10.

PRELUCRAREA PRIN RECTIFICARE

10.1. Definire. Scheme de principiu
Rectificarea este procedeul de prelucrare prin aşchiere ce rezultă din combinarea
unei mişcări principale de aşchiere, totdeauna de rotaţie şi totdeauna executată de
sculă cu mişcări de avans rectiliniu, circular sau combinat executate de piesă şi/sau
sculă.
Rectificarea este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor cu ajutorul unor
scule abrazive (o mulţime de granule abrazive), a căror vârfuri ascuţite şi muchii au
orientări şi forme stocastice, în scopul obţinerii unei precizii dimensionale mai mari şi a
unei rugozităţi mici a suprafeţelor.
Schema de principiu la prelucrarea prin rectificare (fig. 10.1) este asemănătoare cu
cea de la frezare, cu deosebire că granulele abrazive, faţă de dinţii frezei, sunt
repartizate arbitrar, lucrează cu unghiuri de degajare  foarte difertite, preponderent
negative, cu unghiri de așchiere  >90o şi cu viteze de aşchiere foarte mari.
Scula Granule
abrazivă n(avc ) abrazive

 Piesa de
prelucrat
ap
vc
vf

Fig. 10.1. Schema de principiu la rectificare:

n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale de aşchiere);
v f - viteza mişcării de avans; a p - adâncimea de aşchiere;  - unghiul de degajare;
 - unghiul de aşchiere.

În general, rectificarea ca procedeu de prelucrare prin aşchiere se aplică:

- pentru realizarea unor precizii dimensionale ridicate şi a unor rugozităţi mici ale
suprafeţelor prelucrate;
- pentru prelucrarea unor piese confecţionate din materiale ce nu permit alt
procedeu de prelucrare eficient (piese din oţel călit, din fontă dură, oţeluri dure,
materiale metalice şi nemetalice dure şi extradure etc.);
- pentru prelucrarea unor piese la care ecruisarea suprafeţelor prelucrate să fie
minimă.
Prelucrarea prin rectificare 133
________________________________________________________________________________________
10.2. Generarea suprafeţelor prin rectificare
Rectificarea este un procedeu de aşchiere complex având particularităţi specifice,
care îl deosebesc de celelalte procedee de prelucrare prin aşchiere:
- spre deosebire de dinţii frezei, granulele abrazive ale pietrei de rectificat au poziţii
diferite, astfel că unghiul de degajare  este preponderent negativ (fig. 10.1), fapt ce
face ca aşchierea să se producă cu deformaţii plastice şi la temperaturi foarte înalte
(peste 1000oC), atât în zona de aşchiere, cât şi pe porţiunile de contact granulă abrazivă
- suprafaţă de prelucrat;
- piatra abrazivă nu are un tăiş continuu asemănător dinţilor frezei, ceea ce face ca
pe suprafaţa prelucrată, perpendicular pe direcţia axului pietrei abrazive să apară urme
ale granulelor abrazive;
- în timp ce piesa realizează o traiectorie rectilinie, cu viteza v f (fig. 10.1), fiecare
granulă are o traiectorie circulară cu viteza v c , din compunere rezultând o traiectorie
cicloidă pentru muchia granulei;
- mişcările necesare generării suprafeţelor prin rectificare sunt diferite în funcţie de
configuraţia geometrică a suprafeţelor, astfel pentru generarea unei suprafeţe plane (fig.
10.2. a) sunt necesare: mişcarea de rotaţie a sculei n, care este mişcarea principală de
aşchiere, cu viteza v c , mişcarea de avans executată de piesă sau de sculă, cu viteza v fl
şi mişcarea de pătrundere, executate de sculă sau piesă (fp); pentru generarea
suprafeţelor cilindrice exterioare (fig. 10.2.b.) sunt necesare: mişcarea de rotaţie a sculei
(mişcarea principală de aşchiere) cu viteza v c , mişcarea de avans circular a piesei cu
viteza v fc şi de pătrundere executată de sculă sau piesă (fp); pentru generarea
suprafeţelor cilindrice interioare (fig. 10.2.c) sunt necesare: mişcarea de rotaţie a sculei
n ( vc )
a

n ( vc )
a

n ( vc )
a

n p ( vfc )
a n p ( vfc )
a

fp

fp

vf l
a
fp
a b c
Fig.10.2. Metode de generare prin rectificare:
a - suprafeţe plane; b - suprafeţe cilindrice exterioare; c - suprafeţe cilindrice
interioare; n – turaţia sculei; vc - viteza mişcării principale de aşchiere; np – turaţia
piesei de prelucrat; v fc - viteza de avans circular; fp – avansul de pătrundere;
v fl - viteza de avans longitudinal.
134 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

(mişcarea principală de aşchiere) executata cu viteza v c , mişcarea de avans circular a

piesei executată cu viteza v fc şi de pătrundere executată de sculă sau piesă (fp);
- aşchiile desprinse sunt de dimensiuni microscopice, de aceea se poate face un
control mult mai riguros al calităţii suprafetelor prelucrate.
Schemele de aşchiere la rectificare sunt foarte diferite în funcţie de configuraţia
geometrică a suprafeţelor, de gradul de netezime şi precizia dimensională a suprafeţelor
prelucrate. Cele mai des întâlnite scheme de aşchiere la rectificare sunt:
- rectificarea rotund exterioară care se poate realiza între vârfuri sau fără centre.
Rectificarea rotund exterioară între vârfuri poate fi cu avans longitudinal (fig.
10.3. a), în adâncime (fig. 10.3. b), cu avans transversal ( fig. 10.3. c), cu avans în
trepte (fig. 10.3. d).
.. . . 1
.. .
. . .. .....
. .. . 1
fp .. . . 2 .. .. ... .. .
... . . . . ..
. . .. n (vc ) .. . ........
..... . .. . . n ( vc )
.

np( vp ) np( vp )
ap
f 2 f
l l
a b 1
1 .. . . .
. . ...
...
.... .. . . .. . .. . . n ( vc ) f
l ft .. .. .. .
. . . .. .. . . . .. . . . . ..
ft . ....
.. . . . .. .. . .... . . . ..
. . n ( vc )
. ... . . . . ... .

np ( vp )
np ( v )
p
2
2
c d

Fig. 10.3. Scheme de principiu la rectificarea rotund exterioară:

a - cu avans longitudinal; b - în adâncime; c - cu avans transversal; d - cu avans în
trepte: 1 - scula aşchietoare; 2 - piesa de prelucrat; n(vc ) - turaţia discului abraziv
(viteza mişcării principale de aşchiere); n p (v p ) - turaţia piesei de prelucrat (viteza de
avans circular); f l - avansul longitudinal; f t - avansul transversal;
f p - avansul de pătrundere.

Rectificarea rotund exterioară între vârfuri se aplică în special la prelucrarea

pieselor de tipul axelor, arborilor, tijelor de lungime şi gabarit relativ mare.
Se pot prelucra şi suprafeţe conice exterioare cu ajutorul discurilor abrazive conice
unghiulare (fig. 10.4. a), prin înclinarea mesei maşinii cu unghiul  (fig. 10.4. b), prin
Prelucrarea prin rectificare 135
________________________________________________________________________________________
înclinarea păpuşii port-piatră (fig. 10.4. c) sau prin înclinarea păpuşii port-piesă
(fig. 10. 4. d). După aceeaşi schemă de aşchiere se rectifică şi suprafeţele profilate, fie
prin copiere (fig. 10.5. a) cu scule abrazive obişnuite, fie cu scule abrazive profilate
(fig. 10.5. b).

1 1

fp
n( vc ) n ( vc )
ft ( vt )
 n p (vp )
n p (v p) 3
 f
l
3 3 3 2
2
a b
f
1

n ( vc ) fp
 n ( vc )
1
fp

np( v p ) 
n p ( vp )
3 3
f
2 l
4 2
c d
Fig. 10.4. Scheme de principiu la rectificarea rotund exterioară a suprafeţelor
conice:
a - cu discuri abrazive unghiulare; b - prin înclinarea mesei cu unghiul ;
c - prin înclinarea păpuşii port-piatră; d - prin înclinarea păpuşii port-piesă:
1 - scula aşchietoare; 2 - piesa de prelucrat; 3 - vârfuri de prindere; 4 - dispozitiv
prindere piesă; n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale de aşchiere);
n p (v p ) - turaţia piesei de prelucrat (viteza de avans circular); ft - avansul transversal;
fl - avansul longitudinal; f p - avansul de pătrundere; - unghiul de înclinare.
136 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

n p ( vp )
2
1 np ( vp )

2 ft n ( vc )
1
fl
Şablon n( vc )

ft

a b
Fig. 10.5. Scheme de principiu la rectificarea suprafeţelor profilate:
a - prin copiere; b - cu scule profilate: 1 - scula aşchietoare; 2 - piesa de
prelucrat; n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale de
aşchiere); n p (v p ) - turaţia piesei de prelucrat (viteza de avans circular);
f l - avansul longitudinal; f t - avansul transversal.

Rectificarea rotund exterioară fără centre (fig. 10.6) se poate face cu avans
longitudinal (fig. 10.6. a) sau cu avans transversal (fig. 10.6. b).
La rectificarea cu avans longitudinal semifabricatul 1 se introduce axial între discul
abraziv 2, de diametru mai mare, ce efectuează mişcarea principală de aşchiere cu viteza
vc = (30...40) m/s, şi discul conducător 3, ce poate fi din material abraziv sau fontă şi se
roteşte cu viteza vp = (10...50) m/min. Deoarece discul conducător este înclinat cu
unghiul  = 1...5o faţă de axele sculei şi piesei, va imprima semifabricatului atât
mişcarea de avans longitudinal fl, cât şi mişcarea de avans circular cu viteza vfc,
semifabricatul sprijinându-se pe rigla de ghidare 4.
La rectificarea cu avans transversal (fig. 10.6. b) discul conducător 3 execută şi
mişcarea de apropiere sau îndepărtare ft faţă de discul de lucru 2. Cele două discuri au
axele paralele sau înclinate cu un unghi  = 0,5...1o pentru a asigura menţinerea piesei;
Prelucrarea prin rectificare 137
________________________________________________________________________________________

n ( vc)
a 1
np(vp ) nd (vd ) n ( vc)
a
1 np(vp ) nd (vd )
a

3
3 2 4
2 4
np (vp ) n(vc ) np (vp ) nd
n(vc ) nd

ft

fl fp
a b
Fig.10.6. Scheme de principiu la rectificarea rotund exterioară fără centre:
a - cu avans longitudinal; b - cu avans transversal; 1 - piesa de prelucrat; 2 - scula
aşchietoare; 3 - discul conducător; 4 - rigla de sprijin; ; n(vc ) - turaţia discului abraziv
(viteza mişcării principale de aşchiere); n p (v p ) - turaţia piesei - semifabricat
(viteza de avans circular); nd (vd ) - turaţia discului conducător (viteza discului
conducător); f l - avansul longitudinal; f t - avansul transversal; f p - avansul de
pătrundere.

- rectificarea rotund interioară este asemănătoare cu rectificarea rotund exterioară.

Permite prelucrarea suprafeţelor de revoluţie interioare cu diametru de (6…500) mm şi
lungimi de (50...500) mm. Mişcările necesare generării sunt: mişcarea principală de
aşchiere n(vc ) , executată de sculă, mişcarea de avans circular n p (v p ) , executată de
piesă, avansul radial fp, executat de sculă, şi avansul longitudinal fl, executat de sculă
sau piesă. Se disting două scheme de lucru: cu piesa în mişcare de rotaţie (fig. 10.7. a),
pentru piese de dimensiuni mici (discuri, flanşe, bucşe, roţi dinţate), şi cu piesa fixă
(fig. 10.7. b), pentru piese de dimensiuni mari şi forme complexe (blocuri de cilindrii,
cămăşi de pistoane, carcase etc.).
Rectificarea rotund interioară fără centre se foloseşte la prelucrarea unor piese
care au suprafeţele cilindrice interioare şi exterioare concentrice, în cazul producţiei de
serie mare sau de masă. Piesa 1 (fig.10.8) se sprijină pe o rolă de reazem 2, fiind apăsată
de rola 3 şi discul conducător 4. Axele celor două role şi cea a discului abraziv 5 trebuie
să fie paralele cu axa piesei de prelucrat.
138 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

2 2
1
n( vc ) fp
a

n( vc )
a
n(vc )

n(vc ) npl fl
np
fl
1

2 fp np( vp )
a 1
a b

Fig.10. 7. Scheme de principiu la rectificarea rotund interioară:

a - cu piesa în mişcare de rotaţie; b - cu piesa fixă şi discul abraziv în mişcare
planetară; 1 - scula aşchietoare; 2 - piesa de prelucrat; n(vc ) - turaţia discului
abraziv (viteza mişcării principale de aşchiere); n p (v p ) - turaţia piesei - semifabricat
(viteza de avans circular); f l - avansul longitudinal; f p - avansul de pătrundere;
n p l -mişcarea planetară.

3 1
Fig. 10.8. Schema de principiu la
np (avp ) nd ( vd )
a
rectificarea rotund interioară fără
centre:
n( vc ) a
1 - piesa de prelucrat; 2 - rolă de sprijin;
2 3 - rolă de apăsare; 4 - discul conducător;
5 - scula aşchietoare; n(vc ) - turaţia
discului abraziv (viteza mişcării
5
4 principale de aşchiere);
fl
n p (v p ) - turaţia piesei - semifabricat
(viteza de avans circular);
nd (vd ) - turaţia discului conducător
fp (viteza discului conducător); f l - avansul
nd longitudinal; f p - avansul de pătrundere.
n(vc )

- rectificarea plană, la care mişcările necesare generării suprafeţelor sunt: mişcarea

principală de aşchiere nc (vc ) , executată de sculă, mişcarea de avans longitudinal
alternativ fl, executată de piesă şi uneori de sculă, mişcarea de avans transversal ft ,
executată de sculă sau piesă, şi mişcarea de avans de pătrundere fp, executată de sculă.
După modul cum se aşchiază cu discul abraziv se deosebesc două metode de rectificare
plană: cu suprafaţa periferică a discului (fig. 10.9. a) şi cu suprafaţa frontală a
discului (fig. 10.9. b).
Prelucrarea prin rectificare 139
________________________________________________________________________________________

fp n (avc ) n (avc )
f ( vfl )
a
f ( vfl ) fp
l l
a

2
ft
2
1 ft 1 n (avc )
2
fp 2
f
l
f
l
n (avc ) fp
a b
Fig. 10.9. Schema de principiu la rectificarea plană:
a - cu suprafaţa periferică a discului; b - cu suprafaţa frontală a discului abraziv;
1 - piesa de prelucrat; 2 - scula aşchietoare; n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza
mişcării principale de aşchiere); fl - avansul longitudinal; ft - avansul transversal;
fp - avansul de pătrundere.

10.3. Geometria sculelor aşchietoare. Tipuri de scule

Sculele folosite la rectificare poartă denumirea de scule abrazive (pietre de
rectificat) şi se deosebesc total de sculele folosite la procedeele de generare prin
aşchiere anterioare. O piatră abrazivă, indiferent de forma ei, este formată din o mulţime
de granule abrazive 1, (fig. 10.10) ce servesc la desprinderea aşchiilor, legate între ele
cu un liant 2 şi porii 3, ce servesc la cuprinderea aşchiilor care se detaşează în procesul
de generare.

Fig. 10.10. Structura unei pietre

abrazive:
2 1 - granule abrazive; 2 - liant;
3 - pori.

1 3

Pe lângă forma şi dimensiunile caracteristice, sculele abrazive au o serie de

caracteristici definitorii: natura materialului abraziv, natura liantului, duritatea pietrei de
rectificat, mărimea granulelor abrazive şi structura pietrei de rectificat.
140 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

Ca materiale abrazive se folosesc: corindonul, electrocorindonul, carbura de siliciu

(carborund), carbura de bor, nitrura cubică de bor şi diamantul.
Ca lianţi se folosesc: lianţii magnezieni (simbol M), ceramici (C), răşini sintetice
(B) şi lianţi pe bază de cauciuc (V).
Granulaţia reprezintă o măsură pentru mărimea granulelor abrazive, deosebindu-se:
micropulberi (3...40m), pulberi (40...160m) şi granule normale (160...2500m).
Duritatea sculei abrazive este dată de rezistenţa opusă la smulgerea granulelor din
reţeaua de liant. Din acest punct de vedere se deosebesc: scule extrem de moi
(simbolizare A...D); scule foarte moi (E...G); scule moi (H...K); scule de duritate
mijlocie (L...O); scule dure (P...S); scule foarte dure (T...W); scule extrem de dure
(X...Z).
Structura sculei abrazive este definită prin raportul dintre cantitatea de granule
abrazive, lianţi şi pori, în unitatea de volum. În România sunt standardizate 13 clase de
structură (0...12), începând de la foarte deasă, până la poroasă.
Datorită unei mari varietăţi de suprafeţe ce pot fi prelucrate prin rectificare, forma
şi mărimea pietrelor abrazive este foarte diversă, deosebindu-se (fig. 10.11): pietre
abrazive cilindrice plane (fig. 10.11. a); pietre abrazive conice plane (fig. 10.11. b);
pietre abrazive taler (fig. 10.11. c); pietre abrazive oală (fig. 10.11. d); pietre abrazive
bitronconice (fig. 10.11. e); pietre abrazive segmenţi (fig. 10.11. f); pietre abrazive pilă
(fig. 10.11. g); pietre abrazive cu tijă (fig. 10.11. h).

c d
a b

e f g
h
Fig. 10.11. Diferite tipuri de scule abrazive:
a - cilindrice plane; b - conice plane; c - taler; d - oală; e - bitronconice;
f - segmenţi; g - pilă; h - cu tijă.
Prelucrarea prin rectificare 141
________________________________________________________________________________________
10.4. Maşini – unelte folosite la prelucrarea prin rectificare
Rectificarea trebuie să realizeze precizii dimensionale foarte bune, rugozitatea
suprafeţei foarte mică, de aceea, maşinile de rectificat trebuie să îndeplinească o serie de
cerinţe (mers liniştit, compacte, realizarea mişcărilor în mod continuu, protejarea
suprafeţelor de ghidare de micropulberile desprinse, cinematică uneori foarte
complicată, echilibrarea perfectă a părţilor în mişcare etc.).
Maşinile de rectificat sunt foarte diverse, ele clasificându-se după mai multe
criterii. După construţia lor şi domeniul de utilizare se deosebesc:
- maşini de rectificat rotund exterior între vârfuri şi fără centre;
- maşini de rectificat rotund interior cu cap de prindere şi planetare;
- maşini de rectificat plan-periferic (orizontale) şi frontal (verticale), cu masă
dreptunghiulară sau circulară;
- maşini de rectificat rotund universale;
- maşini de rectificat speciale pentru filete, roţi dinţate, arbori cu came, arbori
cotiţi, ghidaje, bile de rulmenţi, ascuţit scule etc.
Schema de principiu a unei maşini de rectificat rotund exterior între vârfuri,
acţionată mecanic este prezentată în figura 10.12.
MEA1
PPS MEA
3 ~ S ~ 1
V1
5 V2 PM
4 CA1 6 n (vc )
2
np (vp ) ft GTB
PPP

MS MI GLB
fl
RD C
10 B
MEA2 8 CA2 9
PB
~ 7

Fig.10.12. Schema de principiu a unei maşini de rectificat rotund exterior între

vârfuri, acţionată mecanic:
PB - placa de bază; B - batiu; GLB - ghidajele longitudinale ale batiului; PM – păpuşa
mobilă; PPS - păpuşa port sculă; S - sculă abrazivă ; GTB - ghidajele transversale ale
batiului; PPP - păpuşa port piesă; MS - masa superioară; MI - masa inferioară; CA1,
CA2 - cutii de avansuri ; RD - roată dinţată; C - cremalieră; 1, 2, 3,…,10 -
mecanisme de transmitere a mişcării; V1, V2 - vârfuri fixare piesă de prelucrat.
142 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

Lanţurile cinematice la maşina de rectificat rotund exterior acţionată mecanic care

concură la generarea suprafeţei prin rectificare sunt:
- MEA - 1 - 2 - S - n (vc) - pentru mişcarea principală de aşchiere;
- MEA1 - 3 - 4 - CA1 - 5 - 6 - V1 - np(vp) - pentru mişcarea de avans circular;
- MEA2 - 7 - 8 - CA2 - 9 - 10 - RD - C - MR- fl - pentru mişcarea de avans
longitudinal.
Schema cinematică de principiu a unei maşini de rectificat rotund interior cu cap de
prindere este prezentată în figura 10.13. Lanţurile cinematice necesare generării
suprafeţelor prin rectificare în acest caz, sunt:
- MEA - 1 - 2 - SA - nc ( vc ) - pentru mişcarea principală de aşchiere;
- MEA1 - 3 - 4 - CA1 - 5 - 6 - CP - np (vp) - pentru mişcarea de avans circular a
piesei;
- MEA2 - 7 - 8 – CA2 - 9 -10- RD - C - M- fl - pentru realizarea avansului
longitudinal.
3 ~ MEA1 CP
PPP 1 ~ MEA PPS
4 CA1 S
n( vc )
2 GTB
5 6 np ( vp )
ft M
f

GLB
fl ( vfl )
RD C B
10
MEA2 8 CA2 9 PB
~ 7

Fig. 10.13. Schema de principiu a unei maşini de rectificat rotund interior cu

cap de prindere:
PB - placa de bază; B - batiu; GLB - ghidajele longitudinale ale batiului; M - masa
maşinii de rectificat; GTB - ghidajele transversale ale batiului; PPS - păpuşa port sculă;
S - scula aşchietoare; PPP – păpuşa port piesă; CP - cap de prindere; RD – roată
dinţată ; C – cremalieră; 1, 2, 3,…,10 - mecanisme de transmitere a mişcării; n(vc ) -
turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale de aşchiere); n p (v p ) - turaţia
piesei - semifabricat (viteza de avans circular); 1,2; 3;...,10 - mecanisme de
transmitere a mişcării ; fl - avansul longitudinal; ft - avansul transversal; f-reglare
înclinare păpuşă port piesă.
Prelucrarea prin rectificare 143
________________________________________________________________________________________
Schema cinematică de principiu a unei maşini de rectificat plan periferic este
prezentată în figura 10.14.
GM
PPS
S

n ( vc ) fp
MO

DEFP fl
M ST
GTB
GLB
B
ft

Fig. 10.14. Schema de principiu a unei maşini de rectificat plan cu suprafaţa

periferică a pietrei de rectificat:
B - batiu; GLB - ghidajele longitudinale ale batiului; M - masa maşinii de rectificat;
DEFP – dispozitiv electromagnetic de fixare a piesei; S - scula aşchietoare; PPS –
păpuşa port piesă; GM - ghidajeje montantului; MO – montant; ST - sania
transversală; GTB – ghidajele transversale ale batiului; n (avca) - turaţia discului
abraziv (viteza mişcării principale de aşchiere); fl - avansul longitudinal; ft - avansul
transversal; fp - avansul de pătrundere.

Pentru piese de dimensiuni mici şi mijlocii, în producţia de serie mare sau de masă,
se folosesc maşini cu mai mulţi arbori, fiecare arbore executând faze diferite (de
exemplu: unul execută degroşarea, următorul semifinisarea, altul finisarea şi ultimul
execută netezirea suprafeţei).

10.5. Stabilirea condiţiilor de lucru la rectificare

La stabilirea condiţiilor de lucru la rectificare trebuie avute în vedere următoarele
aspecte: precizia dimensională şi rugozitatea suprafeţei prelucrate, forma şi
dimensiunile semifabricatului, caracteristicile mecanice şi starea suprafeţei de prelucrat,
natura materialului, natura prelucrării, condiţiile în care se desfăşoară procesul de
144 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

aşchiere şi productivitatea prelucrării, precum şi particularităţile specifice procesului de

prelucrare prin rectificare.
Principalele etape ce trebuie parcurse în vederea stabilirii condiţiilor de lucru la
rectificare sunt prezentate în continuare.

10.5.1. Alegerea sculei aşchietoare

Se face în funcţie de materialul de prelucrat, metoda de rectificare şi regimul de
aşchiere dorit. De regulă, pentru rectificarea materialelor moi se aleg pietre abrazive cu
duritate mare, iar pentru materialele dure se aleg pietre abrazive moi. Pentru materialele
foarte moi şi tenace (neferoasele) se aleg pietre abrazive foarte moi şi poroase,
deoarece cele dure se îmbâcsesc foarte repede.
De asemenea, trebuie ţinut cont că la rectificarea de degroşare trebuie să se lucreze
cu pietre dure (liant ceramic) cu granulaţie mare, iar la rectificarea de finisare să se
lucreze cu pietre moi (liant organic) cu granulaţie mică. Pentru cazurile când nu se pot
utiliza lichide de răcire, se utilizează discuri abrazive superporoase.

10.5.2. Stabilirea durabilităţii economice şi a uzurii maxim admisibile a sculei

aşchietoare
Alegerea discului abraziv depinde de parametrii acestuia, iar condiţiile de aşchiere
trebuie să fie astfel intercondiţionate încât să lucreze în domeniul autoascuţirii
(granulele abrazive uzate să fie rupte sau desprinse din liant de forţele de aşchiere în
timpul prelucrării). Cu cât este mai mare şi mai uniformă capacitatea de autoascuţire a
discului abraziv, cu atât durabilitatea este mai mare, productivitatea mai ridicată şi
consumul de corp abraziv mai mic.
În funcţie de natura materialului de prelucrat, starea suprafeţei de prelucrat şi
condiţiile de aşchiere, durabilitatea variază între 400 şi 750 de minute (se alege din
tabele şi nomograme).
Uzura apare atunci când granulele abrazive îşi pierd proprietăţile aşchietoare ca
urmare a tocirii lor şi a îmbâcsirii porilor cu aşchii, pulbere metalică, murdărie etc., iar
pe suprafaţa piesei apar zgârieturi şi arsuri. Pentru a-şi recăpăta proprietăţile
aşchietoare, pietrele abrazive se ascut, ascuţire ce constă în îndepărtarea unui strat de
granule şi liant de pe suprafaţa pietrei. Această ascuţire se face cu ajutorul unui vârf de
diamant, cu discuri din carborund, cu freze speciale, cu role speciale din oţel călit, cu
ajutorul unor creioane din carburi metalice etc.

10.5.3. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adâncimea de aşchiere ap este stratul îndepărtat la o trecere şi depinde de: natura
materialului de prelucrat, dimensiunile şi caracteristicile pietrei abrazive, felul operaţiei,
rigiditatea sistemului maşină - sculă - piesă, puterea maşinii şi mai ales de grosimea
aşchiei detaşată de fiecare granulă.
Adâncimea de aşchiere este de 0,01…0,10 mm/cursă, la degroşare şi de
0,005…0,015 mm/cursă la finisare.
Prelucrarea prin rectificare 145
________________________________________________________________________________________
Numărul de treceri, i , se calculează cu relaţia:
Ap
i [mm], (10.1)
ap
în care Ap este adaosul de prelucrare, în mm; ap - adâncimea de aşchiere, în mm.
Adaosul de prelucrare se alege în funcţie de natura materialului de prelucrat şi
rigiditatea sistemului maşină-unealtă-sculă-dispozitiv, având valori cuprinse între 0,08
mm şi 1,0 mm.

10.5.4. Stabilirea vitezei de avans

Mişcările de avans longitudinal fl transversal ft , şi de pătrundere fp se execută de
piesă şi uneori de sculă.
Avansul longitudinal la rectificarea rotund exterioară fl , se exprimă cu relaţia:
f l  B [mm/rot], (10.2)
în care  = 0,3…0,6, în funcţie de materialul piesei şi adâncimea de aşchiere; B -
lăţimea discului de rectificat, în mm.
Avansul transversal ft apare la rectificarea plană, este perpendicular pe fl şi se
exprimă în mm/cursă.
Avansul de pătrundere fp este de fapt egal cu adâncimea de aşchiere şi defineşte
grosimea stratului de material ridicat la o trecere a sculei, exprimat în mm.
Viteza de avans economică a semifabricatului v pec depinde de caracteristicile
prelucrării şi se calculează cu relaţiile:
C v d qv
v pec  x yv
[m/min], (10.3)
T map v f
pentru rectificarea periferică, şi:
Cv
v pec  x
[m/min], (10.4)
T a p v B zv
m

pentru rectificarea frontală, în care T este durabilitatea, în minute; ap -adâncimea de

aşchiere, în mm; f - avansul, în mm/cursă; d - diametrul piesei de prelucrat, în mm;
B - lăţimea pietrei de rectificat, în mm; Cv; xv; yv; zv - coeficienţi de corecţie determinaţi
experimental.Viteza de avans are valori cuprinse între 30 şi 50 m/min.
10.5.5. Stabilirea forţelor de aşchiere
Forţa R, care actionează asupra granulei abrazive în procesul de rectificare, se
descompune în trei componente Fc , Ff şi Fp (fig. 10.15), asemănător ca la strunjire.
Componenta Fc este forţa principală de aşchiere ce dă naştere cuplului rezistent şi se
calculează cu relaţia :
Fc  C F v 0p, 7 f l 0, 7 a p
0, 6
[daN] , (10.5)
146 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

în care CF este un coeficient de corecţie, în funcţie de natura materialului de prelucrat;

vp - viteza tangenţială a piesei, în m/min; fl - avansul longitudinal, în mm/rot;
ap - adâncimea de aşchiere, în mm.
np ( vp )
n ( vc )

Ff

Fp

Fc

Fig. 10.15. Forţele de aşchiere la rectificarea rotund exterioară:

Fc - componenta principală de aşchiere; Fp - componenta radială; Ff - componenta
axială în sensul avansului; n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale
de aşchiere); n p (v p ) - turaţia piesei - semifabricat.
Componenta Ff este forţa axială şi este preluată de mecanismul de avans, în
timp ce componenta radială Fp tinde să încovoaie piesa. Spre deosebire de strunjire, la
rectificare Fp= (1,3…3,0)Fc, deoarece granula abrazivă aşchiază cu unghiuri de
degajare negative.

10.5.6. Stabilirea momentelor de aşchiere

Momentul de răsucire al arborelui port-piatră de rectificat Mt se calculează cu
relaţia:
D
M t  Fc [Nm] , (10.6)
2
în care D este diametrul pietrei de rectificat, în mm.

10.5.7. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere vc are o foarte mare importanţă, ea trebuie să aibă valori cât mai
mari pentru a asigura o calitate foarte bună a suprafeţei prelucrate, uzură mică a sculei şi
productivitate ridicată. Se calculează cu relaţia:
 D n
vc  [m/s] , (10,7)
1 000  60
în care D este diametrul discului abraziv, în mm; n - turaţia sculei, în rot/min.
Valorile vitezei de aşchiere sunt cuprinse între 25 m/s şi 125 m/s, în funcţie de felul
operaţiei şi tipul pietrei abrazive.
Prelucrarea prin rectificare 147
________________________________________________________________________________________
10.5.8. Stabilirea vitezei şi turaţiei reale a piesei de prelucrat
Turaţia piesei npec necesară realizării vitezei economice se calculează cu relaţia:
1 000  v p ec
n p ec  [rot/min] . (10.8)
d
în care d este diametrul piesei, în mm; vpec - viteza de avans tangențială economică, în
m/min.
Deoarece la axul maşinii-unelte pe care se fixează piesa de prelucrat se realizează
numai anumite valori pentru turaţie, se alege o turaţie de lucru npr , cea mai apropiată şi
imediat inferioară lui npec. După stabilirea turaţiei reale npr se calculează viteza reală cu
relaţia:
 d  n pr
v pr  [m/min] . (10.9)
1 000
n pec  n pr
Se calculează apoi variaţia vitezei v  100%  şi se verifică dacă
n pec
îndeplineşte condiţia: v < 5%. Dacă v > 5%, atunci se acţionează asupra parametrilor
ce influenţează viteza de avans.
Viteza tangenţială vp a piesei este foarte mică în comparaţie cu viteza periferică a
sculei vc, în general respectându-se raportul vc /vp  100.

10.5.9. Verificarea puterii de aşchiere turaţiei

Puterea necesară acţionării sculei abrazive Paş,s se determină cu relaţia:
Fc  vc [kW]
Paş ,s  (10.10)
100
şi analog, pentru acţionarea piesei Paş,p , cu relaţia:
Fc v p [kW] ,
Paş , p  (10.11)
6000 1
în care Fc este componenta tangenţială a forţei de aşchiere, în daN; vc - viteza de
aşchiere, în m/s; vp - viteza piesei, în m/min; , 1- randamentele lanţurilor cinematice.
Puterea calculată se compară cu puterea de acţionare a motoarelor electrice
corespunzătoare lanţurilor cinematice aferente şi dacă se respectă condiţia
Paş ,s  PMEA1 şi Paş , p  PMEA 2 , atunci regimul de aşchiere este adoptat, în caz
contrar, se acţionează asupra principalilor factori ce influenţează aşchierea.
Observaţie. Determinarea coeficienţilor de corecţie şi a parametrilor necesari
stabilirii condiţiilor de lucru la rectificare se face folosind Manualul Inginerului
Mecanic, volumele I, II şi III, şi normativele corespunzătoare.
148 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________

10.6. Tipuri de prelucrări executate pe maşinile de rectificat

Pe maşinile de rectificat se execută finisarea unei game foarte largi de suprafeţe, de
configuraţie geometrică de la cele mai simple, până la cele mai complexe. Cele mai des
întâlnite tipuri de suprafeţe care se prelucrează prin rectificare sunt: suprafeţe cilindrice
exterioare (fig. 10.3,10.6); suprafeţe conice (fig. 10.4); suprafeţe cilindrice interioare
(fig. 10.7,10.8); suprafeţe profilate (fig. 10.5); suprafeţe plane (fig. 10.9); filete de
lungimi mari (l > 70 mm) cu piatră abrazivă cu un singur profil (fig.10.16. a) şi de
lungime mică (l < 70 mm) cu piatră abrazivă profilată (fig. 10.16. b); feţele de aşezare
şi de degajare a sculelor aşchietoare (fig. 10.17); roţile dinţate, folosind pietre abrazive
profilate (fig. 10.18) sau pietre plane prin metoda rulării; arbori cotiţi, supape, bile,
rulmenţi etc.
fp fp
n (avc )
n (avc )

np (avp )
np (avp )
p
fl =p fl
a b
Fig.10.16. Schema de lucru la rectificarea filetelor:
a - cu piatră abrazivă cu un singur profil; b - cu piatră abrazivă cu mai multe
profiluri: n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza mişcării principale ); n p (v fc ) - turaţia
piesei- semifabricat (viteza de avans circular); fl - avansul longitudinal;
fp - avansul de pătrundere; p – pasul filetului.

 fl n(avc )

fp
n ( vc )
a
fl

fc
fp

Fig10.17. Ascuţirea feţei de aşezare a Fig.10.18. Rectificarea danturii roţilor

cuţitului de strung:
n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza
mişcării principale de aşchiere);
fl - avansul longitudinal; fp - avansul
transversal.
dinţate cu pietre abrazive profilate:
n(vc ) - turaţia discului abraziv (viteza
mişcării principale de aşchiere);
fl - avansul longitudinal;
fp- avansul de pătrundere; fc - avansul
circular de divizare.