fi
deportat, este logic sa se intample acelas lucru si cu ceilalti
fruntasi cari ne-am manifestat pe aceias linie cu D-rul Fil-
derman, atrangandu-i atentia ca, deportarea d-lui Dr. Filder-
mann va face cel mai rau serviciu tarii romfinesti.
Intrevederea a durat aproape doua ore. Nu am parasit
biroul lui Lecca decal la 11 noaptea, cand am obtinut din
partea sa promisiunea ca va face Maresalului un referat fa-
vorabil sperand ca si D-rul Filderman va fi intelegator si va
renunta sa saboteze lucrarile impunerii".
A doua zi am comunicat, la sanatoriul Victoria, d-lui Dr.
Fildermann, rezultatul obtinut. Toti cei initiati sperau c5, prin
inlaturarea incliparanarii lui Leca, se va putea obtine mai usor
din partea Maresalului o revenire asupra ordinului de depor-
tare, de c5tre distinsele personalitati romfine si diplomatice
cari au inteles sa apere cu o impresionanta caldura pe Dr.
Fildermann.
Din nenorocire, Maresalul, intaratat de intervenpunile
f acute pentru D-rul Fildermann, a ordonat imediata sa trimi-
tere la Moghilau.
Deportarea Evreilor din Ardeal
In alto ordine de idei, cdnsemnez aci ajutorul pe care soarta rn' a
pus in situatiunea de a -I da fratilor mei din Ardea/.
In cursul unei audiente, pe care q aveam. La Imputernicitu/ Guyer-
nului, in /egcltura cu situatiunea halutimilor, am aflat, co, prin minune,
di se pregateste deportarea in mass a celor 40,000 evrei dzn Ardeal; ca
primele misuri si anume : stabilirea categoriitor fi a catorva exceptii
pentru bolnavi si batrani, fixarea termenului pentru primul transport,
cererea de vagoane calre Cdile Ferate au Si fost fricUte; ca toata aceastil
pregatire era tinuta in cel mai strict secret pentru ca sa se evite astfel
demeraurile, cari ar putea impiedica ace,st plan de evacuare prin sur-
prizci; .

www.dacoromanica.ro
18

Am artitat pe toe Imputernicitului ca ceea ce se pregateste eon-

stitue o monstruozitate, care va costa scump grestigiul tariff si poporului
roman, adresandu-i un ape/ disperat ca sit inttlrzie, prin posibilittitile
sale, executarea acestei deportari, Mi-a atras atentiunea di am aflat
acest, secret de Start' intamplcitor, riscand grave consecinte in carul
cand it voi divulga, adtlugcind ca Nemfii vur cu tot dinadinsul ca in
timpul cel mai scurt aceasta operafiune sci fie terminate, Am rtispuns
cif, in ceea ce ma priveste, voi proceda dupes cum imi va dicta con
stiinta,
. Parasind Palatul Prezidentiei Consiliului de Ministri am chemat
de indata pe cl, Victor Auscher, unul din canducatorii Uniunii Nationale
Evreesti din Ardeal, care se afla in Bucuresti, destainuindu-i cele aflate
si hotcirind impreuna ca trebue inceputci o eroicrt actiune pentru oprirea
a.cestui plan criminal,
A doua zi a fost chemat la Bucuresti d, Avocat Lighetti, care im-
preuna cu ceilalti fruntasi ardeleni si cu toti conduca.torii evrei, au fa_
losit toate cage accesibile, ajungtindu_se chiar pant la treptele Tronu-
lui. Constrans de toate intervenfiile faeute, Maresatul cedeaza in cele
din urma, ceea ce echivala cu verdictul de savare a 40.000 evrei.
Am dreptul se spun ca, dace nu reuseam se't aflu aceasta nenoro-
cire fi dacii nu as fi comunicat imediat fruntasilor evrei din Ardeal
ceea ce am allot, este mai mutt decat pnobabi/ ca aceasta. 'amid manstruo-
zitahe s'ar fi consumat inainte ca toate demersurile facute sd mai fi
avut timpul sti-si producti efectul.
Damnii Dr, Lighetti si Carol Reiter au gasit Tu timpul sau prilejul
sift ma asigure de bunele sentimente ale evreilor din Ardeal pentru ser-
viciul cdus,

Situatiantea refugia$ilor polonezi din Cernauti

In ante ocaziune, am avut posibilitatza sa dau ajubor unui important
numar de evrei, refuglati din Po /oda, adapostiti la Cernauti,
Conform ordineleor din acel moment, orice refugiat evreu prirs,
era trimis imediat peste 13rontiera, uncle-1 astepta un groaznic sfarsit,
Rezufltatul demersurilox fa.cute is Ruouresti de carbre reprezentantii refu_
giatilar, pentru recunoasterea dreptului de azil intarzia sa soseasca, La
oererea d-lui Wilhelm Fischer, care se ocupa de aproape de sloarta ace-
stor refugiati polonezi, arm apelat, in disperare de cautza, 1a unul din oa-
menii corrspeter4i din Cernauti pe care-1 cunosteam, cerandu-i ca pe

www.dacoromanica.ro
 19

propria-i r6spundere, ea procedeze cum §tie mai bine, pentru a se

apri retrintterea peste granita, intrucat in onle din urma va sosi totu.5ir
din Buroureti dispozititunea pentru recunoaterea dreptului de azil,
Personagiufl in chestiune a dat urrnare cererei melee refugiatii polo-
nezi nemai fiind urmariti ¢i fiind l'Asati sal se ascunda pans in mo-
mentul cand situatiunea for a fost rezalvata de catre organele centrale
din Buctire§ti, in urma interventbunilor conoentrice ale conducatorilor
evrei neoficiali.

Sfatul Evreesc
Un capitol special it formeaza in aceste vremuri de pri-
goana activitatea Sfatului Evreesc". Populatiunea evreiasca a
lost continu aparata de catre acest comitet, care lucra sub con-
ducerea d-lui Dr. W. Fildermann si din care faceau parts
dommi : Sef Rabin Dr. Alex. Safran, avocat A. Schwefelberg
§i avocat F. Froimescu, Organizatia Sionista fund reprezentata
prin mine. Fiecare noua masura de opresiune, fiecare lege
noua, fiecare abuz, fiecare primejdie era luata in discutiune,
pentru ca apoi sa se faca demersurile respective la diversele
autoritati si personalitati politice si diplomatice, dela tad
speram sa obtinem un sprijin eficace.
Tragica a fost situatiunea noastra in aceste vremuri !
Multe victime au cazut ! Multi deportati nu s'au mai intors !
Pauperizata si jefuita a fost intreaga populatie evreiasca !
Nu fac decat sa dau expresie unei credinte intime si sa
exprim un adevar, pe care ma simt dator sa -1 fac cunoscut
pentru distinsii mei colegi, ca fara actiunea de zi la zi a acestui
comitet, multe nenorociri ar fi apasat si mai greu, si mai dis-
trugator, pe umerii fratilor nostri.
Voi pastra vecinic si peste orice vicisitudini ale vremuri-
lor, amintirea acestei lucrari in comun. Zic lucrare in comun,
cfici In realitate asa a fost, destinul voind ca in acele impre-
jurari tragice, niciunul din not sa nu fie singur in misiunea
sa, niciunul sa nu se simta izolat, cinci fruntasi evrei lucrand
impreuna, fara sa se certe, uniti strans in focul 5i in sfintenia
unei lupte, care, orice s'ar intampla si oricat de uitucii si nere-
cunoscatoare ar fi lumea, va trebui sa fie inscrisa la un loc
de seams in cronica acestor vremuri de urgie.

www.dacoromanica.ro
20
Din interventiunile facute pe ifinga oamenii politici voi
mentiona numai pe cele mai importante.

Audientele la Mihai Antonescu

In toamna anului 1943, intro audienta aamuna, care a durat doua
ore, impreunii cu d, Dr, Filderman, arm expus fostului Vice Presedinte
al Consiliului de Ministri, toate problernele ce se puneau in acel mo-
ment, amt, pentru populatia evreiasea din tara si pentru cei deportati,
cerand urgente m:isuri de indreptare. Chestiunea emigrarii a constituit
obiectul unei detailate disoutiuni,
Feta de preciziunea cererilor noastre, Mihai Antonescu ei.sa luat,
pentru pr:ma oars, obligatiunea de a incepe repatriereia deportatilor si
de a lua anasuri pentru ooncentrarea log in ann.mite ptmate departate de
1inia de retregere a fortelor arniate germane,
Alte multe obligatitmi pi luat atunci fate" de not Mihai Antonescu,
der numai putLne s'au realizat,
In legatura au emigrarea, la cererea noastra expres5, a PrOITILS ca
va face demersurile necesare pe lange" gm/emu' german si Wager pentru
ca fed rm se mai impiedice o emigrare doritd si de guvermil roman,
In alte doug audiente am reclarriast diverse graVe abuzuni, cognise
contra populatiei evreesti, cerand iradreptarea situatiunii si sanotiornarea
celar vinovati,

Intrevederile cu d. luliu Maniu. Demersurile

pentru deportatili politici
In acest timp Organizatia sionisti a pastrat contactul cu Presedin-
tele Partidului national tarfinesc, incercand sa influentam si sa, indu-
plecam, grin marea sa autoritate, pe Maresal, in diverse chestiuni vi-
tale pentru obstea noastra.
0 prima, interventie, am ficut-o in momentul sand evreii rimasi la
Cernauti erau si ei amenintati cu deportarea.
A doua audienta la d-1 Maniu, am avut-o cu ocaziunea demersuri-
lor ce se ficeau in acel moment pentru oprirea proectatei deportari a
evreilor din Ardeal,
A treia ocaziune in care am avid cinstea sa -1 vad pe d-I Maniu a
Post in legiiitura cu situatiumea disperath a evreilor deportati pohtici,

www.dacoromanica.ro
 21

mutati dela Vapn:arka la Grozulorve $i in legStura ou repatrierea co-

pines orfani.
In toate aceste audiente, am reprezentat Organizatia Sionista, fin-
preung Cu distinsul ¢i venerabilul meu prieten, d-1 Wilhelm Fischer,
find primi4i totdeauna cu extrema afabilitate de catre d 1 presedinte
Maniu, care a binevoit sa ne asigure ea va face direct sau indirect de-
mersurile solicitate de n.oi, exprimindu-si insa in acelas timp seepti-
eisynul gi deceptia sa fata de faptul ca MaraT.alul, ehiar atunci cand
se arata convins, nu-si respecta in urmi promisiunile facute.

Concursul d lui Gh. Papp

Trebue sa reltev deasemeni solicitudinea ce ne-a fost aratati de
catre d-1 Secretar General al Partidului National-Tarinese, care in
momente extrem de entice pentru Organizatia, Sionista si condueatorii
sal, a binevoit sa pund malt suflet i5i convingatoare persuasiune in
apararea dreptatii ce ne era tigaduit&

Vizita la d. Constantin C. Bratianu

Atunci cand sngajamentele formale luate de Mareval gi Mihai An
tonescu, intarziau sa se realizeze, am apelat si la sprijinul d-lui Prese-
dinte al Partidului National-Liberal. Impreund cu inimoasa oerotitoare
a copillor nostri, d_na Mella Dr. lancu, am descris pericolul, in care
se gaseau copiii m1=1, internatii politici precum si top ceilalti depar-
tati, fats, de apropiata retragere a Nemtilor prin acele loeuri.
Domnul Presedinte a fost impresionat de cele relatate, oar ne-a
aratat ea, un demers al Domniei Sale la Maresal nu are nisi o sansi
de reusitd. A rugat insi pe d-1 Dr. Costineseu, care lua parte la aceasta"
audienti, sa intreprindd, in numele Crucii Rosii Romine, cele mai e-
nergice demersuri in vederea repatrierilAxr.

Pentru fratii din Transnistria

In momentul cand sktuatia fratilor din Transnistria atinsese apogeul
mizelniei si desnadejdei, cand in loe de alimente se servea mazare toxi-
ca produofitoare de paralizii nevindeoabile, cand din Ahmeeetka ne

www.dacoromanica.ro
22
parveneau stri ea oameni boanavi erau siliti sa locuilasca in oocinele de
porci ale unei ferme parasite, cand apropierea iernii ameninta cu o
noua decimure, am apelat la sentimentele de inalta umanitate ale unei
distinse personalitati diplomatioe, care ne_a lost tot timpul, diacret dar
temeinic, un aparator demotat,
Intr'o lungs audienta, am expus mizeriile suderite de care evreii
deportati, indicand si masuele urgente de indreptare cerute de oatre
Comisiunea de Ajutorare, al carui documentat memoriu l'am predat
Exoeflentei Sale In aceiasi sears aoeasta Ina lta personalitate era in
audienta la Mihai Antoneocu, obtkiand imbuntatatiri in soarba fratilor
no stri,

Ajutorul Crucii Rovii Internationale

Inca din ariul 1941 d, Wilhelm Fischer, in calitate de reprezentant
al Congresului Mondial Evreesc, a cerut prietenilor nostri din Ge-
neva, sa determine Comitetul Central al Crucii Rusii, sa-si extinda
activitatea in Romania, pentru ajutorarea populatiei evreesti in
suferinta.
Diri 1942 am tinut, impreuna cu d. W. Fischer, un contact per-
manent cu delegatii Crucii Rosii Internationale in legatura cu opera
de ajutorare a evreilor deportati.
Trebue sa evidentiez caldura, afabilitatea $i larga intelegere pe
care Domniile for ne-au aratat-o tot timpul, dandu-ne posibilitatea
unei colaborari devotate, fara inutile birocratisme Si protocolare for-
malitati.
Domnii Charles Kolb si Vladimir von Steiger au desfasurat in
cadrul acestei actiuni de asistenta o impresionanta activitate, ale
carei roade au fost la inaltimea nobilelor sentimente, de cari au
fost animati.

Asistenta Socials. Ac$iunea de ajutorare a depor-

tatilor
Para lel cu activitatea potitiat mai sus descrisel, am participat alii-
turi de toti sicrnistii, la actiunile de asistentd socials intreprinse in acea-
st'd vile/me.
In mod deosebit am desidsurat o neintreruptil activitate in domenitd
ajutorturii deportati/or din Trantnistria.
Comisiunea de ajutorare continutindu.si activitatea in mod autonom

www.dacoromanica.ro
 23
dupes instalarea Centralei. alaturi -de neobositul doctor Camel lancu,
prezent cu marele lui devotament in toate actiuni/e folositoare obstei
noastre, am ramas sit reprezenteim mai departe Organizatia Sionista in
aceasta comisiune, sub noua grezidentie, agreata de toti vechii con-
duce:tali, c d -lui Dr, Zimmer,
Este inutil sit starui pentru a dovedi rolul acestei comisiuni, a cdrei
activitate a constituit o adevarata binefacere pentru toti cei, a curor
existents mizerd si precard depindea exclusiv de a jutorul primit din
partea sa.
Actiunea acestei comisiuni nu poate fi socotitd drept fi/cntropick,
intrucat ea este in realitate o actiune de salvaire porn/fa dintr'un addnc
atasament si spirit de solidaritate cu intreg neamul evreesc.
Din cifrele date pub/icitatii rezu/ta nurnai volumul de ordin fi_
nanciar at activitatii acestei comisiuni. Sufletul insa, pe care conducii-
torii comisiunii l'au pus in executarea acestei vaste opere de ajutora.re,
nu poate fi cunoscut decat de acei cari au stat zi de zi aUcituri si intr'o
frciteascd si armonioasd colabarare. cu ei.
Este o abso/utes imposibilitate sd vorbim de aceastd comisiune faro
sit ne oprim gandu/ /a acel priceput fi inirnos intelectual, care nu s'a
marginit numai sit gandeasa, sa conceapd, sa redacteze, cl a inteles sd
presteze o munca grea, zi de zi, to conducerea efectivd fi permanentd
a acestei actiuni,
Dinamic, ca nici unul altul, activ in toate sectoarele vietii evreesti
din acesti din urrria ani, indemnand cu exemplul si energia sa pe toti cola-
boratorii sdi, ascultand cu lacrimi in ochi rapoartele delegatilor, cari
veneitu de departe sit vesteasca suferinta evreiasca, pundnd tot sufletul
situ in gasirea celor mai grabnice solutii, revoltat si indignat in fata ne.
dreptatii si ticalosiilor vremurilor, Avocatul Schwefelberg este si va rv-
mane un bun exemplu de ceea ce trebue sa fie un conducator al o'.;stei
noastre.
Ce alt omagiu mai grilitor a; putea aduce prietenului meu, dec &t a-i
exprima si ve aceasta cale credinta ca ii este scris sa rama'nil si in tim-
purile ce yin un vrednic conducdtor,
A/cituri de Schwefelberg, cu un tineresc entto ia.sm si cu o miracu-
loasa energie, a stat, credincios si devotst, acel minunat om de bine, ace/
suflet duios de parinte, care a avut norocul sa conduct/ personal, copiii
orfani pe cari el i-a adus din Transnistria, pawl in tara, in care a vrut
cu toatil dogoarea sufletului situ, sa -¢i continue viata.
Cerand si obtinand certificate de emigrare, cu titlu exceptional, din

www.dacoromanica.ro
24
poartea Soknutului, pentru prietenii Schwefelberg 0 Fred ,araga, nu
mi-am indeplinit dealt o elementary datorie.
0 muncti continua si perseverentd a fost depusti la Comisia de ajutorare
de catre D-1, Dr, Costiner care s'a declicat cu credinta, acestei activitati.
A/titurandu-ne pe toti co/aboratorii si prietenii de idei, ludnd cuvantul
in toute prilejurile, fie dela amvon, fie in cavnisiuni de lucre, initiind
numeroase actiuni si participdnd la intreaga activitate a contisiunii, pot
afirrna cu mtindrie ca sionistii si -'.0 fdcut si pe acest teren intreaga
for datorie,
La un moment dat, cand prigoana clesltintuitti contra mea de clitre
Richter, s'a fa cut mai sinit:td,, am fost scos din cornisiunea de ajuto-
rare, la ordinul stiu expres, Este' dela sine inteles ca si in acest dome-
niu de activitate am continuat sa-mi fac datoria in slujba celor in mi-
zerie si suferinta, cari tTebuiau ajutati, cu orice rise si trecand poste
orice primejdii personale,
Datoritti interventii/or steiruitoare, pe cc4ri le-am fcicut pe langd
conducerea Centre lei, au fost in ceie din urma acceptati in cornisinnile
plecate in Transnistria, sub prezidentia d_lui Fred Saraga si reprezen-
tanti ai sionistilor.
Din prima delegatie a fticut parte d, avocat I, Ebercohn, iar din a
doua domnii: M, Blumenthal, seful departamentului tineretu/uir si d,
I, Herzig, maturul conduclitor al gruptirii lvalutiene Hanoar Hazioni,
trebuind aci sti constat dificaltatile pe cari le-am avut cu ceilalti frun-
tasi sionisti si conductitori de grupuri halutiene, pe cari nu am reusit
sci-i incadrez in aceastd echipd de saivare,
Contributia noastra la ameliorarea suferintelor din infernal depor-
ftirii s'a manifestat insti si in alai forma, autonomy, despre care ma -Jai
ocupa dim/ voi expune actio)itatea saionista. propriu zisii en aceasita

CONTR1BUTIA DOAMNELOR SIONISTE

Este neaparat necesar sa citez la acest capitol activitatea pe care
au avut-o doamnele sioniste dela A, C, F, E, sub conducerea nobilei de_
functe Ella Ba lan $i a d-nelor Fain, Weisselberg $i PerlbergeT,
Din primul coas al actiunii die asistenta, gruparea femenina a Orga..
nizatiei sionimte, in afara activitatei ei obisnuilte, a fost prezenta au tot
devotamentul $i cu toata priceperea alaturi de celeLalte herniae si meri-
tuoase conducatoare ale comitetului: doamnele Anderman, Betti Schwe-
felberg, atiring $i allele,

www.dacoromanica.ro
 25

LegAtura cu strainatatea
Intr'un alt sector de aparare a intereselor evreesti, ravine sionis-
tilor meritul de a fi luat importante initiative, aducand intregul for
aport de munca, legate de cele mai marl dificultati.
Vigilenta cenzurii facea ca nici o stire despre suferintele noas-
tre si nu poata ajunge in strainatate, de unde speram sa ne soseasca
sprijin si si se porneasel ac %iunea diplomatica de salvare a acestui
necijit rest de populatie evreiasca din Romania.
Cu tact gi cu pricepere, am izbutit not sionistei, sa mentinem tot
timpul, pretioase lega.'turi cu cercurile democrats si evreesti din sleek
Este usor si simplu de scris acum cateva randuri despre acest
sector de activitate. Era cu totul altfel insa in timpul naprasnic, cand
aceasta actiune a fost dusa.
Tradarea acelora, cacti ne-au vandut lui Richter, este cea mai
graitoare dovada despre riscurile si primejdiile, prin cars am trecut
in lupta, pe care am dus-o, pentru pararea celor loviti de prig-sena
hitlerista.

Activitatea sionista
In cele ce preced, am expus aetivitatea noastra in domeniul Intere_
selor generale evreesti, In slujba carora Organizatia 1sta pe care am
prezidat-c, a stat nein-la-erupt, identificandu-se ou nevoile intregii popu-
lg.uni evreesti.
Ma voi ooupa, in cele ce urmeeaza, de activitatea sionista propriu
zisa, din epoca ce a urmet instalarii Centralei, atat inainte cat si clupa
lislovarea Organizatiei noastre,

Colaborarea cu d. $ef Rabin Dr. afran

Inainte de a expune detailat aceste realizari, este necesar sa exit
ea, in spiritul concep %iei pe care o aveam despre pozitiunea si rolul
Organizatiei sioniste, am socotit ca Organizatia are datoria sa incon-
joare frunctiunea de ,,$et Rabin" cu tot prestigiul ce i se ouvine, nu
numai pentru sustinerea credintii, pe care o slujeste si reprezinta, ci
spre binele general at popula %iunii evreesti, ale carei interese trebue
Xi le apere, impreima cu oamenii politici, acela care este conducatorul
spiritual al obstci.
Din primele zile ale eonducerii mete, Organizatla sionista a stet

www.dacoromanica.ro
26
araturi de d-1 $ef Rabin, in importantele misiuni ce le-a avut de in-
deplinit,
In special, in epoca care a urmat instalarii Centre, lei, am crezut ca
este necesar sa facem garda de onoare in jurul aceluia, care in tim-
puri atat de grele ai periculoase, a reprezentat cai a aparat cu demni-
tate, pricepere gi cu o infinita simtire gi caldura pe credincioaii sai.
Cred ea oriciwr ar fi Post ridicat de °bate la acest Snail oficiu, cu.-
tremurat de imensitatea raspunderilor ai de tragedia in care se afla
colectivitatea pe care o pastorea, .,'ar fi simtit obligat sa_ai faca dato-
ria, Faptul ca local de ,,$ef Rabin" era ocupat de Doctorul Alexancfru
$afran, a facia insi, ca rolul acesta, pe cat de nobil pe atat de dill-
cil, sa fie indeplinit ou exoeptionalele calitati, care au impresionat,
emotional gi convins pe toti acei carora le eerea sprijinul peniru sal_
varea obatei ai care au impus respect si iubire chiar acelor oameni,
cari de obicel prefers contestarea in local recunoastenel, calonmia in
locul adevarului ai clevetirea in local ineadrarii la o mune& pozitiva
si folosiboare,
Prezentg, totdeauna, cand era vorba de stricta pazire a autorititii
acestui malt sacerdotju, nelipsiti atunci cand, in inlepciunea sa, d-1
$ef Rabin avea nevoe de o parere, Dental' a-ai verifica justetea gandu_
rilor gi hotararilor sale, Organizatia sionista s'a cinstit pe sine al ai-a
indeplinit Fr-i in aceasta directle datoria., cand a inteles sa sprijine bine-
cuvantata actlune a distinsului, meritosului gi bunului nostru $a Rabin.
In a,celas timp, sfatul bun, indrumarea luminoasi, gi caldura
vorbei sale sfatoase, au lost in tot' timpul pentru mine, in iuneaul de
ebliga ii ai framantaai ale presedintelui unei Organizatii atat de greu
de condos, un pretios ajutor j un sprijin itemeinic.

Halutimii
Si in aceastd epocd preocuparea noastra dint& s'a indreptat tot ca_
tre tineretul halutian, find ajutat de energia lui B1, Blumenthal,
Luasem hotdrirea ca miscarea ha/utiana sa fie salvata in activita-
tea ai spiritualitatea ei,
Data haiutimii ar fi fost trimisi la munci in deta,samente exterioare,
nu ar fi fost pusd in pericol nurnai viata lor, ceea ce s'a inamplat fi cu
alti tineri, dar prin risipirea kyr, s'ar fi distrus nucleul for de viata co-
lectiva, dispdrand din vista evreiascd, aceastd forrind de traire cote care

www.dacoromanica.ro
 27
tineretul evreu trebuia indreptat. In acest stop am lacut demersurile
necesore, obtindnd posibilitatea pentru toti halutimii din Bucuresti, sa-si
continue pregatirea si munea for ha/utiand in ferme si ateliere, luand
parte in ace/al timp si la realizarea colectelor destinate deperrtatilor
In aceste conditiuni, sefii ha/umititor au avut posibilitatea sa conti
nue pregatirea cultural?"' si tehnicd a cotegi/or lor, cari asteptau Cu ne-
ritbcla.re, prima posibilitate de emiarare. Ei au tinut in areas timp, cu
toate riscurile inerente, o legaturd continua cu tovardsii for din Vechiul
Regat, Ardeal si Cernauti. Halutimii nostri nu s'au dat inliituri nici dela
o eroica salvare, a cotegitor for din Cerncluti, Transnistria si Polonin,
actirune rempta nurnai in parte, calci intre timp sla produs arestairea $e-
filor gruptirilor Gordon'a si Dror.

Procesele halutimilor fruntaOlor sionisti

Este momentul sá ne oprim o clips §i la cele dou5 marl
procese pornite impotriva halutimilor §i conducatorilor Orga-
nizatiei sioniste.
Primul proces a lovit gruparea de tineret halutian Ha-
§omer Hatair". Politia arestase un tanfir evreu, care se pretin-
dea ca ar fi dat unui vanzator ambulant o bancnota pe care
era impiimat : Jos razboiul" ! La cercetari acesta declare ca
ar fi primit bancnota incriminate dela doi §colari. La descin-
derea facuta la domiciliul unuia din ace§ti §colari s'a gasit o
lista a membrilor unui grup din organizatia Ha Omer Hatair".
Sunt arestati atunci toti halutimii acestui grup, sub banuiala
ca ar fi avut o activitate subversive.
Parintii tinerilor impreuna cu delegatii executivei, au intre-
prin toate demersurile posibile, pentru evitarea unei nenorociri.
La proces, directorii §colilor, unde invatau copiii, d-na Dora
Arianu Si d. Moth Littmann, au aratat ca acuzatii erau printre
elementele cele mai serioase ale §colilor ce conduc.
Cu aceia§i caldura au depus domnii Dr. A. Beck, parintele
sufletesc al lui Hasomer Hatair" din Cara, M. Blumental ci
Inginer Dascalu din Executive.
Printre martori figuram §i eu. Nu m'am marginit s5 ras-
pund la intrebarile avocatilor. Am facut o large expunere a
doctrinei §i activitatii noastre, desvoltand ideologia gruparilor

www.dacoromanica.ro
28
halutiene. Am arAtat cA halutimii n'au facut decat sa se pre-
gateasca serios in vederea examenelor ce se tineau pentru ad-
miterea la emigare si ca est o imposibilitate, ca pe de o parte
guvernul sa doreasca a scapa de cat mai multi evrei, iar pe de
alts parte, sa impiedece tineretul sa se pregateasca pentru emi-
grare.
Fata de impresia vizibilA produsa asupra Tribunalului de
aceasta expunere, care durase mai molt de oora, apararea
cerut permisiunea sä mai fiu ascultat Inca °data, dupa ce toti
martorii vor fi fost audiati. Cererea era neuzitatA. ]Deli Tribu-
nalul stia ca nu mai este vorba de o marturie, ci de o noua
pledoarie, a acceptat totusi cererea apararii, aceasta bunavointa
a Tribunalului fiind interpretata foarte optimist.
A doua mea depozitie a fost facuta sub emotia puternica
a faptului cA stiam rate sperante legau pArintii si copiii de
efectul ce ea .va reusi sit produca asupra Tribunalului. Timp
de 45 minute, am stors din sufletul meu, in fata judecatorilor,
tot ce aveam mai bun, tot ceea ce putea convinge, tot ceeace
putea emotiona. Nu am depus; am pledat, am invocat spiritul
Le dreptate, am implorat clementa pentru aceste fiinte tinere
si pentru parintii lor. S'a putut atunci constata, ca in sala rece
si sobra a Curtii Martiale, plangeau copiii si unii avocati, iar
judecatorii si procurorul militar cu greu Isi puteau as-
cunde emotia. Parintii, cari au ascultat depozitiunea
mea din sala alaturata, isi vedeau copiii salvati, ceea ce §i avo
catii incepuserfi sit spere. Procurorul, un consilier dela Curtea
de Apel din Bucuresti, concentrat la Tribunalul Militar, vor-
bind dupa mine, a spus textual :
Trilesc 'Inca sub emotia puternicci provocatei
de expz.nerea prevedintelui Organixatiei Stout-
ste. Inteleg foarte bine pasiunea pe care a pus-o
,,in apeirarea acuzatitor. Dar, ewe dupci cum d-sa
iubevte neamul situ, imi iubese si eu neamul
-.meu, pe care trebue 84-1 apar. Deirceia imi vol
face datoria...
Si-a facut-o inteadevar, cerand condamnarea acuzatilor.
cu exceptia lui Calmy Bianca, o fetitA de 12 ani.
Au vorbit in urma toti maestrii baroului : Paul Iliescu,
Mora, Pela, Ratu, Radu Matei, Melinte, etc.

www.dacoromanica.ro
 29
In loc ca procesul sa se judece in continuare a doua zi,
asa cum era normal, el a urmat toata noaptea in continuare,
cu o intrerupere numai de doua ore, intre 8 sa 10 seara.
Se svonise ca in timpul acestei suspendari legatia germane
s'a interesat foarte ae aproape de mersul procesului.
Desbaterile au durat pans la 5 dimineata. Am stat acolo
impreuna cu copiii toata noaptea. In zorii zilei presedintele,
grabit sa cu vocea strangulate, incepe sa citeasca: Calmy Bianca
10 ani inchisoare corectionala... Am inteles ! Catastrofa se co-
sumase ! Emotia ce dupa amiaza pusese stapanire pe sala
fusese infibusita. Tribunalul, in inalta lui intelepciune, a con-
damnat asa dupa cum yeti citi: 3 condamnari capitale, 2 la
25 ani sa restul intre 10 O 20 ani munca silnica. Bianca, pentru
care procurorul ceruse achitarea, a fost si ea condamnata la 10
ani.
Fiat justitia pereat mundus" !
Nu voi uita nici °data eroismul de care au dat dovada
copiii la citirea sentintei. Avocatii erau disperati, eu eram di-
strus. Dar nu copiii ! Ei erau taxi, senini ! Nici o lacrima, nici
un strigat de desnadejde. Unii din ei au mai avut linistea su-
fleteasca sa -mi multumeasca pentru modul cum i-am aparat
si sä-mi recomande tarie, facand apel la mine sa nu ma las
intimidat sa sa duc mai departe Organizatia Sionista, pentru ale
carei idealuri, ei porneau acum pe drumul greu, de unde multi
inaintea for nu s'au mai intors.
Data fiMd pedeapsa pronuntata, copiii trebuiau sa o exe-
cute in cazematele Jilavei salt la una din inchisorile de teroare
din tars. Dar nu s'a intamplat asa ! Gratie unor oameni de su-
flet, forurile competente au dispus ca acesti periculosi crimi-
, nali", sa fie opriti la inchisoarea Vficaresti, unde tot timpul au
muncit si au invatat, dand si acolo pilda de discipline si de
stoicism, pang cand au fost gratiati de Majestatea Sa Regele
in primavara anului 1944.
Nu top din cei cari au fost condamnati s'au intors insa
la casele lor, caci din nenorocire, cei trei acuzati banuiti ca an
difuzat bancnotele incriminate, au cazut sub gloantele regi-
mului defunct.
La un timp oarecare dupa proces, am primit din inchisoare,
din partea lui Mose Ghitler, acest splendid exemplar de dar-

www.dacoromanica.ro
30
zenie si de idealism, o impresionanta scrisoare de multumire
pentru tot ce am facut in aceasta dureroasa imprejurare, scri-
soare, de care Executiva Sionista a luat cu emotie cuno§tinta,
in sedinta din 27 Aprilie 1942.
PROCESUL CONDUCATORILOR SIONISTI
Al doilea proces prin care s'a lovit in slonisti, a inceput prin ares-
tarea conducatorilor nostri, in cap 'cu d-nii Wilhelm Fischer, Avoret
jacques Rz.tenzeig si cu mine, arestare facuta din ordinv, Gestapoului,
sub acuzatiunea de activitate subversive in cadrul unei organizatii
zolvate,
In acelas timp s'a produs si arestarea fulcra din sefii halutimilor,
descoperiti ea ar fi adus dela Cernautl un grup de refuglati polanezi
Desi cercetkile se faceau la Prefectura daPolitie de ca'tre organele
romanesti, ancheta s'a facut sub controlul si influenta lui Richter si
Leoca, eari veneau in fiecare zi la Prefeatura, cerand noui are.qtari si
procurand maternal de acuzare impotriva noastra,
Din oele aflate dela cei competenti, ei aveau intentiunea So.' deter-
mine arestarea tuturor sion:stilor mai cunoscuti si a tuturor halutimilar.
Fate de aceasta situatie disparate pentru toata miscarea sionistA, eu
am ramas darz,
Cinci saptamani neintrerupte an folosit anchetatorii feta de mine
toate iscusintele profesionale pentru a smulge cu mice pret o recunoas-
tere ccnnpromitatoarre. Stradania lar a fost zadarnica" ! Cunoscand atitu_
dinea mea, una din arestati au recapatat si ei curajul de a rezista inge-
rintelor. S'a putut astfel localiza un foe apring cu scanteie nem_
teacca, reducandu_se aceasta afacere gestapoista la praportiile unui pro-
ces de drept manful, pentru aducerea in Bucuresti a refugiatilor din Cer-
nauti, inlaturandu-se oomplect latura senzationala politica care trebuia
sa cuprinda sute de persoane. Pentru salvarea celor ramasi in proces a
inceput, cu forte unite, actiumea de aparare. In timoul prooesului,
dusmanii nostri si-au facut din nou aparitia. Un ordin sever cerea
reanchetarea tuturor sionistilor sco.si din mize' precum si judecarea ha-
lutimiR.or arestati, pentru crime politics, de activitate subversive.
Am initiat atunci o aeliune decisive si £ntr'o itmrperrtantii audientil
pe care am avut-o, am obtinut anularea ordinului de reanchetare si
de schimbare a incadrcirilor halutimilor, precum recomandatiunea ex-
presci ciitre cei in drept ca tofi cei arestati in acest proces, s'd fie judecati
Cu dreptate fi b/andete.

www.dacoromanica.ro
 31

Peste cateva zile, in fata instantei, chemat ca martor, am aratat

ca tot ce se pune in sarcilna acuzatilcw, a fast facut in vederea emigrarri,
adica a salvarii fratilor lor,
Cd aceasta emigrare este astazi s-usfinutil de guvernul tariff, care,
de astadata intelege sti rezolve pe aceasai tale hottirirea sa de a subt!a
patura popidatiuniti evreegi din tard".
Dupd plecloariiae marflor maestri ai baroului, Tribunalului a pro-
mmtat pedepse pans la 6 luni, ou scaderea preventiei.
Este de datoria mea sa evidentiez sprijinul pretios, pe care domnii
Dr, W. Ftilderman sti A, L. Zissu l'au dat acestei grele cauze, pentru care
s'a manifestat sti interesul unor inalte persanalitcifi politice fi diplomatice
sti ale unor cercuri avansate de startga, fund cunoscut faptul ca substra-
ta/ deck/weir:a acestei afaceri a Post unul de persecuttie rastia/d.
In ce priveste coordonarea juridlca a intregului proces trebue sä
mentionez aportul insemnat adus de catre cunoscutul penalist evreu, d.
avooat Doru Gherson si de &tire delegatul nouii executive d. S. Hart,

Preocupari oulturale
In domeniul preocuparilor culturale din aceast depoca, mentionam
ca am reusit sa salvam scoala ,,Tarbuth", a carei existents era peridli-
tata in momentul disolvarii Orga.nizatiei Sioniste,
Avand viziunea clad a celor ce se vor intampla, am inteles ca
,,Tarbuth -uii" trebue sa traiasca pentru a deveni, nu numai o desavarsita
scoala ebraica, ci un centru spiritual in jurul caruia urmau sä se pola_
rizeze toate fortele noastre pentru a fi pastratat, in acest vrernuri die pri-
goana faclia culturii si spiritualitatii noastre. Nu ne-am inselat : Tarbu-
th-ul a fast un loc de refugiu in aoeste vile de desnadejde, Sub emblema
sa au fort organizate unele din acele minunate manifestiari culturale,
earl au constituLt alinarea suflletelor nolastre, Insetate dupa lumina, cant
si libertate,
Asemeni manifestari culturale, la care participa un public imens,
au mai fast organizate si sub egidia ,,Bibliotecii Dr, M. Singer" si a
,,Centrului de Protectie al Memel si Copilului" la Templul Coral, Sinra_
goga Mare si Unirea Sfanti, uncle pe langa programull artistic, au lust
cuvnaltul domnik $el Rabin $fran, Dr. M. Halevy, Gregore, M. Blumen-
thal $i I. Herzig.
Sent $i astazi sub impresia mornentelor cared, interzisa notastra
,,Hatievah ", a rasunat in case Domnuflui, cu sfidarea dispozitiunilor in
vigoerre, intonate.' de intreaga asistenta.

www.dacoromanica.ro
32
Ceeace este astazi atat de normal, atunci era complicat si inconju-
rat de riscuri cil continue hartueli.
Cate cercetari si Cate citari la Siguranta au prilejuit aceste ma-
nifestari !
Bineinteies ca nu am uitat sa comemoram pe nemuritorii nostril
Herzl si Bialik. Imi reamintesc si astazi emotiunea de toti resimtita,
cand, in prezenta tatn.tror sionistilor, la initiativa si rugamintea Exe-
cutivei sioniste, d, Sef Rabin dr, Saran, a facet dela amvonul Tem-
plului Coral, elogiul iluStrilor porneniti, in cadriul unei predici, din
care rezulta adeziunea noastre, nealterata de vitregia vremurilor, 14
idealul eliberarii poporului evreu.
Nu ,pot uita deasemeni entuziastele manifestari ocazionale ale
d-lui 1dr. A. Beck, preourn si predicile de comemorare a marilor nos-
tri disparuti, rostite de d. Rabin dr. (M. Halevy la Templul Coral,
Executive a sprijinit in limitele posibilitatilor sale Biblioteca
dr. M. Singer", care sub conducerea priceputa si. devotata a d-lui S.
Gregore, in colaborare cu distinsul intelectual oare este prietenul
Jean Aberman, s'a desvoltat in acesti ani grei, devenind o institutie
de culture la inaltimea scopului pentru care a fost create de cenaclul
Renasterea".

Sabath-ul
La activul realizarilor Executivei noastre, trebue inregistrat suc-
cesul obtinut cu respectarea obligatorie a zilei de Sambata in scolile
evreesti. Stradaniile permanente ale conducatorilor cultului nostru
erau sistematic sabotate. Sesizat de entuziastul profesor, astazi pa-
lestinean, Zalman Rabinsohn, am reusit sa conving pe presedintele
Centre lei, ca. Sabath-ul trebue respectat in mod obligatoriu, contra
oricarei vointe potrivnice. Fiind nevoe de aprobarea principiala a
Ministerului Educatiei Nationale, d. Sef Rabin dr. Safran a obtinut-o
de indata si in urma, impreuna cu Domnia Sa, am intervenit din nou
la Centre la, pentru realizarea imediata a acestei revendicari.
Imi reamintesc bucuria manifestata de d, Sef Rabin, la aflarea
rezultatului favorabil al demersurilor noastre comune, precum revad
acum figura transfigurata de multumire a lui Rabinsohn, care in
delegatie cu distinsul fruntas mizrahist I M. Moscovici, Imi aduceau
un cuvant de multumire din partea organizatiei lor.

www.dacoromanica.ro
 33
Scoala evreiasca
In cadrul staruintelor noastre pentru judaizarea scolilor evreesti,
tiebue sa reamintesc actiunea de convingere a conducatorilor sio-
nisti, entru pattrunderea in eforiile scolare. Numerosi prieteni si-au
gasit, in urn-ia acestei actiuni, loc si influents in comitetele de con-
ducere ale scolilor evreesti.
Continuu am veghiat ca scoala sa fie mentinuta in cadrul ei natu-
ral, cu respectarea caracteruilui evreesc.
Trebue sa mentionez aci lupta dusa pentru stricta aplicare a
paogramului si orariului fixat pentru obiectele evreesti, cu satisfa-
cerea revendicarilor noastre, lupta, in care am stat tot timpul ala-
turi de entuziastul rabin si dascal, veteranul sionist, dr. A. Beck,
cerAndu-le profesorilor sa ridice catedra la inaltimea unui amvon,
dela care se predica o sfanta si veche invatatuura.

Payne
Urmarind cu perseverentl ideia ca orice sacrificiu nu este prea
mare, pentru a putea mentine spiritualitatea noastre si consequent cu
promisiunea, pe care o facusem cu ocaziunea deschiderii primelor
cursuri seminariale, am luat initiativa in vara anului 1943, pentru
crearea unei scoli normale, care trebuia sa functioneze ctt doul sec-
tiuni : una care Si prepare pe tinerii ce voiau sa se dedice carierii
de profesori al unei discipline judaice si a doua, care sa complecteze
cunostiintele de specialitate si cele, pedagogice ale actualilor profe-
sori. Cursurile trebuiau sa aibe o factura", universitara, cu o durati
de 2-4 ani. Am pus aceasta initiative sub protectia d-lui $ef Rabin
Dr. Alexandru $afran. Au avut be discutiunile preliminare, fixarea
programul de studii, urmind sa inceapi oursurile in toamna anu-
lui scolar 1944.. Eforia iccolara a foot constituit4 din reprezentanti
ai cercurilor noastre culturale si financiare, sub presidentia d-ltd
Wilhelm Fischer, comisia de specialitate fiind formati din d-nii :
dr. Beck, dr. Th. Loevenstein, avncat S. Rosenhaupt, director Verdi,
profesor Rispler si altii.
Dupa arestarea conducitorilor sionisti de titre Gestapo, nimeni
nu s'a mai interesat de realizarea acestui Iavne", asa cum a Post
denumit, pe buni dreptate si en vadita semnificatie, acest institut de
culturi. $i este picat ca s'a intamplat asa! Lucrarea inceputi tre-
hue dud"' la bun sfirsit ! In acest sens am adresat comitetului scolii
3

www.dacoromanica.ro
34

Tarbuth, un calduros apel prin scrisoarea mea din 10 Octombrie 1944.

SA sperAm ca, in valtoarea discutiilor politice, ce au urmat zilei
de 23 August, se va gasi totusi cineva, care si se dedice acestei
etitorii, cu credinta adancl, care a stat la baza initiativei noastre.

Renaterea
In dorinta de a incalzi cu scrisul for inaripat sufletele fratilor
nostri necijiti, grupul dela ,,Renasterea Noastra", m'a solicitat in
Iunie 1942, sA cer dreptul ale reaparitie pentru acest ziar. Dupe sta-
ruinte grele si fungi, incercarea mea a fost incoronata de succes, ob-.
tinandu-se autorizatia respective.
S'a hotarat forma unei reviste bilunare $i redactorii Renasterii"
au si pregatit materialul, pentru primul numar al revistei, a carei
aparitie trebuia sa fie pentru not toti o sarbatoare. 0 citadels de
Judaism in plin apocalips ! Cu call infrigurare asteptam cei initiati
articolul de fond at aceluia, care a fost L. B. Wechsler ! Nu ne-a
fost insa dat si ne implinim dorinta. Dusmanii, cari ne urmareau
pas cu pas au dat alarms : RenaSterea reapare ! Rezultatul a fost ca
ni s'a comunicat ,,reaparltia este suspendata, pand la noui ordine".
Ticalosia se consumase ! Renasterea nu a mai aparut decat dupes 23
August 1944. In numarul 5 din 27 Septembrie 1944 Renasterea
Noastra" a publicat articolul de fond pe care L. B. Wechsler it pre-
gatise pentru revista bilunara din timpul prigoanei.
In alts ordine de idei, mentionez ca Executiva a sprijinit pe scrii_
torii sionisti, dupe cum a inteles sä ajute si alp diversi scriitori evrei.

Propaganda in Ardeal
In timpul mandatului meu am pastrat, precum am mai aratat,
un contajat permanent, prin d:stinsir $i wednicii condu2.5.tori, d-nii
Reiter si Auscher, cu Uniunea Nationale Evreiasca din Ardeal. Am
vizitat organizatia din Ardeal de doug ori. Prima oars, prin Mai
1942, fiind chemat de prietenii mei, pentru a discuta diverse proble-
me, in legatura cu organizarea miscgrii. In acest drum am fost in-
sotit de neobositul nostru Wilhelm Fischer. A doua oars em vizitat
organizatiile din Timisoara, Arad $i Brasov, in vara anului 1943,
aduca'nd in acescte centre, ouvantul de imlbarbatare al Eretz-ului Si

www.dacoromanica.ro
 35
indemnul pentru o noua activitate.
Imi fac o placuta datorie sa recunos:: in mod public admiratia
consideratia ce am pentru tinuta sionismului ardelean, fiind feri-
cit ea am put sa le aduc si sionistilor din Ardeal, un important ser-
viciu, reusind sa innabus in fasa, in Iunie 1942, o ticaloasa inscenare,
care trebuia sa duca in fate Curti lor Martiale, personalitatile con-
ducatoare ale Uniunii Nationale Evreesti din Ardeal.

ESRA
Una din grelele misiuni, pe care le-am avut de indeplinit, a fast opera
-de ajutorare a deportatilor din Transnistria, a refugiatilor polonezi si a
vreilor din Cernauti, opera initiata de conducerea sionista din Bretz
Israel si organizata de noi, independent de comisiunea de ajutorare des-
pre care am vorbit.
Numeroase 51 periculoase au fcst dificultatile intampinate cu oca-
ziunea realizarii acestei actiuni, dar cataalinare a adus ea acolo in de_
ptirtari, in TransnistrEa, la Cernauti, in cercul polonezilor refugiati si a
copiilor in mizerie de aci. Cu cats seninatate infruntam, impreuna cu
colaboratorii mei, (si intre acestia ma simt obligat sa citez in primul
/and pe Jacques Rosenzweig, I. Leivandrnann $i I, Herzig pentru lega-
tura cu Trans.nistria si pe veneratul Si neobositul inginer Filderrnin,
pentru sectoru1 refugiatilor polonezi), pericolele de fiecare clipa, cand
stiam ca Esra" scapa dela pieire atatea vieti ! Cata sattisfactie ne PrO-
duceau nenumarlaitele scrisori primite dun Transnistria, prEn care erarn
rugati sä mulltumim ,,Solmutului", ea in acecite uclipe hotairltoare nu i-a
uitat !
Ceea ce am facut not aci nu era deck continuarea efortului principal
theut de evreimea palestineana, care trecand peste propriile ei greutati,
e Inteles sa vina in ajutorul celor, pe can voia sa-= salveze.
Scrisoarea, prin care ne-a cinAit in numele Sohnutului, la inceputul
anului 1943, d-1 Kaplan, ne arata limpede marele interes Si calda dragoste,
pe care ne-o purtau fratii nostri din Palestina.

Emigrarea
In ceen ce prive4e emigrarea, dupd cum am arcitat, dupci realizarea
tranzitulvi de evrei din Ungaria, a intervenit o pauzii, din cauza condi-

www.dacoromanica.ro
36
tillor de rilzboiu,
Totusi, in 1943, incep pregatirile unei emigriiri de copii pe uscat,
Desi emigrarea intra, conform regulamentului, in competenta sectiei
respective a Centralei, am obtinut, in urma interventiunitor (acute, drep-
tul sd organiziim tot not aceasta emigrare. Primul transport de 75 copii a
plecat in toamna anului 194!, cu trenul prin Bulgaria. In urma conven
tiilor stabilite cu Statul Roman, aceasta emigrare pe uscat ar fi putut
continua, dacci guvernul bulg fir nu ar fi anu/at vize/e de tnanzit,
Mutt dupd aceia, la sfarsitul anului 1943, s'a ivit posibilitatea unei
emigrari pe mare, care nu a lost insa organizatii de c4tre Executiva pe
care am prezidat_o pentru motivele ardtate mai jos.

Am ajutat pe cei in mizerie

Acura, dupd ce am aratat infaptuirile Organizatiei sionista, vreau sd
sub liniez cu tot dinadinsul ca, tot timpu/ cat am fost presedinte, am
muncit, am aparat, am ajutat si am intervent cu deosebire pentru acei
irati, CARL SE AFLAU IN NEAGRA MIZERIE $I NENOROCIRE $1'
CARL, faro ajutorul nostru, ar fi atins in multe cazuri marginile dispe,
rcirii,
Din Aprilie 1941, localul Organizatiei si apoi, dupa disolvare, casa
mea a fast permanent deschisA calor umili, cellar de jos, color necajiti,
cari nu inidtazneau s'a bath la alte usi sau sä apeleze la alt gprijin !
Simt asteizi o caldd multumire ca nu existil unul singur din toff ace-
stia, care A poatii spume ad a plecat data mine, fart/ sd fi incercat a face
tot ce era posibil pentru a-i veni in ajutor,

Demisiunea
Constatcind ca domnii Enzer si Geiger an pornit sa organizeze tr
emigrare ferret* controlul comitetului de emigrare al Organizatiei sio-
nista, in semn de protest si de desolidarizare si pentru a atrage public
atentiunea ca nu conducerea sionista poarta responsabilitatea acesteF
organizari, am demisionat din calitatea de delegat al lui Jewish Agency,
de presedinte al comitetului de emigrare si al Organiatiei sicmiste.
Imp/Tuna cu 'mine si tot pentru aceleasi motive, au demisionat toti re-
-prezentantii. blocului Klal- sionist (gruparea Rena.sterea si Centru),
ceea ce a 4eterminat disolvarea Executivei Sioniste prezidatd de. mine_

www.dacoromanica.ro
 37
Continuarea activitatii
Duper: demisiunea din ca/irtatea de presedinte at Organiza.fiei sio-
-niste, prietenii mei au socotit ca nu am dreptut sa-mi intrerup activi-
tatea politics. Astfel, ei m'au investit cu calitatea de presedinte at Klal-
Sionistilor din toatti fare, in care calitate am lucrat panel in momentuf
arestarii mete de ciitre Gestapo.

CRITICI
Nu era posibil ca o activitate atat de complexes $i viarlta, dusts in
conditiuni atat de grele, sa nu dea nastere $i la unele orttici,
In cele ce urmeaza, cred de datoria mea sa analizez $i sä rispund
fiecaruia din aceste obiectiuni, pentru a lamuri pe cei de buns credinta
$i pe cei neinformati,

I). Atittidine antocrata

Au suatinut unii ca am avut la eonduoeres Organizatiei sioniste o
atitudine autocrats. Observgiunea nu corespunde realitatii. Am lucrat
lot timpul in cea mai stransa colaibarare cu Executive sionista, aleasa
de ultimul congres,
Chiar dupes dizolvarea Organizatiei in August 1942, Executive
sionista se aduna regulat in lungi sedinte de lucru, eu itoate riscurile ce
comportau astfel de reuniuni. Dar nu numai Exenutiva a fost consultatk
Gruparile sioniste $i ele ce adunau period'c pentru a asculta referatele
mele $i gentru a-mi camunica sugestiile lor,
In Mai 1942, expirand primul an de conducere $i in imposibilitate
de a convon confernta anuala, am inteles sa fac o verificare a Doi-
nidlor gruparilor sioniste, pentru a constata, daces mai ma bucur de In-
crederea lor.
In urma expunerilor facute la fiecare grupare in parte, s'au sem-
nat pracese verbale, constatandu-se o complecta adesiune la intreaga
activitate, $i luandu-se angajamentul aprijinirii muncii mele de Care
giu.oarile sioniste, ,,in interesul suprem at judaismului fi at populafiunii
evreesti din Romania, in concordanfa si in spirit& tradi(iei sioniste",
Prin atitudine autocrats, au inteles poate unii vointa area ferma de
a nu periclita existenta Organizatiei $i a mi$carii pen amestecul oricui
in treburile superioare ale canduceed sau prin difuzarea in strada a
detaliilor unei activitaV ca aceia pe care am expus-o, inteun timp

www.dacoromanica.ro
38
Cana orice interpretare ra'u voitoare putea sa intrerupa, nu numai firui
vietii, dar $i al operii noastre ! Procesul conducatorilor Rion4ti a fost cea
mei bun& dovada desire existenta unui asemenea pericol!
Deci repet, nu conducere autocrats, ci o conducere autoritara, cu.
grija unei permanente consultari a tuturor factorilor competenti,
a Post norms de conduit& pe care am avut-o la prezidentia Orginizatiei
sioniste.

2). Contactul cu Centrala.

Au obieetat unit ca, in acest timp Organizatia noastra a avut
contact cu Centrala. Mirabile dictu! Cu eine catre ar n trebuit sa avem
contact, cand Centrala era forul oficial, in a anti competenta intra
tezolvarea tuturor problemeelor 5i nevoilor referitoare la viata evre
iasca? Cine altul deeat presedintele Centralei trebuia convins in di-
verse probleme la ordinea zilei?
SA fi stat la 0 parte, .comod si inactiv, numai pentru a nu ne fi
apropiat de conduesrea impusa a Centralei, desi Execntiva sionista
hotarase eft este o datorie de onoare sa aparim interesele evreesti fata
de orice for, in a anti competenta intra rezolvarea chestiunilor noa-
stre? Sa fi fost la.sate in parasire de catre conducatorii reali al evreimii
toate interesele obstei, numai pentru a putea sa ne laudam apoi ca," nu
am lua contact cu Centrala ?
Ce greseala! Populatia evreiasca avea nevoe in aceasta tragica
epoca, de sprijin si aparare pentru mentinerea unei existence pe cat
de dificill pe atat de nesigura! Acest sprijin si aceasta aparare a gasit-o
obstea noastra la conducatorii sionistl.
Contactul zoostru cu Centralia fi conducatorii
sal s'a facut atat in forma cat si in fond, pe linia
cea mai inalta a demnitatii unui judaism de cea
mai pura si traditionala esenta.
Am reusit astfel, in calitate de presedinte al Organizatiei sioniste.
sa obtin unele rezultate folositoare, sari erau de o stringenta necesitat.a
in momentul acela, and trebuia ocrotita fiinta evreiasca dupa cum
ocrotita trebuia sa fic eredinta si spiritualitatea noastra!
Cand din Eretz patrundeau pans la not cele mai dramatics
indemnuri la activitate, insotite de toate imputernicirile nece-
sare unei astfel de activitati, cand aceste imputerniciri veneau
mult dupa ce actiunea noastra de salvare si de aparare a
populatiei fata de Centrala incepuse, cand emigrarea nu se
putea face deck cu autorizatia Imputernicitului si a Centralei,
cand scoala evreiasca nu putea fi pastrata in cadrul ei evreesc

www.dacoromanica.ro
 39

cleat prin castigarea intelegerii conducatorilor Centralei, cand

Sabath-ul nu putea fi impus deck prin acela§ for, cand copiii
orfani din Transnistria nu puteau fi adusi deck prin Centralii,
cand intreaga asistenta pentru cei nenorociti (spitale, cantine,
orfelinate) se facea numai prin Centrala sau in dependenta si
sub controlul ei, cand viata halutimilor si continuarea activi-
talii lor, dupa cum am vazut eroica, depindea si ea de Centrala,
cand atati sionisti si atati evrei nu puteau cere rezolvarea cere-
rilor deck numai prin Centrala, ce atitudine trebuia sa aibe Or-
ganizatia Sionista, chemata sä apere interesele sioniste si cele
generale evreesti in deobste? Sa fi stat, din motive estetice sau
de profilaxie, departe, cat mai departe, ceea ce era asa de
comod si usor, sau sä fi incercat a lupta, a ne sbate, a convinge
si a obtine ceea ce putea veni in ajutorul obstei noastre, dis-
trusa fiziceste, materialiceste si sufleteste?
Constiinta noastrk hotararea si mandatul primit din par-
tea Executivei sioniste si din Eretz, recunoasterea gruparilor
sioniste expres consultate si adesiunea calda a cercurilor largi
evreesti, cari au urmarit framantarile si realizarile noastre BSI
CARI AU AVUT OCAZIUNEA SA CUNOASCA $1 SA APRE-
CIEZE EFECTUL ATAT DE NECESAR AL DEMERSURILOR
NOASTRE, ne-au fost eel mai bun indrumator in tot ce am
intreprins.
Organizatia Sionista, care a stat in tot acest timp in valtoarea
luptei si in inijlocul dtmnaniilor, precum si Executiva care a stat de
veclie neintrerupt si neinfricata la postal de comanda si rispundere,
iese din aceasta epoca groaznica cu un deosebit prestigiu, prestigiul
accluia, care in be sa asiste impasibil si cu spirit negativ la mistuirea
in valvataia flacarilor a vietei si avutului semenului sau, sare, fard
ezitare si au marl rimcuri, sa sallivne eeeace se putea, salva !
Este o mare cinste si mandrie pentru mine ca mi-a fast dat sa
flu printre actq cari au condus Organizatia sionista in aceste vremuri
istorice !

Caw! d-lui Dr. Th. Loewenstein

0 alts critics a fast prilejuita de preluarea de Catre d. dr. Loewen-
stein, a conduceriti sectiei qcoailor $i culturii din Centrath.

www.dacoromanica.ro
40
In momentul cand scoala evreiasca era in pericol de moarte, forutile
sioniste au hotarit ea D-rul Loewenstein nu are dreptul a respinge °ca.
ziunea ce i se prezenta de a o conduce. Consideratiunile cari au deter-
rninat aceasta hotarire sunt aeeleasi cari au oondus intreaga noastra
ectivitate in anii de teroare : salvarea judaismului nostru, in acela*
timp cu salvarea vietii fratilor nostri, mentinerea vigil evreesti intrUn
cadre de traditie, culture si spiritualitate evreiasca, tranciformand ast-
fel un Ghetto fortat intr'o citadels a rezistentei noastre, cure printeo
solidaritate constienta, sa fie in stare a irnpiedeca demaralizarea sufle-
teased si declasarea totals care duce la sinucidere.
Sectia Scolilar avea sub a sa conducere absolut toate scolile evreesti
din lark Intreaga activitate din aceste scoli, spiritul care trebuia im-
primat tuturor manifestarilor scolare si extraseolare depindeau de ace
care era seful sectiei. Se puteau impune in aceste scoli un spirit teri-
torialist", sau un spirit ,,catolic", sau orice alit spirit ar fi vrut se' pro-
moveze acela care, In sistemul autocrat al Centralei, find la sefia sco-
rner, avea depline puteri sa o Pack
Executive sionista a crezut ca are obligaiiiunea, fats de elevii evrei
si pentru viitorul lor, fats de percolul ce ar fi prezentat instrainareri
scolilor noastre, sä oblige pe d-rul Loewenstein sa nu refuze conducerea.
pentru a inters sa salveze scoala evreiasca.
Exists cineva care sa poata sustine, in adancul constiintei sale, ca
doctrinarul sionismului, ca omul de culture si de inalta cinste si co-
xectitudine, ca profesorul atator cerii de sionisti, care este d-rul Loe-
wenstein, a facut cel mai mic compromis cu icleile sale, cu sufletul sl
cu \Hata sa neintinata ? Nu cred ! Pentru sacrificiut, pe care La facut
d-rul Loewenstein, a binemeritat recunostirrta tuturot oamenilor, cari
&wean ca scoala evreiasca sa fie condusa cu deosebita competenta *i
ou suflet evrec.
Dandu_si seama ca indeplineste un rol greu, d-rul Loewenstein a
demisionat din Executive, Cu consimtamantul acesteia, in momentul cand
a preluat conducerea
Sadrificiul acesta era la inaltimea scopului urmarit si a misiunii de
el prelufata, Cata inaredere au avut profesorii, cats multumire
cats satisfactie elevii evrei cand Loewenstein a venit la conducerea
scolii evreesti !
Activitatea lui Loewenstein la Sectia $ooLilor, alcituri de merituosul
profesor Verdi, pe care Loewenstein 1_a chemat in serviciu comondat,
pre a-i sprijini actiunea, a fast o sabotare hottiritii si curajoasd a ten-
dinte/or si ordinelor lui Richter !

www.dacoromanica.ro
 41
Dupez cum sabotare a fost iatreaga activitate sionista din acea vre_
me, dupa cum sabotare a lost inabuslrea faimosului proces, care trebuia
sa dua la exterminarea skmistilor !
Dece nu am spune lucrurilor pe nume : nu numai ,,sabotat" a fost
Richter, ci tnuins" si infrant" in sadicile lui porniri contra noastra I
$i aceasta nu acum, and puterea lui este de mult sfarimata, ci atunci
and era in splencloarea grandomaniei lui criminate. Da ! Pain cu2aj, $i
prin star. uitoare si istovitoare munca, am reusit sa_.1 invingem pe Rich-
-ter, cltriguitorul si controlorul tuturor masurilor antievreesti si dusma-
nul de moarte al sionistilor.
Dintre toti cari au Mat sacrificiul, cu riscul vietii lar, de a lucra
in aceste vremuri, sacrificial lui Loewenstein este eel mai frumos si
mat demn de relevat !
In momentul cand Loewenstein a orezut ca nu-si rrai poate indeplini
mishmea, nu a mai stat o clipa in locul, pe care-1 ocupa.
Atitudin9a lui Loes,venstein a atras atentia dusmarulor nostri si in
Bukarester Tageblatt" din 17 Sept. 1942 apare fulminantul articol al
lui Richter contra sa. Din acel moment, d-rul Loewenstein a stat per-
manent, si el, sub amenintarea Gestapoului. Imi permit sa sper ca cei
sari au crezut Ca d-rul Loewenstein a gresit, Bun acum larnueti

31 Colaborarea cu d. Dr. W. Filderman.

Colaborarea cu d. Dr. Filderman a tient si ea obiectul criticilor,
Dece am lucrat tot, itimpul in Sfatul Evreesc, dece am stat noi,
Organizatia sionista, national evreiasca, alaturi de reprezentantul asi-
milismului, care este d-rui Filderman ?"
Nu este in rostul acestei expuneri sa discut opiniile politice ale
d-lui Dr. Filderman, Ceea ce stiu insa ti nu pot trece sub tacere, este
ca on de sate on am avut prilejul sa discut cu Domnia Sa problemele
ideologice ale miscarii noastre, a rezultat pentru mine certitudinea ca
se situiaza pe acelas plan cu noi in ceea ce priveste recladirea unui
stat evreesc in Palestina si necesitatea unei massive emigrari in Eretz.
Dealtfel din declaratiile acute recent d-lui Zimand, reprezentan-
tul unor ziare palestieniene, se adevereste cu prisosinta aceasta credinta.
Deasemeni mai stiu ca, in loata aceasta epoca de groaza si per-
secutie, d. Dr. Filderman a lucrat neincetat, pentru binele populatiei
evreesti,
Astifel Bind, am uoeotit ca este de dated :a Organizattei no-Ictre s'a'
stea alaturi de d-rul Filderman, pentru ca prin concentrarea tuturor
fortelor constructive si recunoscute ale judaismulail, din tara, sa in-
cercam a apara pe acei, cart peste diferente ideologice si discriminari
Politico, aveau nevoe de paine, de liniste, de viata,

www.dacoromanica.ro
42
Din colaborarea cu dornnu1 doctor Fildermin, an rezultat
atatea lucruri utile, atatea solutii de viati, atatea realizari, incit poPu-
!Oa evreiasca ar fi lost in drept sa; ne lapideze, data am fi procedat
ante', Elsa am fi mars fiecare care alt punct cardThal, data nu ar
fi existat armonia eficienti de bune rezultate, care a stat la baza con-
ceptiei noastre in conducerea treburilor evreesti.

Confesiune
Inainte de a termina aceasta expunere, care este atdt de lungii, pen.
trued lung si greu a fost si drumul pe care l'am parcurs, trebue sa con. -
stat ca nu as fi putut implini intreaga aceasta activitate, daca din pri-
ma/ moment, in 1941, nu mi-a$ fi infiifi$at clar, toate greutatile ce voi
avea de intampinat $i daca nu as fi intrezarit lirrypede, toate riscurile
s pericolele inerente unui post de comandci, intro epocti, care se anunta
din ce in ce mai dezastruoasti.
Cu. deplina clarviz!une $i in deplina cunoastere a situatiei, facusem
juramantul sa nu abdic dela implinirea datoriei, decat in momentul
end voi fi rapusz fiziceste.
Imi formasem de mutt parerea al prima obligatiune a unui condo
cator trebue sa fie complecta renuntare la linistea $i siguranta sa per -
sonata, dedictindu-se si identifictinclu-se in mod absolut cu misiuneci ce-
i-a fost incredintatii.
Consequent acestei pareri, am dreptul sa spun, ca nu am avut in
tot acest timp, nici o clipa de odihna, de liniste sau de reculegere.
Aproape trei ani am robotit neincetat, cu dragoste, cu indarjire, cu
pasiune, pentru fratii mei in neruorocire !
Trei ani, can vor rainane cea mai scumat amintire si realizare
vietii mele !
In momentul cand, af land dela Richter ce soartil ma a$teapta, in
August 1942, Presedintele Centralei a inteles sti-ini comunice ca ar fi
bine sa plec in Palestina, pentru a ma salva, asigurandu_mil in acelas
limp ca voi obtine din partea guvernului roman permisiunea de plecare,
asa dupa cum i se propusese, pe altti tale, $i d-lui dr. Filderman, am
raspuns ea propunerea este iignitoare $i ca stunt hotarit sa roman la
datorie, fiind convins ca via/a unui om nu reprezinta decat o picatura
in oceanul mesfcirsit at tragediei evreesti.
Neintimidat, am continuat lupta inceputa, asa cum imi nropusesem
pans in momentul cand om fost rapuq, prin ridicarea libertatii mele,
in lanuarie 1944.
Soarta a vrut ca dupti dnci stiptiima'ni de detentiune, urmate de

www.dacoromanica.ro
 43
Juni intregi de chinuitoare hartueli si arnenin/dri, sc./ mi pot reincepe
viaca in faciasul obicinuit
In acest timp, fats de demisiunea Executivei noastre si fag' de,
japtu/ ca interesele sioniste nu puteau riimdne nict o clipd nereprezentate,
o/ti frunta$ sionisti si-au asumat sarcina conducerii,
Mistunea mea era deci terminate

Multumiri
Nu put terrnina acest referat, farg
de tott membrii Executivei Sioniste si in a-mi expntma recunostinta feta-
deosebi fatg de acei fruntasi Si-
onisti, cart au ucrat impreung cu mine harnici si devetati 'Yana la sacri-
hem, pentru cauza abijduitei populatiuni evreesti
Multumesc astfel : d_nei Linea Fein si d-lor Wilhelm Fischer, Dr,
Cornet Iancu Ing. Leon Fi:derman, Dr. S. Zalman av Jaques Rozentz-
weig Ing, Dascglu, I. Leivandmann, Avocat Hermann Feller, precum Si
lui Mauriciu Blumenthal. seful Departamentului tineretului si creatorul
miscarit de tineret Dor Hades", care infruntand marl dificultati mi-a
fost de un nepretuit sprijin in conducerea treburilin referitoare la tine-
ret, pe care it cunostea atat de bine, fiind ,crescut de tint° copil, in aspi-
ratiile si credintele sale, pe care le traeste si le realizeaza ezi in Eretz
Izrael; deasemeni multumesc colaboratorilor Franckel si d-ra Haimson,
Multumesc domnilor Carol Reiter si Victor Auscher, conduagtorii
organizattei Sioniste din Ardeal, pentru munca depusg de ei precum Si
pentru sEfaturile for pretioase. Multumesc de asemeni prietenului Segal
Mayer pentru concursul si devotarnentul sau.
Multumesc d-nei Melia Or Iancu pentru hotgritorul ajutor pe care,
ou expunerea propriei sole existence si au a marg. insufletire, 1-a dart tu-
tuturiar celor implicati in cetle cloud prOcese,
Multumesc buraului Meu prieter4 ay. Jacob LittLrJan, searetanul
general al Organizatiei Sioniste, care cu o modestie unica si cu un
devotament remarcabil a stat alaturi de mine, ludnd parte la toate lup-
tele si realizgrile Organizatiei noastre.
Cu deosebire, trebue sg relev perseverenta manifestat5 cu prilejul
aotiunii de aparare a sionistilor arestati pe care, farg odihng si fare fried
si cu o exceptionalg sinceritate, Litman a dus-o impreung cu d-na M,?-11a
Dr, Iancu
Multumesc Eminentei Sa'e Dr. Alex $afran d-lui Presedinte Dr
W. Fildermann si d-lor Avocat A. Schwefeberg si Avocet F. Froimescu
pentru oolaborarea leala in cadrul Sfatului Evreesc,
Mulltumesc Cultural. sionOstilor si gruparilor, cari, in Valtoarea acelor
vrernuri anorrlale, au pastratt o discipina admllrabils, urrnand, cu o
idnpraiionanta credintd, conducerea sionista' precum si dire:Iturilor fon-
due.:102 sioniste RosenhauLut si Holzman, le (mlUiltrusme$te pentru raunca dor,
Multumesc deasemeni acelor vechi fruntasi evrei, printre can imi
fac o placutg datorie citand in mod special pe veneratul presedinte at
Templului Carol, D-1 Micu Zentler, precum si pgturilor mai largi ale
populatiunei evreesti, cars au urmgrit cu inoredere stradantile Organize-

www.dacoromanica.ro
44
tiei sioniste, dand urmare, in repetate ocaziuni, apelurilor ce le adresam.
Nu as avea constiinta 1iri ti lta daces eel putin aaum, ca'ci in U2111)111E1
vietii sale nu mi-ar fi ingaduit sa o fac, nu as aduce prinos de calda Si
profunda recunostinta acelui distins carturar si admirabil suflet, con-
ducator al generatiei noastre, onest manuitor al condeiului $i spiritus
rector al Renasterii Noastre", care ou sfatul sau intelept-m'a
in oele mai grele clipe Si care in toiul luptei si framantarilor mole
bni stria :
..,,,Nu fac fraze. Eu consider ca atasamentul tau pentru credin;a
neastra a tuturora, este in momentul de fats salvator pentru noi,
Hari n'ai fi fost tu, insufletit cum ai lost, dispretuind perico-
tele tele mai grele, poate ea, foarte multi dintre noi ar fi abandonat
Iupta, Vreau sa spun : Ne-a tinut (Si nu numai pe noi, prietenii tat
,,personali si de idei, dar in special pe ceilalti sionisti) laolalta Si in
jurul tau, darzenia ta Si nestirbita energie pe care al pus-o in jot,
,,Dar mi se pare banal sa vorbesc de darzenie Si energie.
E polite obicinuinta curenta de a fi placid 'i de a nu vedea
ceeace se aseunde in dosul acestei forte,
Eu am avut eri sears dovada senzatiei Yi sentimentelor mele.
Inca odata nu vreau sa judec sub impresia emotiei ce m'a tur-
butat aseari. Am avut, spun, dovada, ca nu e vorba numai de o ne-
,,infricata energie, ci de suflet, de inima ta, de dragostea ta infiorata
pentru judaism, pentru neamul tau, Eu care ma, plec din cand in rand
asupra unei carti frumoase, care ma transfigurez in interior la afla-
rea atator frumuseti ale mintii omenesti, afirm ca pot sa cunosc cum
trebue pretuit un am, care, ca tine este heroldul din primele linii
ale sionismului, care Ia tine nu cedeazi nici o molecules de deannitate
evreiasca Si care nu face ce face, detest sub forma cea mai fermecataare
,,a unei infinite adordri a judaismului`...
Aceste randuri venite din partea lui L. B. Wechsler, vor constitui
pentru restul vietii mele, cea mai pretioasa recompense Si cea mai bine-
facatoare alinare, pentru 'tot ce am patimit pe ogorul luptei pentru un
viitor mai bun al neamuiui nostru care, in absolutes unire si armorue
inrtre toti fill sai rtrebue sa -$i fas'tretaK^a a viata Qibera, demra $i crea-
-Ware de nott, valori,

www.dacoromanica.ro
 45

ANEXE
ATACUL 1-1-ft RICHTER CONTRA SIONI$T1LOR
Redam mai jos un extras din arti- Fa subliniem, pentru a-i da dela in-
colul publicat de Richter contra sio- ceput recomandatia cuvenita, con-
nistilor, in Bukarester Tageblatt" ducatorul miscarii de boicot contra
din 8 August 1942, intitulat : mariurilor germane in Romania, hot-
Inca WI pas (Wieder ein Schrift) cot, cu care Anglia incepuse campa-
Dr. R. La 7 August, din ordinul nia contra Germaniei national-soma-
Imputernicitului guvernului roman lista, cu mutt inainte de izbucnirea
pentru afacerile evreesti, au lust rizboiului. Principalii purtatori ai ac-
desfiintate si organizatiile sioniste din tiunii de boicot au fost in Romania
Vechiul Regat, dupa ce, acele din ciracii lui Benvenisti. Oricin,t nu
Transilvania isi incetasera activita- crede si mai ales Benvenisti singur,
tea mai de mutt. Activul lor, care daci ar vrea sa nege, sau, ceea ce nu
nu este de neglijat, va fi preluat de credem, nu si-ar mai aduce aminte,
Ccntrala Evreilor, care-1 va admini- poate citi in organul sionistilor din
stra. Romania Renasterea noastra" din
In afara de cei interesati, toata 16 Mai 1936 articolui ,,un sacrilegiu",
lumea saluta cu caldura aceasta dis- pe care-1 recomandam celor intere-
pozitie, care pune canal activitatii sati ca lectura edificatoare.
°stile Romitniej si Germaniei a a- Vom mai reveni asupra sionistilor
cestei Organizatii cu vaste ramifi- si asupra marilor for realizari" Si
catii. straduinti in ce priveste miscarea de
Organizatiile sioniste din Romania, boicot contra Germaniei.
can i7 niciuncaz nu s'au marginit Ceea ce a facut Benvenisti si sio-
la realizarea emigrarii de evrei in nista sai, grin miscarea de boicot
Palestina, au avut, sub aceasta fir- pentru sau mai bine zis contra Ro-
ma, intotdeauna si alte importante maniei si CEEA CE AR MERIT k
indeletniciri. Inainte de toate au stat PENTRU ASTA, trebue sa fie clar
mereu in stransi legatura cu anglo- pentru toti acei cart vad si resi'nt
lilul fost conducator at evreilOr, Fi!-, roadele colaborarii germano-romane...
derman. In special conducatorul sio ,,...Nu vrem si mai atragem aten-
nistilor romani, Benvenisti, a culti- tia in mod special asupra roadelor
vat aceasta legatura intotdeauna si fratiei de arme roman- germane,
s'a pus neconditionat in serviciul An- can astazi sunt pe deplin recunos-
gliei si a ttituror puterilor inamice, cute de popoarele german si roman,
desigur nu spre binele Romaniei ! dar speram a fi limurit fieciruia cu
Benvenisti a fost ceea ce trebue prisosinta, de ce avantagii 'au vrott.

www.dacoromanica.ro
46

sa priveze Romania, purtatorii mis- Astfel se invedereazi importanta

carii de boicot si intre acestia in spe- dispozipunei luate de conducatorul
cial Anglia $i sionistii din Romania, Centralei Evreilor.
in frunte cu Benvenisti.

Autorizatia de functionare
Ministerul Afacerilor Interne ORGANIZATIEI SIONISTE DIN RO-
MANIA
Directiunea Politiei de Siguranta Str. Anton Pan No. 7
Directiunea Genera la a Po LOCO
No. 30.256.

Domnule PresectInte, Berea de fonduri pr!n organizatiile

Am onoare a vet instiinta ca d. Mi_
nistru Subsecretar de Stat at Aface-
rilor Interne, lea ordinul Nr. 2423 din
17 Mai 1941, a aprobat cererile Dv.,
ca privire la pregatirea si ajutorarea
emigrarii evreilor din Romania, grin
dis'pozitia expresti de a se acorda toate
inlesnirile in vederea emigrarii, cu
singura restrictie in ce priveste curse_
rile practice care sunt ingtiduite pe
terenurile urbane proprii pentru agri-
cultura $i cu obligatiunea de a nu se
/tea locul breslelor romanesti.
In ceiace priveste cursurile teoretice,
reuniunile, sedintele si conferintele
propagandistice sionistg, activitatea
Oficiului Palestinean, p,recum $i strait-
sioniste, Keren Ilayessod si Keren Ka_
gerneth runt incuviintate, inset* numai
in cercuri evreesti, faro alts restric-
tie, pentru preocitirea pi ajutorarea
emigrarii.
Intreaga aceastei activitate a orga-
nizatiilor sioniste si a institutiilor ei
anexe, puss sub conducerea Dvs., ur-
meaza sei se desfasoare in cadral le-
gal, tintindu_se seams de legea pen-
t7u opelul in contribura benevolii a
Publicului $i legea starii de asediu, cu
toate ordonantele in vigoare.
Director general
(ss) AL. NEGULESCU
Seful serviciului
(ss) MATEESCU

ADEZIUNEA FRACTI UNILOR SIONISTE

Avand in vedere referatul scris pe Exeecutivel Organ'zatiei Sion'ste, dela
care colegul riostru Presee..tate al 1 Ap lie 1941, de and a lost instalat
-Organizatiei Sion ste cln Romania, ca Presedinte si pand is noua regle-
ni l'a prezervtat fiecaruia dintre not mentare a vietii evreeSti, prin orea-
it parte, asupra activitatii sale si a rea Centralei Evreilor din Romania.

www.dacoromanica.ro
 47
precum s,1 dela aceasta data par_a as- Slcnista si in Presedintele Organiza-
lazi; tiei Sioniste din Romania, angajandu-
Avand in vedere realizarle obtinute ne sä munclm fiecare alaturi de D-sa
si in deobste cunosoute, din prima pentru promovarea desideratelor
noa_
pealoadd de activitate ; sire nationaL evreesti, in .nteresul su-
Avar.d in vedere ca in peroada a prem al judaismului si populatiunii
doua, invfngandu-se tate greutatile, evrreesti, Romania, in canicomdanta si
s'a salvat eixstenta Organizatiei Sio- in spiritul tradirtie' sier.:ste". Mai 1942
reste, putanclu-se continua opera ha.. ORGANIZATIA MIZRAHI
lutiand si cea culturala, prir_tr'o spe- ss. Dr. Schnarch, I. M. Moscovici,
ciala organizare a Turbut-uIU, ob- I. Le:wanchnann, S. Rebinschn, Er
tinandu-se in acelaq timp autoriza.tia nest Vigl, Rahn S. Silberfarb, A. So'
reapariVei ziarn.J'ui Renasterea Noa- fer, H. Hascal.
stria", centru spiritual de conservare ORGANIZATIA RENASTEREA.
a judaismulu:. nostru; ss. Dr. Cornel Iancu, I. Holzmann,
Avand in vedere ca activitatea avocat Mayer Segaa, L. B. Wechsler,
Preyed ntelud nostinu se situeaza pe Lazar Wurmbrand, M. Moscovici, Max
ainia apararii zi de zi a intereselor Wurmbrand, M. Rudich, M. Schwartz,
intregei colectivitati evreesti; I. Ebercohn. S. Lemcovici, avocat T.
Considerand ca intreaga aceasta ac_ Rosenthal, M. H. Alter, Dr. Cerbu
tivitate este purtata ir numele Or- Schwartz, avocat H. Feller.
ganizats ei Sioniste, autonomy si de ORGANIZATIA KLAL2CENTRLSTIA
sine statatoare, conicrmandu-se nu- ss. Michel Leiba, dr. L. Mayersohn,
mai disprozitiariqor in vigoare; Ing. L. Fildermann, Ing. Sigler, dr.
Subsemr.atii, membrii ai Organiza- S. Zalman.
tiei Sioniste, ne expr4nam pe aceasta
tale deli inoredere In Exeoutiva Bueuresti, 29 Mai 1942

SCRISOAREA GRUPARII SIONISTE-SOCIALISTE

ICHUD"
Domniei Sale domnului Misu Benve-
zdati, Presedintele Organizatiei Sioniste
din Romania.
Prea sitmate domnule Presedinte,
Avem onoare a va aduce la MUM-.
tinta, ca din expunerea ce ne-a fa-
cut-o d. Dr. S. Enzer, reprezentantul
nostru in Executive, asupra fazfaptui-
rilor dv., de cand conduceti Organiza-
tia Sionista, am bras conoluzia, Ca ac-
tivitatea dv. a corespuns perfect, in
cadru! posibilittatilor objective date, in-
tereselor superioare ale Organizatiei
Sioniste si 4:e ideii noasbre natLoriale
evreestd, constituind in acelas tirnp a
lupta de aparare de zi la zi a intere-
selor generale a ir.tregei col-ctiv:tati
evreesti din Romania.

www.dacoromanica.ro
48
In consecilatA am luat -act cu mu:tu-
nLire, ca d. Enzer a semnat procesul
verbal priviltor la apraoierea activitatii
dv. si la reinnairea mandatului dv. de
Presedinte, urAn.du-vä succes deptin
CONFIRMAREA INCREDEREI DIN PARTEA
EXECUTIVE' SIONISTE
Implininclu-se un an dela prelua-
rea conducerei Organizatiei Sioniste
cnn, Roman.a de ea tre d. M. Benve-
nisti si cum in situatia actuald nu
exists posib5litatea convocarii Con -
gresului Sionist, Executive, ca repre-
zentantei legald a oainiei publice sdo-
niste din Romania ;
Avand in vedere activitatea desia-
sumac' de care d. Presedinte al Or-
ganizatiei M. Benvenist!, tat in e-
poca. dela preluarea conducerit si
pond' ia intervenirea nouei start de
Incruri consfint:te grin Decretni de
regiementare el Centralei Evreilor
din Romania, cdt si din acel moment
Nita. astdzi, constatd:
I) Ca. D_sa a lucrat in perfeetd co_
la.barawe si concordant& ciu, Exam-
tiva Sionista si chip& normele de ea
stabilfte.
2) Ca activitatea D-sale a constituit
ATITUDINEA TINERETULUI
Subsemnatii, conducfitori ai
intregului tineret sionist din
Romania, tinem sa ne expri-
mam acordul nostru complect
cu activitatea $i atitudinile exe-
cutivei sioniste.
www.dacoromanica.ro
pentru epoca ce urmeaza.
Saloro n'vraelia,
ss. Avecat J. Rosenzweig.
ss. Nussbaum
o rodnicci si permanentd lupta in
siujba atilt a. Organizatiei noastre, a
itleii national evreesti cdt si, in gene-
ral a intregei populatiuni evreesti din
Romania.
Ca attire
Executiva exprima increderea ei
destivarsita in Presedinte/e se-cal si ii
reinoeste puterile ce le are, pentru
ca si mai departe in depbad si stran_
sa colaborare si armon)e cu intreaga
Executivii raspunzatoare, soiidard
de, toata activitatea sa continue
cu aceeasi energie, activitatea sa in
fruntea Organizatiei Sioniste din Ro-
mania".
Bucuresti, 4 Mai 1942.
ss. Ing. L. Filderman, Dr. Cornet
la.ncu, W. Fischer, M. Blumenthal,
Moritz Geiger, A. Dascalu Dr. Enzer,
Dr. S. ZaIman, I. Leivandmann.
Constatam cu satisfactie rea-
lizarile of pans in prezent
in special de Departamentul Ti-
neretului, cat §i icrearea condi-
tiunilor favorabile pentru o in-

tensa activitate a Departamen-
tului Cultural.
Consideram deci drept abso-
lut necesara Icontinuarea exis-
tentei si activitatii organizatiei
sioniste in forma de acum
49
exprima intreaga solidaritate cu
Executiva Sionist:4.
20 Mai 1942.
Urmeaza semnaturile con-
ducatorilor gruparilor ha-
lutiene.

EXT RAS
din articolul Dr. Th. Loewen- Loewenstein va spune probabil. din
stein un scrib evreu despre pacate, nega.
National Socialism Dr. Loewenstein a exhibat produsul
sou scriitoresc intr'o carte, care
aparut in numarul din 17 Sept. 1942' poarta promitatorul titlu: Israel in
al ziarului Bukarester Tageblatt"
Dr R Acum cateva saptamani lume" nului,
si a aparut card indicatia a-
in editura ..Scrisul Evreese
am scris in Bukarester Tageblatt ..In afara de aceasta. dr. Loewen-
Nr. 4700 din 8 August 1942, in le- ctein a onorat cu colaborarea sa
gatura cu disolvarea miscarii sio- f oaia de atatare evreiasca ,,Adam"
niste inamica Germaniei, aducand al carei redactor era I. Ludo. dea-
detalii foarte neplacute despre sio- semeni un asa zis scriitor evreu.
nisti si precizand si nume proprii. ...Chiar in primul numar, care
Pe unul insa, si Inca pe un doctri- ne-a cazut in mans, din 1 Iunie
nar sionist, care, spre surprinderea 1933, care arata pe coperta bise-
tuturor Si mai ales a sa, este si as- rici cu svastice pe turnuri si pe
tazi conducatorul sectiei culturale a Adolf Hittler cu cote un pistol in
Centralei Evreilor din Romania. fiecare !nand figureaza Dr. Loe-
l'am orris : dr. Theodor Loewen- wenstein ca colaborator pe coperta
stein. Se pretinde despre el ca e fi_ si cu un articol in interiorul pam-
losof" si si-a exprimat parerile sale iletului deniumit ,,Dela Weimar la
in scris. Daca nu ar fi facut-o. nu Pc tsd,am" putina filosofie despre
am fi cunoscut si mai ales nu i-am cultura". Ca un cunoscator" ca
ft putut dovedi. care este atitudinea evreu trebue sa o *tie vrea Dr.
sa fats de not si deci feta de noua Loewenstein sa se pronunte in acest
Romanie nationals care sta, alaturt articol asupra National_socialismu-
de Germania national-socialista, in- lui". Ti se ridica parul in cap cand
tr'un razboiu care va decide soarta citesti aceasta smangaleala. Nici una
sa. Ceea ce ai incredintat °data ti- din preziceri nu s'a realizat, nici una
parului, ceea ce sta negru pe alb, din afirmatiile D-rului Loewenstein
nu se mai poate, din ferlere, dr. nu este altceva decat o murdarire a

www.dacoromanica.ro
50
conceptiei national_socialiste, pe care
o are continentul european al seco-
lului. nostru. Chiar dela inceput
scrie D-rul Loewenstein: Daca am
incercat sa caracterizam regimul
hitlerist si asa numitul national-so-
cialism, am da peste orice in afara
de realizari". Ce spune d-1 Loewen-
stein acum in anul 1942 ? Tot nu
vede nici o realizare a national-so-
cialismului ? Presupunem ca nu le
vede numai, dar le §i simte deacum
*i dad'', astazi Inca prea, putin, spe-
ram, ca intr'un viitor apropiat mai
mult. Nimie nu se imprima asa, ca
ceea ce ai trait, nimic nu ramane
mai bine in minte ca ceea ce ai sim-
tit pe propria to piele....
...Nu putem decat sa ne miram ca
omul, care a scris ()data acestea,
chiar daca au trecut ani de atunci,
mai este astazi intr'un be de con-
www.dacoromanica.ro
ducere in Centrala Evreilor. Cu a-
tat mai mult cu cat Dr. Loewenstein
este prin acestea in desacord cu ve-
derile guvernului roman amintim
expunerea d-lui Vice-Presedinte at
Consiliului de Ministri, Mihai Ante-
nescu prin radio, cu occazia impli-
nirii a trei ani dela inceperea raz-
boiului, despre Fuhrer si national-
socialism. Este inexplicabil ca un
cm, care in Martie 1937 nega tot
_uncle rasismul a patruns" (Adam No.
100 din 1 Martie 1937) sa joacite as-
tazi un rol in evreimea din Rotni-
nia care este pe cale sä rezolve pro-
blema evreiasca definitiv pe haze
rasiale. Putem presupune numai ca
se cunoaste prea putine despre Dr
Loewenstein si attitudinea sa. Deaceia
am citit, fara mare placere, revista
Adam" si am scris aceste randuri.
 CUPRINS
pag.
In troduc 3
Capitolul I. Aprilie 1941 lanuarie 1942
Legalizarea existentei Organizatiei sion:stc 4
Tlineretul Ihaliutinn 4
ActOvitartea culturala 4
Ofklua Palecitinean, Emitgrarea 6
Politics locals (Gegenwartsarbeit) 7
Asistenta socialTa 9
Capitolul II, Ianuarie 1942 lanmarie 1944
Hatar5rea executive!) ou privire continuarea aotivitatii 9
Legalizarrea sub noul regim 10
Vizita la Richter 11
Organizatia sionista' aparratioarea intregii populatiunIS evreesti 13
Demersurile pe Tanga Centrals si Irnputernicist 14
Chestiunea evrei1or cetaten11 str5ini 14
Impunerea pattru miliarde 15
Cererea de desdlidarizare de D-nul Filderman 15
Deportarea D-rului IderImen 16
Deportarea Evreilor din Ardeal 17
Refugiatll polonezi dim Cernat]sti 18
Sfatul Evreesc 19
Auelientele P.a Mihai Antonesou 20
Intrevederile ou D-it liu Deportatii politici. 20
Concurs& D-1uf.1 GIL Popp 21
Vlzita la D-1 Constantin C. Bratianu 21
Ajutonul Crucii Rosii Internationale 22
Asistenta sociara. Ackiunea de ajutonare a dePortatilor 22
'Conti:but:a Doamnelor siloniste 24

www.dacoromanica.ro
Legabura cu .tr6:116tatea 25,
Activitatea sionista :
Colaborarea cu D-1 *ef Rabin 25
Halutimii 26
Pc acesele ha11u7 imilor 27
ProcesuI conducatorilor sbnist 30
Proecupari culturale 31
Sabiath-rua 32
Scoada evreiasca 33
Iavne 33
Renasterea 34
ProPagInda in Arde 1 34
Esra 35
Emigrarea 35
Dernisiunea 36
Cantinruarea activitati. 37
Critici
1) Artitudine !automata' 37
2) Contactul cu Centrala 38
3) Cazul 4:1-1111 Dr. Th. Lowenstein 39
4) Colablararea cu Dr. W. Fildermann 41
Candesiune 42
Multumiri 43
Anexe :
Altacul 0011 Ril,ihter contra stionielor 45
Autardzatia de functionare 46
Adeziunea fractiunilor sionlate 46
Serisoarea grup5,rii Ichud" 47
Conflirm,arrea Irborederii din partea Executive! 43
Attutliirtea itiineretului 49

www.dacoromanica.ro
 (

IMPRIMERI1LE ,INDEPENDENTA" STR. ACADEMIEI, Nr. 17

www.dacoromanica.ro