IA MILE

REVISUIREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE

-
ISCURS
rostit in sedinta Camerei de la to Sept. IS7,(y

DE ..

TITU MAIORESCU
deputat al col. I de Ia;i.

It .

40A
r-,
=-_- =-__- ; "it :-
,...4p, ."_-,/i,,,,-,
'-'-s- \
),,. 0.
isfr-,/,4 ,

BUCURESTE
Stabilimentul grafic SOCECO & TECI.L1
96, Strada Borzi 96.
1888.

www.dacoromanica.ro
,
 /i
t

S TIA OVREILOR

REVISUIREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE

DISCURS
rostit in §edinta Camerei de la io Sept. 1879

DE

TITU MAIORESCU
deputat al col. I de Ia$i.

SIB L /0

41.--=

'NNE
BUCURESTI
Stabilimentul grafic SOCECt & TECLIT
96, Strada Berzi 96.
1888.

www.dacoromanica.ro
 [27,3561.

www.dacoromanica.ro
 Proiectul majoritqii delegaVlor Camerei de atunci
.
pentru .revisuirea art. 7 din Constitutie este in esenp.
identic cu actualul art. 7 din Constitutia revisuit6,.

Ministeriul la 10 Septemvrie 1879 era astfel

compus :
I. C. Bratianu, Pre§ed.. i Ministru la Lucrarile
publice.
M. Kogalniceanu la Interne.
_-

B. Boerescu, la Externe.
.Y. Kreplescu, la Culte.
D. Sturdza la Finante.
General Lecca, la Rösboi..
A. Stolojanu, la T-usti

www.dacoromanica.ro
 CHESTIA OVREILOR

REVISUIREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE

,Doninilor deputafi,

Imi pare r6u ca propunerea de amanare, ce avusesem

onoarea sa o fac inaintea d-voastra in ledinta de Mercuri,
n'a fost primita, ci a degenerat, in contra intenVunilor mele,
neincredere in guvern. In
intr'o chestie de incredere sau
respins
asemenea situatiune, maioritatea guvernamentala a
amanarea; regret insa pentru interesul causei, c'a respins-o.
Vedeti pentru ce a r6mas dar in discutiune proiectul majo-
i va cadea in
ritatii delegatilor, i daca va ajunge la vot
urma votului, nu mai est_e_cn putinta ca sa fie readus sub
aceea§i rrnLiii discutiunea d-v.
Daca insa va cadea i proiectul guvernului, atunci
guvernului §i celalalt
cum stam? Ddca ar fi cazut proiectul
atunci puteam cel putin
venea simultan in aceea0 zi la vot,
celuilalt. Dar cand ne este
pe unul sa-1 scapam dupa votul
CU neputinta a mai reveni la parerea majoritatii, ne putem
4150rz;
n. \
(0 .A.CAL-d:ENTLI*/
.4o.ivr
www.dacoromanica.ro
 7 6

afla in o situatie in adevèr complicath. Dar vina nu este a

'
.1---
noastra; ea nalte dintr'o procedura parlamentara a majori-
( tAtii i nu din intentiunea Camerei intregi.
De aceea regret and, odata ca s'a 1.,.....
intémplat ay. Dar fiind
\
.
ca fara vina noastra s'a intémplat av, nu v6 mirati c6,
1 chiar in lipsa de contraziatori i cu tactica rnajoritatii de
) a pastra tacerea, imi iau
- libertatea de a vorbl inaintea
d-voastra §i de a ye areta pentru ce primim, pentru ce
) mantinem i vom mantinea proiectul maioritatii comitetu-
lui de de delegati. Cred ca ve,i intelege to.td'odath, §i mai
ales, ca deputatul colegiului It al acelui oral, care a fost
[ vechia capitala a Moldovei, a acelei parka Romaniei ce este
J mai cu seama interesath la cestiunea de asta-zi, sa fie in
deosebi dathr ali spune cuvéntul in numelealegetorilor s6i
_
V a ormului ce represinta.
Incep,yrin o declarare. Duna ce m'am inteles cu co-
legii mei c_li-1 partidul conservator, cu ei impreuna §i pentru ,

Milli am onoarea a v6 spune aci : Primim propunerea for-

:,. mulata de maioritatea comitetului delegatilor, ca _singura
propunere, care este asta-zi cu ji-utinta (aplause), ca singura
' propunere,
, care rèspunde necesitatilor Orel, ca singura - pro-
_
punere,_ despre care speram c6, va gasl, prin argumentele ce
i se vor da, intelegere li sprijin chiar in Europa occidentala. 1

D-lor deputati, ati vözut_ in pdinta din urmA, ca s'au_

petrecut atatea scene de un caracter foarte personal, §i
_________
poate multi din noi vor fi römas cu impresiunea, ca era
mai bine ca unele sau altele din cuvintele zise sa nu fi fost
intrebuinkate; insa emotiunea aceasta, dad, voti, personala,
------.

www.dacoromanica.ro
 7

I care castigase pe atatia dintre noi, era foarte naturala in

casul de fata. Caci cestiunea
.
ministeriala in acest moment
este nu o cestiune personala, ci o cestiune importanta pen-
,
tru chiar resolvarea lucrului in sine, pentru chiar lini§tirea
spiritelara. Nu intru cat este persoana d-voastra in
joc, d-lor ministri, ci intru cat guvernul, ori-care ar fi el-
trebue in imprejurarea de fata sa presintetfirii garantia de
)
1.
corectitudine si de taxis consecuenta, intru atat s'a preo-
. cupat tara i ne preocupam noi de compunerea cabinetului
d-voastre. .
Caci vedeti, d-lor deputati: in ori-ce mod se va resolva '
acum, ca revizuire constitutionala vorbind, cestiunea acea-
, ci va trebul, in ori-ce caz,
sta, ea insu§i nu este terminath,
r
sa urmeze o importanta lucrare administrativa §i legislativa,t
1
ca sa continue aceasta organizare mai departe. §i intrebareal
terii_estelegitima: in ale cui mani.este incredintata ope-
ratia aidna'nistrativa a primirii Israelitilor in cetatenia ro,
mana ? Cand s'a v6zut formarea ministerului dela 11 Iulie
1879_44trpgramu1, pe care l'au declarat d-lor atunci in adresa
catre M. S. 'Domnitorul franc §i leal; cand s'a vëzut scris
in acesLprwram. ca se -departeaza ori-ce idee de- categorii,
tara_s_Alinisi ati vëzut, ca a akteptat, dacklitt cu in- I

I credere, cel putin cu rabdare, calea mai departe ce o yeti

b
urma in realizarea programului d-v. Cand insa d. ministru
de intein. P.,-(1), care la 11 Iulie a scris 7,__Lc §i leal, depar-
.
tez ori-ce idee de categorii", vine la 7 Septemvrie in Camera

1) M. Kognniceanu.

www.dacoromanica.ro
 8
As,
§i ne spune : Am fost dela 1864 tot-deauna pentru categorii,
\ sunt i astd-zi edifzuLgategorii" (aplause), atunci, d-lor, curn
A, nu se turbure taxa!? atunci involuntar se intreaba oa-
menii : ce se ascunde ad? Cad lamurit nu este lucru, cand
o declaratiune solemna vine i isbe§te in cap cea-l'alta de-
claratiune tot a§a de solemna, §i aceasta in.. interval de
cata_aeptëmani.
D-lor, fiind-ca s'a aruncat din partea d-lui ministru al
cu1tei.Jntruciunii publice (2) cuveatul de patriotism,
ca ar fi adica nepatriotic de a releva asemenea contrairceri, 1
176 intreb : sa fie oare nepatriotic a le releva 0 sa fie

i
------
patriotic a le comite ? Noi cerem o declaratiune franca
§i lamurita : Ce voiti d-v.? §i vö rugam in ori-ce caz un
lucru : nu voi intr'o zi un intealta zi pita; caci aceste
vointe schimbatoare produc neliniaea, de care este coprinsa )

ara. D-le ministru de interne, permiteti'mi a spune ca,__...

pe
langa raporturile d-v. refectoriale tim i noi deput
f §tim care este spiritul tarii ; ne-am pus i noi in relatiuni
repetitecu aleetorii no§trii i suntem dar in drept a ye
spune : en;_elii_u_: tã ara de vvairile d-voastre; e nelini§tita
de intunericul,- in care o lasati asupra unui program cert
0 clar al d-voastre.
Da, d-lor deputati, de contrazicere trebue acuzat d.
de interne, insa, acuzand, sa fim drepti §i sa nu
z ( uttarn ele atenuante. -t
Lipsa de cansecuenta a cabinetului vine, in parte, din .

2) N. Kretulescu.

www.dacoromanica.ro
"
v

1;,
 -9-
necesitatea timpurilor in cari ne aflam. Inte leg ca d. ministru
.
de interne i cei-l'alticolegiai sèi, cari, la 11 Iu lie, ziceau:
4----

Nieir_un fel de eategorii," asta-zi, la 10 Septemvrie, in

fata a nu ktiu caror alte tiinV ce au priimit din straina-
) tate, sa stea la indoiala asupra acelui program; inteleg;
insa, daca omenqte sunt de inteles, §i daca nu trebue pus
la indoiala inaltul d-lor patriotism, nu remane mai putin
---- '
adevèrat ca se nasc indoieli asupra conducerii afacerilor din
partea d-lor, §i ca nehotarirea d-lor a adus neliniltea tarii.
Daca aceste §ovairi de programe diferite ar lipsi, 0 o
. parte din gr le Jane situatiunii ar lipsi. i fiind-ca cuvintele
ce le ziAm aci se aud de coroana
,
§i se citesc de straina-
r
_,
tate, tiu de datoria mea a zice: nu este cestiune personala,
nu este cestiune de -.partid,, din care provine putina incre-
dere ce o are guvernul actual;
_ o mare parte a Camerii in
ci este numai ecoul marei indoieli, ce dornne§te in taxa
asupra liniei de conduita i asupra planurilor guvernului-/.
actual.
Mai este o cestiune, d-lor, ce trebue saoating prea-
/ labil, inainte de a intra in fond. Pozitiunea noastra, a celor
( ce nu urmam cu on-ce pret parerile guvernului, se inva-
inspirate de gu- !
luqte din partea _ organelor de publicitaie
vern intr'o atmosfera a§a de intunecoasa, in cat trebue 1
mai Altai de toate sa cautam a impra§tia acea atmosfera '
artificiala spre a pune lucrurile in adev6rata lor lumina, 0
fOr-...---.,
apoi sa discutam. Ast-fel, am vözut jurnalul Romdnul re-
__
venind in numörul din urma, eara§i la cele ce a zis cu cate-va
numere mai inainte, §i afirmand din nou, ca intentiunea ,1

www.dacoromanica.ro
 - JO

partidului conservator care, dupa cum yeti vedea, vine §i

sustinefranea majoritatii delegatilor, este
de al.] ascunde parerea sa in aceait-§7cestiune, pentru ca
.1sa vina la putere §i, cu ajutorul Aliantei israelite, s dea
mai mult de cat voie§te chiar guvernul de asta-zi. Este o
calomnie aceasta, o zic asta-zi precum am zis-o in rendul
trecut.
CAM artidul conservator vine i v spune clar, ca.
este pentru parerea majoritaVi comitetului -delegatilor,
ct aceasta este singura parere ce o va sustine, sunt in
drept a respinge cu indignatiune ori-ce insinuare in sensul
contrar. (Aplause). i Pressa... nu §tiu daca mö esprim bine
and zic ca este un prgan.ap, ropiat de d. ministru de ex-
terts-i ,Boerescu, continua sistemul inceput cu atata lealitate
de _Romeinul, i zice: Faimoasa petitiune de la Ia§i, pe care 0

au subscris'o conservatorii, a vorbit de emanciparea Evrei-

lor, conservatorii pe atunci voiau sa dea drepturi Evreilor.
Bine ceau, adaoga Pressa,- insa din acei cari au subscris
petitiTnea unul singur este, d. P. Carp, care asta-zi are stofa
unui viitor om de Stat, cä,ci ii mantine pärerea. (Ilaritate).
, D. P. P. Carp. Declar c n'am subscris petitiunea de
. la Ia§i.
D. T. Maiorescu. Petitiunea de la Ia§i o am aci; ye-
deti-o: nu exista intr'ensa nici un singur cuvént despre
yi sau despre emanciparea ori impamentenirea lor. A- ,

ceasta este_aptai. Al doilea : intre acei cari au subscris

petitiunea, d. P. P. Carp nu exista (ilaritate).
Inteleg sa nu ve ocupati de loc de atitudinea noastra;

www.dacoromanica.ro
 .11 ,
4, al

. dar ocupandu-vë, Laliinteleg_sao_f_abilfiati i sa 9 presen-

tati Orli av, cum n'a fost nici-o-data. Ce accente sa mai
gAsesc,_ d-lor, pentru a stigmatiza nenorocita deprindere a
unei parti din ziarele noastre, de a hrani pe cititorii lor

'
_
) cii neadev6ruri asupra adversarilor lor momentani. Lasati-ne
_

o-data sa_sopem ceea ce in adevtr am spus, §.1 yeti gasi

i destule elemente spre a ne -combate. Dar nu ne atribuiti
' lucruri, ce nu le-am zis 0 nu le-am gandit, caci aceasta
v este o procedura nedemna de situatiunea de fata, §i chiar
periculöasa. (Aplause).

'
Daca d-voastra cautati a ne discredita pe fie-care din-
.41t_

-,
tre noi individual prin asemenea inexactitati, atunci discre-
,ditatitara, 0 cuLaduceti_foloase? Nu mai pain a§i crede,
_
ca §i linabagiut JaiiaLltrilor in
_
Camera ar trebul sa, fie
_ mai
r moderat fata cu proiectul majoritatii delegatilor. Dupa cu-
) vêntul de i.__n_pjgi_p_ersonale vine acum cuyéntul de sfidare a
.1 Europei, ce ni-1 arunca d. Kogalniceanu. Dar, da-ctriumfa
.,-, parerea ,t4rii, cum reman cuvintele acelora, cari zicca e _
o sfidare a Europei in aceasta? Eu am cons,tiinta, ca vor-
bind a§a, cum voiu vorbi in sustinerea proiectului majori-
t5tii, nu sfidez Pe nimeni 0 mai cu seama pe Europa, de
la caKe mi-am primit prima mea educatiune i cultura, 0
ale carei idei le §tiu in acord cu ceea ce voiu avea
_ onoare
ISA zic acum.
1
Ap dar, q-lor, silit_corejurari, voiu intra in fine
acum inciisciAlupea.ilui ce ne ocupa. ,
D-lor, e vorba de revizuirea art._ 7 din Constitutiune.
Am auzit pe cel d'intai orator, care a luat cuvéntul

. 1. \
ACADEATTEI*)
\M
www.dacoromanica.ro
 - 12 -
in aceasta cestiune, zic6nd c ar _fi_mai bine s nu se faca
Ce,'1714
de loc revizuirea.
Inteleg i fie-care din d-voastra intelege shratiLn6ntul
de susceptibilitate nationala, care a dictat propunerea de
mre, Iint chiar convins ca §i d-voastra, cari sun-
. .
nere
'teti pe 'steriala, dacA ati putea scApa situatiunea,
fr ca sa revizuiti arum _art. 7, ati paras1 pentru moment
ori-ce idee de revizuire. ..
Prin urmare, asupra sentimentuluil de a nu se face
revizuire, asupra acestui sentiment, nu mai poate fi discu- S.

tiune, pentru ca nu este unul dintre noi care sa nu-1 ine-

leagä i fie-care Roman ar doh ca sa___Laca aceasta re-
' vizuire mai bine atunci, cand am_mtea-o face prin libera I

vointa noastra, ear nu acum, sub impunerea altora.

Cu toate acestea, d-lor, fiind-ca acum nu este vorba
de simtibilitatea noastra, ci este vorba de politica rece., imi
/ yeti da voie sa intru in ex_punerea argumentelor, care po-
litice§te vorbind ne silesc a primi idea de revizuire a
art. 7 din Constitutiunea noastra, revizuire ceruta de arti-
colul 44 al Tratatului de la Berlin.
Sa ne amintim putin trecutul nostru politic.
.
.

Renalterea noastra politica sub forma de stat modern

imi pot permite a o data della...nal 1868, adeca de la pu-
nerea in aplicare a Conven iunei de f-a75"aris.
Vö aduceti aminte ce In Tra-
tatul de la Paris de la 1856 intre altele se zicea, ca se va
face conventiunea posterioara, care va regula pozitiunea
noastra, i dupa cum §titi, pentru incheiarea acestei con-

www.dacoromanica.ro
 13 -
ventiuni, puterile garante au trimis comisari extraordinari
T i§i. speciali, cari sa studieze aspiratiunile i adevorata voint
a tArii asupra
,
organizarii sale politice i administrative.
In fata acestor comisari trimi§i de puterile straine,
ce, am facut noi, tara? Oare am zis noi atunci : nu v6 pri-
__.... mim, pentru a taxa voe§te singurA s5,1i puna norma drep-
...__,_
tului s6u public §i s6,-§i aleze ea singura fundamentul s6u
politic? Nu! noi n'am declarat ala, ci am ales Divanurile
jad-hoc, Care au formulat dorintele t6,rii, dintre cari unele
apois'a_a_go in rgonyeartiunea de la Paris, §i ast-fel s'a

------ ,..._.

,
1 agent fundamentul or anisa iunii solffke a Principatelor-
Unite.
Aceasta primire din partea noastra de a ni se 4terne,
prin o conventie a Puterilor garante, bazele existentii noas-
tre politice ca stat european, a fost expres formulat prin
memorandul
.
explicativ la deoisiunea Divanului ad-hoc al
1 Valachiei din 9 __OAoLyn rie 1857.
§i pentru ca sa, vedeti, ce anume se zicea atunci, imi
yeti permite s5, ..vIcitez ujsirg_pi pasaj caracteristic din
acel memorandum.
Citarea o fac din culegerea de acte asupra cestiunii
orientale 03134 144) intogmita de- d. de Iasmund,
despre carelesiteam in ziarele germane, cA, era designat de
Imperiul German Ca -iiinistru resident al s6u la Bucure§ti.
Citand insa, sunt silit a retraduce din nemte§te in
romane§te :
Noi Romanii, adAnc parun§i de intentiunile gene-
roase V....ijAolepte ale Puterilor garante, suntem nerabdatori

www.dacoromanica.ro
 14

ide a primi din marine lor botezul nouei noastre existente

politiceig. .

Acesta este loiritul, in care a lucrat Divanul ad-hoc

al Valachiei. EatA acum §i declararea formalA a Divanului
ad-hoc din Moldova,
7
in pdinta sa de la 19 Octomvrie 1857:
.
Di,vanul ad-hoc, palind pe calea care ii este deschisA
prin Tratatul de la Paris, adica de a,arata ___dorintele t5,rii
inaintea lui Dumnezeu §i a oamenilor, declarA etc"... Ur-
meazA apoi cunoscutele cinci -Puncturi: 1. respectarea capi-
tulatiilor ; 2. unirea; 3. print9l strain ereditar; 4. neutrali-
tatea ; 5. sgristitutiiipalismul..
_.
Va sa zicA, dorintelb noastre le-anc rimat Europei,
I

§i i-am recunoscut noi i__iae-coi etinta de a legifera pen-

.ri

.
tru noi intru cele din afarA.
SA urmam acum situatiunea noastrA fatA cu Europa
mai departe. Comisarii de atunci, trimi§i de Europa ca sA
I afle dorintele noastre, intreabA, prin o adresA, oficialA din
.
---...
10 Noemvrie 1857, pe pre§edintele Divanului din BucurNti:
Dar asupra reorganizArii interne ce dorinte aveti? §i atunci
Divanul ad-hoc din Bucurqti, in urma propunerii Printului
Dnitrie Ghica, ia acea, resolusnme rneinorabilA din Decem-
1
vrie 1857, in care se zice: Dorintele generale au fost ace-
1
lea ce s'au expus Puterilor ; altA c.121-1.141 A pentru reorgani-
zarea internA nu avem fatA cu Puterile strAine i nu putem
SA. o exprirnnm ! Cad rem,: zarea internA trebue sA se
1
facA prin chiar adunArile legislative ale noastre". (Aplau-se).
Ast-fel s'a pus din capul locului acea link de demar-
_.,
catiune bine definitA: In ceea ce prive§te dreptul public

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
interim Europa sa. re uleze
-....
; ear intru ceea ce
vqte dreptul nostru public intern, fata cu noi in§fne, nu
primit ca Europa
1 put,em rin_p:,_il Europa ,_sa_intervie. Am
I 1 sa sanctioneze capitulatiunile noastre fata, cu
Turcia; am
1 voit ca sa ne dea unirea i principiul unei constitutiuni ;
am cerut ca sa ne dea dreptul de a avea un principe strain
ereditar, precum §i gair:aj_f,a are4, neutralitatii; dar cand a fost

1
vorba de organizarea , noastra interna, atunci Divanul ad-hoci
ai
a r6spuns a nu prime§te intervenirea straina §i. diept
Afacut ca n'a primit-o. (Aplause).
Ce s'a_ intemplat cu aceasta deciziune? Alir.venit con-
la Irigrist
7 (19) 8, ne-a. dat
ferenta de, la Paris §i,
acea CoayAiune care a regulat viata noastra politica.
-- ' D-lor, Romania in primul moment a primit Conven-
tiunea cu fundament al noului stat, deli nu ne fusesera
definitiva.
1 acordate toate carintele_goastre, nici macar Unirea
I Totuli s'a primit Conventiunea, caci s'a introdus comisia
centraC§i s'a jnceput sa se faca lucrarile in sensul Con-
ventiunei. Insa prin faptul patriotic i intelept al alegerii
(PrincivILii Cuza in am6ndo6 Wile, am realizat noi in0ne
Unirea de fapt. La acest fapt a contribuit mult elocuenta
ministru de ex-
unui Miler deputat de atunci, a actualului
_....---/ terne, d.Y. Pe aceasta cale tara a mers cu
pa0 siguri mai departe, merend in sensul Conventiunii,
unde era in-competinta ei, §i. merend in contra Conven-
._... integritatea noastra interna.
.

tiunii, unde ne atingea

Printul Cuza a lucrat cu multä, prudenta, cand a in-
dispozitiuni ale Con-
ceput sa inlature una dupa alta acele

www.dacoromanica.ro
 - 16 -

ventiunii, cari nu erau conforme cu linia limitativa intre

--
1 dreptul public §i organizarea interna, a desfiintat Comisia
centralä, a facut Unirea, introducénd un gjjpinister, a,,
secularizat manastirile inchinate §i a facut in sfe'r§it foartel
bine, cand la 2 Maiu 1864 a introdus Statutul" in modul
cum l'a introdus.
D-lor, fiind as'a vorbit atat de mult de lovitura de
stat" de la_2 Maiu 1864, dati-mi voe a nu intelege aplica-
1
rea acestui cuv6nt in sensul cum se face. Caci ce s'a lovit
la 2 Maiu 1864? S'a lovit o Constitutinne lacrath, de noi?A
S'a lovit o organizare ce nasal]. tara §i:ar fi dat-o in _libera
ei Vointa, ?
.
--
Nimic din toate acestea! S'au lovit numai nNtedispo-
sitiuniinss_ise de pe ulna a diplomatiei straine, §i
cari n'ar fi trebuit s intre in dreptul public intern al nostru.
Bine a facut Printul Cuza cand,,inlaturand o parte din acea
opera straina, a pastrat dintee'nsa numai acele articole, cari
se raportau la relatiunile noastre externe cu Europa, afir-)
mandu-ne autonomia in privinta administratiunii .noastre
---,-
interne.
Actualul d1/4741Mistru de interne a esitat mai pe urma
mult asupra faptului de la 2 Maiu, §i era un timp, cand
If
ar fi dorit sa se faca uitat. Imi pare bine
_
ca asta-zi a re-
venit la_adevhratelo seniimente i revendica pentru sine
---
partea de merit, ce i se cuvine in acest fapt memorabil.

-
Insa, cum zisei, la 2 Maiu 1864 ._nu am rupt relatiunile sta- -
bilite cu Europa. Vedeti ce se zice cu ocasiunea r6u numi-

www.dacoromanica.ro
e Po.
 - 17 -
tei lovituri de stat de la 1864. Statupil desvoltator Con-
ventiunii din 7 August 1858, promulgatl&Ilulie 1864, zice :
Conventiunea incheiath la Paris in 7 (19) August 1858,
intre Curtea suVerana i intre Puterile garante autonomiei
Principatelor-unite, este V remane legea fundamentala a
Romaniei.
.--..,
.

Insa indoita alegere din 5 i 24 Ianuarie 1859, sövêr-

irea unirei i desfiintarea comisiei centrale, fAcénd neapli-
cabile mai _gate articola esentiale din Conventiune, atat
pentru indepligirea acestora, cat i pentru rearzarea echi-
librului in puterile statului, ca actactli tonal al Conven-
iunii de asth-zi I.. e 1 Statut..."
i apoi : Modificapuni indeplinitoare statutului :

.
In preambulul statutului : Principatele-unite pot in vi-
itor a schimba 1Vle care privesc adminiunea lor din
launtru, cu concursul legal al tuturor _puterilor stabilite 0
--------
fara nici o interventiune; se intelege c aceasta facultate
nu se poate intinde la legaturile cari unesc Principatele cu
,
Imperiul Otoman, nici la tractge10 dintre iJta Poarta §i
celelalte Puteri, cari sujittiremaaJli torii pentru aceste
\ Princi pate ". .
Se poate ceva mai clar, de cat deosebirea aci stabilita
intre reed ce este public ional i ceea ce este
\ dreptul nostrur....._..
intern, ,..._ nu are sa se amestice ?
- unde nimeni
Aci este una clitQa1 r ile insemnate ale actului de la
2 Mali.' 1864. Vine apoi codul civil aplicat deabia de la
Decemvrie 1865 §i reguleaza pentru prima call drepturile
_
politice ale Israelitilor, caci legea comunalA din 1864 vorbea
2

www.dacoromanica.ro
 18

numai de drepturi comunale, care nu sunt totdeauna drep

turi politice in sensul strans al cuvèntului, adica drepturi
de participare la puterea legislativa, executiv i judecato-

,
reasca a -statului.
, Cony iunea de la Paris din 1858, in acea parte care
ne rn.nea bine aplicabila, zice la art. 46 goldoveni i Va-
lahi de ori-ce nit cre§tin se vor bncura de o potriva de drop-
turile politice. Exercitiul ,acestor, drepturi se va putea
_ in-
tinde 0. la celelalte culte". Prince?... Prin disposipuni le- 1

gise".
Conventiunea dore§te intinderea drepturilor politice ssi
la Evrei ca principiu.
- Insa ea zice : modul aplicarii acestui
...,:......
princip se va face prin dispositiuni legislative interne ale
Iti.,rii. Nu admite Europa ca este de atributiunile ei de a ne

fixa timpul i nicallintinderii drepturilor politice la Evrei.

Codul civil de la 1865 vine §i aplica acest principiu, §i prin
art. 16 da Evreilor putinta de a dobandi naturalisarea in-
I dividuala ca ori-ce alt strain cer6nd-o Camerii, fara _
a7
beneficia insa de art. 8.
Cine §tie ce s'a petrecut intre culise cu acest articol,
§tie c_aLafost in deosebi foartefworabil
.; primit de amba-
sadorii de la Constantinopol ai puterilor; §tie ca neuitatul
Costache Negri, agentul pEirALIui Cuza la Constantinopol,
----
ne scria ca art. acesta poate impaca pe puteri cu_actele
noastre de independenta, arëtandu-le ca, daca in unele lu-
,,,
cram peste ColLveLtia-C.cle la Paris, in altele 'i aplicam spi-
ritul ei. A§a dar, art. 16 din codul civil. de la 1865 consfin-
te§te i aplica art. 46 al,
Conventiei de la Paris in privinta
.

www.dacoromanica.ro
 - 19

Israelitilor. Vine anul 1866. La 66,-0 asta-zi nu este tim-

pul a ne cine e vinovat de emotiunea prOdusa, all
carei resultat a fost art, 7, la 66, s'a introdus in Consti-
tutiunea de 11 Iulie art., 7 ca 9 restrictiune din causa
Art. 46 din Conventiunea de la Paris ne lasa, la
ireliginasa.
dispositiimeLzaastra, legislativä, cum .sa punem in practica
acordarea drunrilor politice aie Evreilor; insa ne arata ca
dlieNune in viitor, ca sk le_dh.m vre-o:. data. Codul civil
r"-
din
J----.1 -----
1865 le_st.dase prin Lturalizare indiviuuala. Vine acum_ art.
7 din Constitutiunea de la 1866 i le ia innpoi, i ast-fel
.
-----!
direct in suiritul art. 46 al Conventiunii. R6ul '1-a
love te _direct
)facut dar art. 7 al Constitutiunil, care ne-a atras actuala re-
venire a Europei asupra cestiunii Evreilor la noi.
De explicat se poate explica ceea ce _s'a intémplat
atunci. Nu uitati, d-lor, 0 in_ acel _moment era primit in
mijlocul nostru Principele strain sub forma ereditara;
--,....
0,
c----
de§i prin aceasta se indepljnea o dorintA de mult formulata,
, \ insa in tara era accentuata atunci temerea, ca nu cum-ya
viitorul_P_rincipestrbila_..sa_acluca _§i multe elemente straine
.,...1 1) in tara.
dar_ prin o reactiune naturala trebue sa iie
...,.....
P1idm multedia_tlosi i.uni prohibitive din Constitutiune, cari
poate ca nu ar fi fost formulate, daca aceasta temere nu
). ,

--
kj ar fi existat. Din
-___-
norocire, temerea aceasta a fost exage-
rata, 0 lucru Ati_ut de toti este, ca numai strain nu a r6-
mas r-Principele nostru de aceasta taxa. Dar din acea te-
mere s'a nascut poate art. 7 ca ')..art. 3 al Constitutiunii
_
noastre.
Constitutiunea
p
din 1866 in ce relatiune sta ea cu pu-

www.dacoromanica.ro
 --: op -
, .

terile garante ale Europei? Iota o intrebare importanta in

cestiunea de fata.
Sd vorbim iutdi de positiunea Principelui strain ere- ,
..

i ditar. Insa§i persoana Principelui ales nu sta in legatura

t primitiva li necesara cu Constitutiunea de la 1 Julie 1866. .

Principele strain este la noi ales prin Jiri facet la

on_7----
APri1_106. In momentul cand ati lucrat d-v. Constitutiu-
nea, noi aveam
..
Principele_ strain prin un fapt plebiscitar, j
rddacina sa juridica. Pe ,de alta parte, in Constitutiune nu
se vorbe§te nimic despre relatiunile noastre, cu Turcia : ni-
mic nu se vc21AIpe te_despre_ tributul ce i-1 plateam. Noi am
anticipat oare cum rin Constitutiunea de la 1866. timpul
independentei noastre de asta-zi. Dar am anticipat numai
. yro forma, cad de faktprincipele Carol, in urma sfatului
dat de.4dtre pre§edintele consiliului de atunci d..rloan. Ghica,
a scris o scrisoare de supunere Sultanului de la Constan- I
itinopole, s'a dus acolo §i a primit investitura. Va sd zica, I
1

relathionale fata cu puterile nu erau s

atinke prin Constitutiune. In fata Europei ziceam : pastram

relatiunile internationale, §i la ori-noment ne_provocam
i la puterile garante, prevözute in Tractatul _§i. Conventiunea
I de la Paris; i cand a isbucnit la 1877 resbelul oriental in-
tre Turcia §i Rusia, ne adresam la Puterile garante pentru
Irespectarea neutralitatii, daca 4se \TR putea. Se constat.id dar c
ca relatiunile noastre cu Puterile garante i cu Poarta oto-
mama stdteau ancti in gicioare i dupa Constitutia de la 1866
ma cum erau mai inainte.
Vine acum , dupa rösboiul oriental, Tractatul de la

www.dacoromanica.ro
 4

21

Berlin din Iulie 1878. Ce va.2iCe, Romania fata cu Tractatul

de la Berlin? Remarcati mai Antal, a Tractatul din Berlin
proclaniLaingur, ca _preambul, ca este continuarea operei
TractatuluLsle_la Paris din 56.
11
Au nom de Dieu toutPuissant S. M. l'Empereur d' Alle-
magne, S. M. l'Empereur d' Autriche-Hongrie, etc. de'sirant
regler dans une pensee d'ordre europeen, conforme'ment aux
IstipXations du traite de Paris du 30 Mars 1856, les ques- ,

tions soulevdes en Orient par les ovenements des dernieres

anndes, et par lc.rt_guerre dont le traite pre'liminaire de San
kaelano a marque' le terme, ont ete unanimement d'avis que
la reunieLciyn congres serait le meilleur moyen de faciliter
'9
leur entente. A cet effet, etc."
Mai Antal de toate tram eli fim_drepti! Daa_ primim
ceva, cand ne convine, ca o cestiune de onoare trebne sa
primim Ai atunci, cand acelm lucru este in contra noastra.
Intreb : un congres, care continua §i reguleaza conferinta
.,---
de la Paris, pe care am, primit-o de buna, este un congres
I care se poate legitim corm
i de noi? Eu röspuncL4 §i
- am fi röu primiti in relatiunile noastre cu Europa, cand am
I zice; nu Acest r6spuns al meu este un r_sp:(..as conform
cu dreptul publie. inthrnational. Inteleg ca, ar fi fost un fel
de polAa,
gr.
ce e drept cam inditsneata, ca in urma ince- ir

t6zicreatzelului, noi sa zicem :. ne-am recktigat independenta

teu arma in mana, cu arma in 'Dana voim sa o mantinem,
0 voirn sa ne organizam ap cum voim noi fail nici un
fel de amestec.
-----,
Ar fi fost o politica, i daca am fi avut

tOr,f0r"-Nt±01
\
gAcktrictt*)
\-.ftnrioS,/
www.dacoromanica.ro
 thria armatelor necesara ar fi fost o politica posibila, de§i
cu greu aplicabila in Europa. Dar ala, a fost ? N'a fost a5a.
_

In momentul cand s'a intrunit Congresul la Berlin, ati

,
vözut ca,
.. doi IiiifFri, in numele Camerii §i Senatului, in
numele tarn deci, au mers la Berlin ca sa prezinte iartiO
doriiii, ca la 1857.
Ne-am pus dar in relatiuni cu Berlinul i am primit
ca Tractatul de Berlin sa se ,ocupe §i sa, reguleze
___....
astfel §i
soart noastra internationalä. Aceasta insemneaza mergerea
I la Berlin a d-lor Kogalniceanu §i Brätianu.
A venft in fine Tractatul din Berlin de la Iulie 1878,
s'a comunicat Romaniei §i a venit ,---..
in desbaterea Camerei
noastre in Septemvrie 1878. V6 aduceti aminte, d-lor, cat
eza de neinsemnata in Camera de atunci opositia conserva-
\ toare. Abia eram 4 la numOr;,, nici 5 nu_ eram, numörul re-
l.
.. ca sa facem sa se punä la vot o uropunere. 1
gulamentar,
Am propus atunci
. cu toate aceste, §.1 totprin nein-
semnatul meu organ; ca daca este vorba de a ne prOnunta
asupra Tractatului din Berlin, sel se consulte tara convocdn-
Idu-se de pe atunci constituanta. dad, din momentul ce de-

,
,
claram_a_primimTraptatul de la Berlin, faceam un act

,
1

,
constitutional, care nu se putea indeplini cleat de o Camera
constituantA.
o.... Aceasta parere a fost pusa la vot, a reu§it
.

a i se face cel putin aceasta onoare, dar a fost respinsa §i

b--.--._....._
a fost primita de catra majoritate strania propunere for-
mulata a5a : Camera, conformandu-se Tractatului din Berlin,
---
autoriseaza luarea Dobrogei, ear cele-l'alte cestiuni se vor
regula pe cale constittitionala.".
11

www.dacoromanica.ro
 23

Mare grepla staruesc a crede §i asta-zi precum o

!

spuneam atunci. De mail greutati am fi scapat, daca de

pe atunci se intreprindea opera de revizuire constitutionaN
care vine asta-zi ala de tarziu.
Dar in fine ala, a vrut guvernul Lmajoritatea. A venit
apoi Camera trecuta §i. s'a pronuntat intr'un mod consti-
tutional, ca este caz de a se revizul art. 7 din Constitutiune. )
Ei bine, fata, cu aceasta pronuntare, nu cred ca este
prudejLt drept g,_Apj_mem Europei asta-zi dupa
toate cele petrecute : nu vrem sa tim de tine, de§j ceri
prin,Tractatul de la Berlin ceva ,pLev6zut deja in Conven-
tiunea din aris, pe care am_primit'o de mult; noi ii res-
pingem_cererea. Aceasta aKfi imprudent §i nelegal din par-
tea noastra.
Pentru aceste motive, ripi nu putem primi punctul de
vedere al acelora ce sun:U=1ra revizuirii Constitutiunii, ci
credem just a se procede la o revizuire a art. 7.
Dar la ce fel de revizuire? Aci e cestiunea.
Puterile semnatare ale Tractatului de la Berlin sunt
_

in tot dreptul s ne ceara, dupa dreptul public, ca Consti-

.

taitiunea noastra sa nu fie in desacord cu ideile cuprinse in

I Conventiunea de la, Paris; i fiind-ca in acea Conventiune
se zice, a noi sa intindem la vreme drepturile po-
litice §i la culturile necre§tine, Europa este in drept a ne
cere sa punem in aplicare idea Conventiunii prin o dispo-
sitiune constitutionala. Atata insa, i, dupa dreptul public,
gndeatti nimic mai mult. Propunerea majoritatii
comitetului delegatilor respunde la aceasta cerere legitima

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
a Europei. Cand noi §tergem_ art. 7 din Constitutia noastra,
.

cand proclamam ca nu mai existA restric,tiuni_din causa de

religiune pentru obtinerea drepturilor politice, cand declaram,
ca. ori-ce strain, de ori-ce religiune, poate fi primit la bucu-
rarea de drepturi politice prin naturalizare, prin aceasta sa-
\ tisfacem cererea Europei. . .

. Dara guvernul ne zice : Europa cere mai mult. Sub

ce formaLser_e_Earbpa ceva mai mult ? SA examinam ces-
tiunea.
r-- .

D-lor, §tca la redactarea textului Tractatului de la

_, ___..
Berlin s'a fa:cut incercarea de a se introduce idea de eman-
ciparea Evreilor de la noi sub forma colectiva chiar prin
dispositiunile Tractatului.
In protocolul 17 gasiti o propunere a Comitelui de /
era vorba cum sa se formuleze _.art. 44 care ne j
4a1222.9,x;
prive§te, §i vine atunci d. Desprez, al treilea insarcinat al /
Frantei, care era insarcinat cu instrumentarea textului Trac-
_
tatului, i. zice :
.

_
Le_k_zrticle, qui a pour objet l'egalite des droits et
la liberte des cultes, a donne lieu a des difficult& de 1.6:lac-
tion : cet article_en effet est commun a la Bulgarie, au
Montene_gro, a la Serbie, a la Rotmanie, et la commission \
devait trouver une même formule pour diversg situations :
il etait ar .1.- aa I ..t - .. é d'y comprendre les isra6-
.

)lites de Roumanie dont la situation est indeterminee au

point de _v_iie_sle_la_aationalite. Le Comte de Launay, dans
le but de prevenir tout malentendu, a propose, au cours
de la discussion, l'insertion de la phrase suivante : les

www.dacoromanica.ro
 25

_
isreites de Roumanie, pour ,,a0,14.:Lant qu'ils n'appartiennent
,
pas a une nationalité etrangere, acquièrent, de plein droit,11
---_---_
la nationalite roumaine." ..

Incercarea de a se interpreta astfel Tractatul de la

_
Berlin a avut intelianea d-e a emancipa o intreagã categorie
de Evrei. Dar la aceasta respunde principele
..
de Bismarck :
-,.
Le prince de Bismarck signale les inconvenients qu'il
y aurait a modifier les resolutions adoptees par le congres
et qui ont forme la base des travaux de la commission de
redaction. Il estii_kessaire que le ,congrés s'oppose A toute

.. "tentative de revenir sur le fond.

M. Desprez ajoute que la commission a maintenu sa
t----,
redaction primitive, qui lui_pmait de nature a concilier
_
tous
les intéréts en cause, et que M. de Launay s'est borne a
demander l'insertion de sa motion au protocole."
Principele Bismarck semnaleazA dar inconvenientele
cari ar fi sA mai revinA congresul asupra fondului i sA mo-
difice bazele cari erau deja fixate; va s zicä, O. se respinge
in chiar sinul Congresului incercarea de a declara, ca. este
vorba de emanciparea un_ei categorii de Evrei, se respinge
aceasta ca ceva care modified sensul decisiunilor anterioare.
.
D-lor, prirt. 44 din Tractatul de la Berlin noi
il prim,ima§a_cAm este formulat in generalitatea lui, ter
___
, restrictiune religioasA. look cestiunea de a §ti,
gem ori-ce
_
priminii individual prin naturalizare, primim Evrei
.

prin categorii, primim Evreii prin liste, aceasta este o ces-

tiune, ce in ori-ce caz, dupA drepttil public, ne romane re-
( servatA nob; cAci clan deja Conventiunea din Paris de la
,------

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
1858 ne-a läsat atunci, Intl exam mai slabi, dreptul auto-
nomieii ne-a zis : Veti intinde drepturile politice i1a
. Evrei prin legislative, cAnd.t yeti crede nece-
If sarie",
,-......_
cum asta-zi, cand noi . suntem mai tari, and nu
ne akti nici macar in schinarantia neutralitatii, cum
astI- cand _§ter elI_Iaarticol restrictiv, ati putea sa in-
trati/in detaliile legislatiunii noastre interne ?
Fära a sfida" pe .nimeni, suntem in drept a zice :
este o cestr''7ine de apreciare, §i astfel este dreptca in a-
1
k.---, . care prive§te,___--
ceasta -materie, direct interesul nostru, sa aPre-
i noi,
ciem --§,--- dupa cum ne dicteaza conservarea nationalitAtii
I noastre. (Aplauze).
f Tree acum la alt argument, d-lor deputati. D. ministru
de externe, and mi-a r6spuns in Leclinta, de Miercuri la o.. .

simpla. aluziune ce facusem asupra compunerii ministeriului

actual, _
_ §i in privintaArii simple aluziuni mi-a facut onoare ,
Ide a-mi respunde un ministru, al _doilea ministru §i al trei-
.

lea ministru _
era prea multa onoare pentru mine, in
acea §edinta de Miercuri dar, d. ministru de externe zicea :
Vedestifinetea ! d. Maiorescu, care este cunoscut ca amic
al Evreilor, nu s&_p_rQauntat, intr'un sens sau intea1tu1."1,
. .
Sper, d-lor,
_
ca pata:zi m'am pronuntat a§a incat sa, nu mai
existe indoiala.fRelev §i cuvéntul de,----------__:._.
amic al Evreilor. Dad.
prin acest cuvent se intelege a nu avea mci o antipatie
kationala in contra lor, de a fi amic al Evreilor in acela§
sens §i acelea§i proportii, in cari pot fi amic al Francejilor,
al Ganilor §i al altor natiuni straine, atunci primesc
acest epitet. Sunt amic al Evreilor, nu am nici o antipati

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
in contra bor. Printre Evrei, am cunoscuti, pentru call am
.
.-
cea mai mare stima, atat in_tara, cat g in strainëtate; §i ;

din mornentul cand ni se garanteaza propria nationalitate, ,

I le doresc bung, primire §i voit fi mi._ Atumit cand ii voit 1

i vedea bucurandu-se, in pace, sub soarele Romaniei, de ospi- '

talitatea i de drepturile noastre. (Aplause). 4\

Ca arnic al Evreilor dar ; ca unul care, cu neinsenmata

_
mea ,kersoana, am fost citat in strainëtate, de cate ori era
vorba de cestiunea Evreilor la noi ; ca unul care ain vëzut ,
ca, unele afirmari ale mele, favorabile lor, au fost citate
in diferite bropri asupra cestiunii israelite; ca unul care
pastrez aceleai sentimente ,i aceeali atitudine fata cu dén§ii
§i asta-zi, voi- Evrei de a---.;1.......----
nu intinde coarda
prea tare in momentul de fata (aplause). D-lor, eu am gasit
foarte nepotrivita, foarte in contra intereselor Evreilor din :
Romania, lupta pe care a deschis-o Alianta israelita strain a i

V in contra
--noastra.
am-
(Apralise).
Alta este a ne lasa rpenoi, in pacinica umanitate, sa
regularn ce4iunea intre Evrei §i intre noi, §i alta este a
,
revolt& sentimentul n4tiona1 in noi prin presiuni, cese fac
11 din afart contra 'mantra (aplause).
i dad, papa la un timp
unii din noi chiar ne ensteam la intine_ders drepturilor E-
vreilor in starea legislatiunii noastre de atunci, asta-zi aceste
,procesiLl iiizudente §i nedrepte ale Aliantei Israelite ne
silesc a ne in defensive, 1i a ne gandi mai inainte de
(f? toate, cum sa. g....
aram in contra intelor nelegitime j.
1 p injustia, (aplause). Caci vedeti 5reaua situatiune morala ,

r
in care sunt_pp4i-,locuitorii acestei taxi prin cestiunea de

www.dacoromanica.ro
 28

fata. Ne cere oare Tractatul de la Berlin ca sa dam odata

ceva §i. apoi sa scapam ? .

Este vorba de 9 dare de milioane ce ni s'ar fi impus,

cum i s'au impus Frantei miliarde,
---, dar cand le-a platit a-
) ceste miliarde, scapat ? Este vorba sa ni se
iea o provincie, cum s'a luat Frantei doe si me una, dar
cand le-am perdut §i unii §i altii, a fost un moment de gro-
zava durere, dar le-am dat ai am scapat ?
1
Nu, d-lor, aci
nu e vorba de aceasta. Aci e vorba de a introduce in orga-
1

nismul nostru permanent,

,
in viata zilnica a noastra.acest 'i
element acum i de acum inainte pentru totd'auna. Cu re-
--, 1

1 solvarea de asta-zi nu am terminat cestiunea, ci ea deabia

1----'
a inceput. (Aplause).
,--, c

Apoi a§a fiind, d-lor mini§tri, cum voiti d-voastra ca sa

faceti introducerea elementului celui nou fie cu nstliralizare

)
_

_
individuala, fie cu Xe, fie cu categorii, Milt ca sa fie cu
buna i volitaiArimire a tarii ? (Aplause). i ce §oarta
7--.-
.' credeti d-voastra
------.., ca reservati cu siguranta nouilor cetateni,
ce s'ar introclinta tarei? (Aplause). )
D-lor, nu vorbesc (4.14Tolte; nu este al nostru rolul
de a vothi, de ele. Cine pigukle §.1 simte,- va ti, cat trebue
I sa prevaza si sa simta. Dar vorbesc de simpla conlucrare a
I lor fata cu noi. Este vorba de a primi acum pe Evrei cu

dre tupoliti_ce, cu putinta_clea4ntra in comuna, de a,fi

aiegetor §i ales, cu putinta d'a fi judecator, d'a se urca in
,

gradele militare. Ei bine ! cum Joiti,s6.-i puneti pe aceti

oameni fata cu tara ? Voiti sa face.ti sa se ins_gli neze colegii
1 lor fata cu denA cand ii...primiti ? Sau este mai bine de
---., _
4

www.dacoromanica.ro
 29 -
a-i primi tqa, in cat asentimentul majoritätii rii sa fie
rwAcat ? Mult, putin, cat vom da, sa dam a§a, incat sa fie
....

;r iig, t din buna inima i fr presiune straina. (Aplause). Au-

aJelit in numele cui vorbe§te? i acele state, cari
. au primit in parte maniera ei de a vedea, pentru ce au
primit-o ? Pentru ca se zice : este_o cerinta a umanitatii,
a pizili_satiunii, ca sa fim asta-zi in pace unii cu altii pen-
tru religimie. A§a este. Dar oare aceea§iseljEtaLumanitara
1

nu ne impune ea ca sa_p_imim pe noii cetateni in adev6-

)rata ace? Oare cuvintele, cari s'au zis, dupa cum ne-a ,

marturisit cl.....ministrru de externe, de catra un membru al ,

r-
Aliantei Israelite in. Italia, ca sa se masacreze
..
mai bine zece
mii de Evrei din Romania, numai sa triumfeze wiuipiul,
1 f..--.-.---.
oare aceste cuvinte nu suntl'C------.
inumane, nu sunt barbare, nu
stau in colgan_.zicere cu adevta_,4,ivi1isatiune? Cum? Prin-
cipiu umanitar masacrarea a zece mii de oameni? Aceasta ....._
.
nu se poate. Aceia cari sunt adev6rapi amici ai Evreilor .0,
----777
.
ai omenirn vor zice : este jn spiritul secolului al 19-lea sa
nu fie nici o deosebire de i.Leligiune, este in spiritul acestui

_
de a se bucura
,
_
secol 0,4 cv,_lggia gintei latine din Orient ca sa zica : nici
) )o imprejurare fatala a na§terei nu trebue sa impedice pe
cine-va de drepturile civile i politice.
i daca revolutia cea mare de la sfar§itul secolului
treeca,t, facuta in Franta, a desfiiiat privIlegiele de na§tere

,.
r-----
prin no1,21.4a, trebue timpul nostru sa desfiinteze §i privile-
giele de ori-ce alta causa
%------., ,_...
de na§tere, sa nil mai poti zice
cui-va : fiind-ca s'a intamplat sä fii nascut Evreu, te im-
,..---..
pedec toata viata ta, ori-ce sentiment iiei avea de altminteri,

www.dacoromanica.ro
 30

l'
de a te bucura de drepturile civile i politice! Nu poti zice

,
'
aceasta ; insä poti sa-i-
,.
zici : tu, care vrei sa vii in mijlocul
I nostru, trebue sa vii cu buna noastra nrimire, fiind-ca vo-
e§ti sa intri intr'un stat, din care ai sa faci parte ca_liber
ceta tean.
_ .. Nu este dar cestiunea de liste, de categorii sau de na-
turalizare individuala importanta in privinta
-----, _
nunArului,
importanta ei este in privinta principiului. Nu poate Ro-
mania sa admitä, ca strainii sa se introduca in sinul ei prin
impunerea strainilor, fara, ca macar sa'§i dea osteneala sa'§i
.
documenteze dorinta de a se impamènteni. (Aplause).
.

1
Naturalizarea individuaiä implica in sine insaqi cererea
Evreilor, manifestarea dorintei lor de a fi cetateni romani;
1. -:-----
- prin ea se vaiLopes_le,ca din capul locului rèul sent-
ment, c venit in mijlocul nostru ajutati de presiunea
_.., straina
.-------7
sau de aliantaisraelita (aplause): vor trebul sa, do-
cumenteze ca voesc sa fie romani: M'am desbracat de ,

presiunea straina, voiu 1,na, cu voi sa lucrez pentru

binele_ tarei". (Aplause). Daca nu yeti face a§a, daca veti

primlolistimpus,
,...--..-..-----
fär ca__---
ei sa o ceara, daca yeti primi
o categorie, unde ei nu-si manifesteaza vointa ca sa fie
primiti, ati introdus in mijlocul nostru un element
element
_--__,
care va zice tot-d'auna: Nu am primit de_ la voi aceste
drepturi, ci Jsträini. (Aplause frenetice).
§i acum dac a avea un glas, pe care din nenorocire
nu-1 am, care sa strabata 1----,-
Turopa, a zice : Pentru ce
aceasla? Pentru ce voiti sa iniositi Romania ? Nici atata,)
---,

'
.1

www.dacoromanica.ro
 --

drept nu ne dai ca sa, spunem Evreilor din tail: manifes-

...----
..
tati macer dorinta a g cu noi? In numele cui
1 aceasta? In numele umanitAtii? Nici-o-datM
_ .

i cand zic aceste cuvinte, .am con§ti_14a a mö aflu

in curentul ideelor de dregt de stat, de omenire, in care se
afla §i cu1arLocciderita16,, cAci de acolo le-am primit.
........ ,

Un ultim cuvênt pentru guvern §i pentru majoritatea

r--------,.. .

de care pate dispuue. AV Vorbit de unirea partidelor.

Dati-mi voie a intrebh: ce unire _ cereti d-voastrA? Numai
.

unirea acelora cart parasesc parerile §i sentinientele

_.
lor 0
yin la ale d-voastre? Sau nt_e2n in drept 0 noi une-ori sb,
.zicem : p6,rasiti-v6 De ale d-voastra 0 veniti la noi. (Aplause).
Dati ovoi6, 64,Elide a zice.: trzaji:Ep_uLger_pine. i

zicend a§a, §tiu c4 cuvintele mele au un r6sunet i in bar-

---,
earl au fost §i au condus taxa noastra de la 48
: in coace. Eu tiu, c i sl_fire-ite ale acestei Cameri 0
.- toti minigrii de pe acele bAnci ar fi fericiti cand ar avea

' siguranta, c aceasta solutiune ce o propune majoritatea

delegatilor ar triumfa ; ,cAci ..§.141, ca §i fie-care dintre noi,
n'ar vql_ca s6, vaz ara aceasta nernuqumitA. E acum I

casul de a ye zice: inceratio-dath; puneti-ve in fruntea

( acestei mis.c6,r1, primii propunerea majoritatii, i fiti siguri
_
c6, stint argumente ca s'.1 se sustie i in fata Europei. (A-.
plause).
..
yëd inaintea mea atatia barbati, cari au condus Ro-
mania.---__.
de la 1848 in coace; ved pe aceia cari se mandresc,
ca au venit in mijlocul poporului lor
, cu idea libertatii po-
_

www.dacoromanica.ro
 - 32 - e."

pulare. D-lor liberalii de la 1848, ati venit cu deviza Vox

populi vox Dei ! . . Fost-a vre-o-dan o cestiune, care s6, fi
.

fost de_poku1ar6, ca aceasta?

Puneti-vë in fruntea acestei mi§c4ri i fiti siguri, c6,
tara ye va bine-culrenta i ye va sprijini Dumnez6u! (A-
plause prelungite).

, CA DEhnEt

'9°.MAt4E/

www.dacoromanica.ro
I
www.dacoromanica.ro