9.

PRELUCRAREA PRIN BURGHIERE, LĂRGIRE, ADÂNCIRE, ALEZARE,

TARODARE ŞI LAMARE

9.1. Definire. Scheme de principiu

Faţă de prelucrarea suprafeţelor exterioare, la prelucrarea suprafeţelor interioare se

întâmpină unele greutăţi, ţinând cont că: sculele au o rigiditate mai mică, poziţia de
lucru este mai dificilă, aşchiile se evacuează mai greu, procesul de aşchiere este greu de
observat, pătrunderea lichidului de răcire este mai dificilă etc. Pentru stabilirea unui
proces tehnologic corespunzător, alezajele se clasifică după mărimea diametrului,
adâncimea, precizia dimensională şi rugozitatea alezajului. Ţinând seama de raportul
adâncime l pe diametru d, se disting: alezaje scurte, când l/d  0,5; alezaje normale,
când 0,5 < l/d  3; alezaje lungi, când 3 < l/d  10; alezaje adânci, când l/d >10.
Principalele procedee de prelucrare a alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de
precizia care se poate realiza sunt : burghierea, lărgirea, adâncirea, alezarea, filetarea,
lamarea, strunjirea interioară, broşarea, rectificarea, honuirea, lepuirea etc.
Burghierea (fig.9.1) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unor găuri de
diferite dimensiuni, executate în material plin cu ajutorul unor scule numite burghie, ce
efectuează atât mişcarea principală de aşchiere n, cât şi mişcarea de avans în direcţie
axială fax.
Lărgirea (fig.9.2) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a găurilor (obţinute în
prealabil prin turnare, deformare plastică, găurire etc.) având drept scop mărirea
secţiunii transversale, efectuată cu ajutorul unor scule numite lăgitoare. Operaţia este
raţională pentru prelucrarea găurilor cu diametre mai mari de 40 mm.
Adâncirea (fig. 9.3) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unor găuri
cilindrice sau conice, la extremitatea altei găuri de diametru mai mic, faţă de care sunt
coaxiale. Operaţia se execută cu ajutorul unor scule numite adâncitoare.
Alezarea (fig. 9.4) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a alezajelor având
drep scop mărirea preciziei dimensionale şi îmbunatăţirea netezimii suprafeţelor.
Operaţia se execută cu ajutorul unor scule numite alezoare.
Tarodarea (fig.9.5) este operaţia de realizare a filetelor interioare, cu ajutorul
unor scule speciale numite tarozi.
Lamarea (fig. 9.6) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unei suprafeţe plane
perpendiculară pe axa unei găuri. Operaţie executată cu ajutorul unor scule de lamat.
118 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

n ( vc ) n ( vc )
f ( vfax ) f ax ( v )
ax fax
D D

fd fd

bD bD d

D-d
ap =
a p = D/2 2

Fig. 9.1. Schema de principiu la burghiere: Fig. 9.2. Schema de principiu la

n – turaţia burghiului; vc - viteza mişcării lărgire:
principale de aşchiere; f ax (v fax ) - avansul de D – diametrul lărgitorului;
d – diametrul iniţial al găurii;
aşchiere (viteza de avans pe verticală); n(v c ) - viteza mişcării principale de
a p - adâncimea de aşchiere; b D - lăţimea
aşchiere; f d - avansul pe dinte.
aşchiei; D - diametrul burghiului;
f d - avansul pe dinte.

n (vc )
n (vc) fax (vfax )
D
fax (vfax )
D
fd

d
a p= D-d
2 ap
d

D D

d
a b

Fig. 9.3. Schema de principiu la adâncire:

a - cilindrică; b – conică; D - diametrul găurii prelucrate; d – diametrul găurii
iniţiale; f d - avansul pe dinte; a p - adâncimea de aşchiere.
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 119
________________________________________________________________________________________
n (vc )
n (vc )
f ax (vfax )
D f ax (v fax )

fd

ap =(D - d )/2
d
ap =(D -d )/2
d D

aa b b

Fig. 9.4. Schema de principiu la alezare:

a - cu alezorul; b - cu bară de alezat:
d – diametrul iniţial al găurii; D – diametrul găurii alezate; fax - avansul axial;
f d - avansul pe dinte; a p - adâncimea de aşchiere.

n ( vc )
f ax = p Tarod
( vfax )
Piesa de prelucrat

A-A


A
A

kr ap =(D - d )/2
d

Fig.9.5. Schema de principiu la tarodare:

d – diametrul iniţial al găurii; D – diametrul exterior al
filetului; fax - avansul axial; a p - adâncimea de aşchiere;
p – pasul filetului; k r - unghiul de atac al părţii active a
tarodului;  - unghiul de aşezare.
120 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________
n (vc )
n (vc )
fax ap

D fax
fd

fd

ap d
a b

Fig. 9.6. Schema de principiu la lamare:

a - suprafaţă exterioară; b - suprafaţă interioară: D – diametrul lamatorului;
d – diametrul găurii; f ax - avansul axial; a p - adâncimea de aşchiere;
f d - avansul pe dinte.

9.2. Generarea suprafeţelor prin burghiere

Prin cinematica de generare, operaţiile de burghiere, lărgire, adâncire, lamare,
alezare, tarodare permit obţinerea tuturor categoriilor de suprafeţe cilindrice interioare
de diverse diemnsiuni şi grade de netezime, străpunse sau nestrăpunse. Mişcarea
principală este întotdeauna de rotaţie, executată de sculă (foarte rar de piesă), iar
mişcarea de avans este executată tot de sculă (mai rar de piesă).
În majoritatea cazurilor generatoarea şi directoarea sunt materializate prin muchia
aşchietoare a sculelor utilizate.
La burghiere, lărgire, adâncire, lamare şi alezare, generatoarea este rectilinie, iar
directoarea este circulară, materializată prin construcţia muchiei aşchietoare.
La tarodare, directoarea este elicoidală, materializată prin filetul sculei (tarodului),
iar generatoarea este materializată de muchiile aşchietoare ale părţii active ale tarodului.

9.3. Scule utilizate la burghiere, lărgire, adâncire şi alezare

Pentru operaţia de burghiere se folosesc scule specifice numite burghie. În funcţie
de construcţia lor, burghiele folosite sunt: elicoidale (fig.9.7. a), late (fig. 9.7. b), de
centruire (fig. 9.7.c), pentru găuri adânci (fig. 9.7. d). Cel mai des folosit este
burghiul elicoidal, deoarece îşi păstrează diametrul după reascuţire, asigură o bună
ghidare pe faţetele laterale, permite realizarea unor unghiuri de aşezare şi de degajare
corecte şi asigură eliminarea uşoară a aşchiilor formate.
Unghiul de vârf 2kr este analog cu unghiul de atac principal al cuţitelor de strung
şi se alege în funcţie de materialul de prelucrat .
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 121
________________________________________________________________________________________

Canale
de
răcire

Coadă

Gât

Partea utilă
(corp)



p
D

D
a b c d

Fig. 9.7. Diferite tipuri de burghie:

a - elicoidal; b - lat; c - de centruire; d - pentru găuri adânci: D – diametrul
burghiului;  - unghiul de înclinare al elicei; p – pasul elicei.

Pentru operaţia de lărgire se folosesc scule numite lărgitoare (fig. 9.8)

asemănătoare cu burghiele elicoidale, dar prevăzute cu trei, patru sau chiar mai mulţi
dinţi, pentru a realiza o mai bună ghidare şi o rigiditate mai mare. Lărgitoarele pot fi cu
coadă (fig. 9.8. a), cu alezaj şi dinţi monobloc (fig. 9.8.b) sau cu alezaj şi dinţi
demontabili.
Lărgitoarele elicoidale cu coadă au o geometrie asemănătoare cu cea a burghielor
elicoidale, cu deosebirea că tăişurile principale nu merg până la centru, dispărând tăişul
transversal, au o rigiditate mai mare şi pot lucra cu avansuri mai mari.
Operaţia de adâncire se execută cu scule specifice numite adâncitoare. În funcţie de
tipul suprafeţei de prelucrat adâncitoarele sunt cilindrice (fig. 9.3. a), conice (fig. 9.3. b)
sau în trepte. Adâncitoarele conice se mai numesc şi teşitoare, iar operaţia respectivă -
teşire. Pentru o mai bună ghidare a adâncitoarelor faţă de alezajul iniţial acestea sunt
prevăzute cu cepuri de ghidare.
Operaţia de alezare a găurilor se execută cu scule numite alezoare. Alezoarele se
deosebesc de lărgitoare prin faptul că au un număr mai mare de dinţi (de regulă 6...18).
Câteva tipuri de alezoare se prezintă în figura 9.9.
Filetarea găurilor interioare de diametre mici şi mijlocii, în producţia de serie mare
şi masă, se face cu ajutorul unor scule numite tarozi. Tarodul este în esenţă un şurub,
prevăzut cu trei sau patru canale pentru realizarea feţelor de degajare.
Pentru a realiza unghiuri de aşezare pozitive, dinţii tarodului se detalonează. Pentru
a împiedica ruperea tarodului, în cazul creşterii neprevăzute a momentului de torsiune
sau datorită ajungerii acestuia în fundul găurii, prinderea tarodului în arborele principal
al maşinii se face prin intermediul unei mandrine speciale de cuplaj la suprasarcină.
122 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

A-A

 

A M

M
A
a b

Fig. 9.8. Tipuri de lărgitoare:

a - cu coadă; b - cu alezaj şi dinţi monobloc.

45 Conicitate inversă

k r =
a
Conicitate inversă
Vedere din A
kr
bo
A
D
1 45 1 45
b

Fig. 9.9. Tipuri de alezoare:

a - cu dinţi drepţi; b - cu alezaj; c - reglabil; d - conic: k r - unghiul de atac;
 - unghiul de degajare.
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 123
________________________________________________________________________________________
9.4. Maşini-unelte şi dispozitive specifice la prelucrarea prin burghiere, lărgire,
adâncire, alezare şi tarodare
9.4.1. Maşini-unelte
Toate operaţiile definite mai sus se pot efectua pe maşini-unelte numite maşini de
găurit. Domeniul de utilizare al maşinilor de găurit este în funcţie de diametrul maxim
al găurii ce se poate executa şi în funcţie de numărul de rotaţii ale axului principal al
maşinii.
Maşinile de găurit se clasifică după mai multe criterii (fig.9.10).
Maşinile de găurit de masă sunt construite pentru piese de dimensiuni şi greutăţi
mici, putând efectua operaţii de burghiere, adâncire, alezare şi lărgire a găurilor cu
diametre mai mici de 14 mm.
Maşinile de găurit cu coloană (fig.9.11) sunt destinate prelucrării pieselor mici şi
mijlocii, cu diametrul găurii până la 40 mm. Variaţia turaţiilor la aceste maşini se
realizează de obicei cu ajutorul cutiilor de viteze CV, având 6...12 trepte, iar variaţia
avansurilor cu ajutorul cutiilor de avansuri CA, având 3...4 trepte (fig. 9.11.a). Schema
fluxului cinematic a unei astfel de maşini se prezintă în figura 9.11. b.
Maşinile de găurit cu montant se folosesc la prelucrarea găurilor cu diametru
maxim de 25...80 mm. Constructiv sunt asemănătoare cu maşinile de găurit cu coloană,
cu deosebirea că elementul de susţinere este un montant, care asigură o rigiditate mai
mare decât coloana.

După poziţia Verticale

arborilor principali
Orizontale

Portative
Maşini de
găurit De masă (banc)

Cu coloană
După construcţia
Cu montant
şi domeniul de
utilizare Radiale

M ultiaxe

În coordonate
Cu comandă
program

Fig. 9.10. Clasificarea maşinilor de găurit.

124 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

AP 3 2 1
4 CV
CG 5 6 MEA
CA ~
10 7
8
9

fax ( vfax )
S
n( vc ) CR

frc
frv
M

CO

PB

a
MEA -1-2- CV - 3 - 4 - AP - S n ( vc ) - mişcarea principală de rotaţie;
MEA-1-2 -CV-3-4-5-6-CA-7-8-9-10- AP-S fax (vfax ) - mişcarea de avans axial al sculei.
b
Fig. 9.11. Schema de principiu a unei maşini de găurit cu coloană:
a - schema de principiu; b - schema fluxului cinematic:
PB – placă de bază; CO - coloană; M - masa maşinii; P – piesa de prelucrat;
CR – cremalieră de reglare; CG - cap de găurit; AP – arbore principal; S – scula
aşchietoare; CV – cutia de viteze; CA – cutia de avansuri; 1, 2, 3,…, 10 - mecanisme
de transmitere a mişcării; frv - reglare verticală a mesei ; frc - reglare circulară a mesei .

Maşinile de găurit radiale sunt destinate prelucrării pieselor de dimensiuni mari,

greu de manevrat, cum sunt batiurile de maşini-unelte, cazane, rezervoare, construcţii
metalice lungi etc. Caracteristic la aceste maşini este faptul că semifabricatul este fix pe
masa maşinii, iar scula execută, pe lângă mişcarea principală de rotaţie şi mişcarea de
avans vertical, şi mişcările de poziţionare a axului sculei cu axa găurii care se
prelucrează.
Schema cinematică de principiu a unei maşini de găurit radială se prezintă în
figura 9.12 a, iar fluxul cinematic, în figura 9.12 b.
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 125
________________________________________________________________________________________

MEA2
14
13
CG
15
MEA1
AP GBR
16 1
2
3 CV

5
4 CA
frc
frv 9 6 11 12
8 7

10

BR
DPS
fax m
( v fax ) S
CO frr
n ( vc )
P

M
PB

a
MEA1 -1- CV-2-3-AP-DPS-S n(vc) - mişcarea principală de rotaţie;
MEA1 -1- CV-2-3-4-5-CA-6-7-8-9-AP-DPS-S fax ( vfax ) - avansul axial al sculei;
MEA2 -13-14-15-16- BR frv - deplasarea de reglare verticală a braţului rotitor;
m - 10 – 11- 12 frr - deplasarea manuală de reglare radială a capului de găurit.
b
Fig. 9.12. Schema de principiu a unei maşini de găurit radială:
a - schema de principiu; b - schema fluxului cinematic:
PB – placă de bază; M - masa maşinii de găurit; P – piesa de prelucrat;
CO - coloană; BR – braț rotitor; GBR - ghidajele brațului rotitor; CG - cap de găurit;
AP – arbore principal; DPS- dispozitiv prindere sculă; S – scula aşchietoare;
CV – cutia de viteze; CA – cutia de avansuri; 1, 2, 3, …, 16 - mecanisme de
transmitere a mişcării; n(v c ) - turaţia(viteza mişcării principale de aşchiere);
f ax (v fax ) - avansul (viteza de avans); frc – mișcare de reglare circulară a brațului rotitor;
frv - mișcare de reglare verticală a brațului rotitor; frr - mișcare de reglare radială a
capului rotitor.
126 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

9.4.2. Dispozitive şi accesorii folosite la prelucrările pe maşini de găurit

La prelucrările pe maşinile de găurit se folosesc o serie de accesorii specifice ca:
menghine paralele cu şurub sau cu excentric, bride de fixare, plăci de ghidare, conuri de
reducţie, mandrine, capete multiax, dispozitive speciale de filetat cu tarodul şi altele.
Menghinele paralele cu şurub sau cu excentric şi bridele de fixare se folosesc
pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării. Plăcile de ghidare asigură o
conducere corectă şi rapidă a sculei în vederea prelucrării.
Reducţiile sunt bucşe conice de diferite dimensiuni folosite la prinderea sculelor
(burghie, adâncitoare, alezoare etc.) a căror coadă conică este mai mică decât aceea a
alezajului arborelui principal (fig. 9.13).Reducţiile se construiesc în două variante:
conuri Morse cu un set de şapte bucăţi şi conuri metrice cu un set de cinci bucăţi.
Sculele cu coadă cilindrică se prind într-o mandrină care la rândul ei se fixează în
alezajul arborelui principal (fig. 9.13. c).
Arbore principal

Fig. 9.13. Sisteme de

fixare a sculelor:
1
a - direct pe arbore;
b - cu reducţie ;
2
c - cu mandrină;
3

Reducţie
4
Mandrina

a b c d

La prelucrarea în serie a unor semifabricate prevăzute cu mai multe găuri dispuse

într-un anumit mod (capace, flanşe etc.), se folosesc pentru burghiere capete multiaxe,
care asigură prelucrarea simultană a tuturor găurilor. Aceste dispozitive se fixează pe
maşini de găurit verticale cu un singur arbore principal şi se construiesc în două
variante: cu axe nereglabile (fig. 9.14. a) şi cu axe reglabile (fig. 9.14. b).
La capetele multiax reglabile, poziţia arborilor de găurire I - IV se poate regla în
limitele D0 - D, datorită arborilor telescopici 1 şi a articulaţiilor cardanice 2. La toate
capetele multiaxe arborele central A se prinde în alezajul conic al arborelui principal al
maşinii de găurit, care imprimă întregului dispozitiv atât mişcarea principală n( v c ), cât
şi mişcarea de avans f ax .
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 127
________________________________________________________________________________________
În cazul filetării cu tarozi pe maşina de găurit, se folosesc mandrine compensatoare
care trebuie să asigure:
- avansul liber, egal cu pasul filetului de executat;
- inversarea mişcării la terminarea filetării;
- împiedicarea ruperii tarodului când ajunge la fundul unei găuri înfundate.
A

f ax
Z1 Corpul A fax
Z2 Z2
capului Corpul
multiaxe Z2 Z2 capului
multiaxe

n(vc ) n(vc )
I IV 2 2
Z1
Z2 1 1
Z2 I 2 2 IV
II III
n(vc ) n(vc )
D0
Z
I A IV 2 D
Z1
b
Z2
Z2
V
VI
Z2 a

Fig. 9.14. Schema de principiu a capetelor multiax:

a - cu axe nereglabile; b - cu axe reglabile: I, II,…,VI - arbori de găurire;
Z1/Z2 - angrenaje cu roţi dinţate; 1 - arbori telescopici; 2 - articulaţii cardanice.

9.5. Stabilirea condiţiilor de lucru la burghiere, lărgire, adâncire, alezare şi

tarodare
La stabilirea condiţiilor de lucru trebuie avute în vedere următoarele: forma şi
dimensiunile alezajului, precizia dimensională şi rugozitatea suprafeţei prelucrate,
caracteristicile mecanice şi starea suprafeţei materialului prelucrat, natura materialului,
tipul alezajului, construcţia şi parametrii geometrici ai sculei aşchietoare, condiţiile în
care se desfăşoară procesul de aşchiere şi productivitatea prelucrării.
Principalele etape ce trebuie parcurse în vederea stabilirii condiţiilor de lucru sunt
prezentate în continuare.
128 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

9.5.1. Alegerea sculei aşchietoare

Se face în funcţie de duritatea materialului de prelucrat, de dimensiunile găurii
respective, de tipul alezajului, de precizia dimensională şi rugozitatea suprafeţei
prelucrate. Pentru prelucrarea găurilor cu l  d se folosesc scule din oţel rapid ( pentru
oţeluri) şi scule armate cu plăcuţe dure (pentru fonte şi oţeluri călite). Pentru găuri de
diametre mici ( 0,05...0,2 mm) se folosesc burghiele late. Pentru execuţia găurilor
adânci (l/d > 10) se folosesc burghie elicoidale cu canale pentru trimiterea lichidului de
răcire, ungere şi evacuarea aşchiilor.
Pentru executarea găurilor adânci şi de diametre mari se folosesc burghiele inelare
cu care se îndepărtează sub formă de aşchii numai o parte din materialul găurii.
Lărgitoarele se aleg în funcţie de dimetrul găurii şi adâncimea de aşchiere.
Adâncitoarele se aleg în funcţie de forma geometrică a suprafeţei de prelucrat
(cilindrică sau conică) şi de productivitatea prelucrării.
Alezoarele se aleg în funcţie de natura materialului de prelucrat, tipul alezajului,
precizia dimensională şi rugozitatea suprafeţei de prelucrat.
La tarodare, deoarece scula este puternic solicitată, se foloseşte un set de doi sau
trei tarozi, astfel: primul tarod, de diametru mai mic decât diametrul final, face
degroşarea, efectuând circa 60% din lucrul mecanic total de aşchiere, al doilea tarod, tot
de degroşare, efectuează circa 30% din lucrul mecanic total de aşchiere, iar al treilea
tarod, de finisare, efectuează circa 10%.

9.5.2. Stabilirea durabilităţii economice şi a uzurii maxim admisibile a sculelor

aşchietoare
Se face în funcţie de dimensiunile alezajului de prelucrat, de materialul de prelucrat
şi materialul sculei, de natura operaţiei şi productivitatea prelucrării. Durabilitatea
economică variază între 7 minute (pentru diametre  5 mm, în oţeluri) şi 55 minute
(pentru diametre de 25...30 mm, în fonte).Uzura admisibilă se alege în funcţie de
câmpul de toleranţă prescris alezajului.

9.5.3. Stabilirea adâncimii de aşchiere

Adâncimea de aşchiere, ap, se calculează ţinând cont de schema prelucrării, cu
relaţiile:
D
ap  [mm] (9.1)
2
pentru burghiere, şi:
D d
ap  [mm] (9.2)
2
pentru lărgire, adâncire, alezare şi tarodare, în care D este diametrul sculei, în [mm];
d - diametrul găurii iniţiale, în [mm].
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 129
________________________________________________________________________________________
9.5.4. Stabilirea avansului de aşchiere
Avansul fax este dat de mărimea deplasării sculei sau a piesei de-a lungul axei,
la o rotaţie a axului principal al maşinii. La alegerea avansului trebuie ţinut cont de
următorii factori: rigiditatea sistemului tehnologic (piesădispozitiv de prinderesculă
maşină-unealtă), rezistenţa mecanismului de avans, rezistenţa sculei, precizia şi
calitatea suprafeţei găurii prelucrate etc.
i

Bucşă de
ghidare Fig. 9.15. Cazul
i
când intrarea
burghiului se face
sub un unghi
i  90o:
a – cazul unei găuri

i înfundate; b - cazul
unei găuri
străpunse.
a b

Pentru calculul avansului se utilizează relaţiile:

f ax  C f  D 0, 6 k f (9.3)

pentru burghiere, adâncire, lărgire, alezare, şi :

f ax  p mm/rot (9.4)

pentru tarodare, în care Cf este coeficientul de avans, dat în tabele; kf - coeficient de

corecţie, determinat experimental în funcţie de raportul l/d; p - pasul filetului, în [mm];
D - diametrul sculei, în [mm].
În cazul când intrarea burghiului se face sub un unghi i  90o (fig.9.15), valorile
găsite cu relaţia (9.3) se înmulţesc cu un coeficient kd, determinat experimental în
funcţie de valorile lui i .

9.5.5. Stabilirea forţelor de aşchiere

Forţele de aşchiere se pot determina la fel ca la strunjirea interioară, dacă se face
analogie între cuţitul de strung şi burghiu (fig. 9.16. a). Componentele forţei de aşchiere,
care acţionează asupra burghiului, după cele trei direcţii x, y, z sunt reprezentate în
figura 9.16 b.
130 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________
D
Fc Fig.9.16. Forţele de aşchiere la
burghiere :
a - analogia părţii active a burghiului
n fax cu cuţitul de strung ;
Burghiu
D/2
Fc b - componentele forţei de aşchiere:
n ( vc ) F f - componenta axială;

f
Fc - componenta tangenţială;
ax
Fy - componenta radială;
f a x - avansul axial;
Fy Fy n – turaţia sculei; vc - viteza mişcării
Ff
principale de aşchiere.
a b

Forţa axială Ff se datoreşte atât rezistenţei la înaintare, cât şi tăişului secundar, ea

solicitând burghiul la flambaj. Forţa axială se determină cu relaţia:
F f  C F D xF  f ax k F [daN] ,
yF
(9.5)
în care: CF; kF; xF; yF sunt coeficienţi de corecţie determinaţi experimental;
D - diametrul sculei, în [mm]; fax - avansul axial, în [mm/rot].

9.5.6. Stabilirea momentelor de aşchiere

Forţele principale de aşchiere Fc sunt normale pe tăişurile principale ale burghiului
şi formează un cuplu Mc, care supune burghiul la răsucire:
D
M c  Fc   C M  D xM  f axyM  k M [daNmm], (9.6)
2
în care: CM; kM; xM; yM sunt coeficienţi determinaţi experimental pentru materialele mai
des întâlnite.

9.5.7. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza economică de aşchiere se calculează cu relaţia:
C v D zv
vc ec   k v [m/min] (9.7)
T m  f ax
yv

pentru burghiere, iar pentru lărgire, adâncire, alezare şi tarodare, cu relaţia :

C v D zv
v ec   k v [m/min], (9.8)
T m a p v  f ax
x yv

în care: Cv; kv; xv; yv; zv sunt coeficienţi de corecţie determinaţi experimental, în funcţie
de natura materialului de prelucrat, natura materialului sculei şi tipul operaţiei;
Prelucrarea prin burghiere, lărgire, adâncire, alezare, tarodare şi lamare_____ 131
________________________________________________________________________________________
D - diametrul sculei în mm; ap - adâncimea de aşchiere, în [mm]; fax - avansul, în
[mm/rot].

9.5.8. Stabilirea turaţiei şi a vitezei reale de aşchiere

Cunoscând viteza economică de aşchiere se poate determina turaţia economică nec a
sculei:
1 000vcec
nec  [rot/min]. (9.9)
D
Deoarece maşinile de găurit nu pot realiza orice valoare a turaţiei calculate, se alege
o turaţie de lucru nr cea mai apropiată, imediat inferioară lui nec, sau imediat superioară.
După alegerea turaţiei reale, se calculează viteza reală de aşchiere vcreal cu relaţia:
Dnr
v creal  [m/min]. (9.10)
1 000
nec  nr
Se calculează pierderea de viteză v   100 [%] şi se verifică dacă
nec
v  5% , caz în care se acceptă parametrii regimului de aşchiere. Dacă nu se respectă
condiţia, atunci se modifică acei parametri care influenţează viteza economică de
aşchiere.

9.5.9. Verificarea puterii de aşchiere

Puterea reală la burghiere Pc se calculează cu relaţia:

M c nr
Pc  [kW] , (9.11)
6 10 6 
în care Mc este momentul de aşchiere, în [daNmm]; nr - turaţia de aşchiere a burghiului
sau a piesei, în [rot/ min]; - randamentul mașinii unelte.
Puterea calculată Pc se compară cu puterea motorului electric PME, şi dacă se
respectă condiţia Pc  PME, atunci regimul stabilit este acceptat, dacă nu, se acţionează
asupra principalilor parametri ai regimului de aşchiere.