PTE Inst Electrice de Iluminat Si Forta

S SC KEOPS CONSTRUCT SOLUTION SRL
PTE- EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII Revizia: 1 - Pagina: 1 din 19

ELECTRICE INTERIOARE DE ILUMINAT SI FORTA
Data: 26.12.2018
PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE

PTE03-002
EXECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII

ELECTRICE INTERIOARE DE ILUMINAT SI
FORTA
Elaborat Verificat Aprobat

MQ Resp. O-C Director General
Prezentul document este proprietatea firmei xxx iar conţinutul său nu poate fi comunicat nici
unui terţ fără o aprobare scrisă în acest sens
CUPRINS
 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

Cap. 0 - GENERALITĂŢI pag. 3
0.1. Scop
0.2. Obiect si domeniu
0.3. Referinţe
0.4. Definiţii si prescurtari
Cap. 1 - RESPONSABILITĂŢI pag.6
1.1. Definire responsabilităţi (întocmire, redactare, conformitate, avizare, aprobare)
Cap. 2 - REALIZARE LUCRĂRI pag.6
2.1. Preambulurile/pregatirile (condiţiile prealabile) ______ pag.6
2.1.1. Condiţii prealabile

2.1.2. Documentaţie
2.1.3. Utilităţii
2.1.4. Echipamente si scule
2.1.5. Resurse umane
2.2. Descrierea cronologică a execuţiei __pag.7
2.2.1. Prevederi generale

2.2.2. Prevederi pentru materiale
2.2.3. Operaţii tehnologice
2.2.4. Verificări (înaintea, pe parcursul si în timpul lucrărilor)
Cap. 3 RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI pag.19
Cap. 4 EVIDENŢA EDIŢIILOR / REVIZIILOR pag.19
Cap. 0. GENERALITĂŢI

0.1 Scop: Precizarea fazelor tehnologice, utilajelor, echipamentelor pentru executarea instalaţiilor
electrice interioare de iluminat si de forta cu tensiune până la 1 KV
0.2 Obiect si domeniu: Procedura se aplică la executarea instalaţiilor electrice interioare de iluminat si
de forta cu tensiune până la1 KV pentru :
- clădiri de locuit,social culturale
- hale industriale
- uzinări echipamente electrice pentru diverse utilaje
0.3 Referinţe :
LEGISLAŢIE:
- Legea nr. 10/1995 – “Legea calităţii în construcţii”
0.3.1. REGLEMENTĂRI TEHNICE
I.7 – 2002 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V
c.a. şi 1500 V c.c.
I.7 / 2 – 2001 – Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si
1500 c.c.
I.20 – 2000 – Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăznetului.
I 18 -1996 – Proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii in cladiri civile si
industriale.
GP 052 – 2000 – Ghid pentru instalaţiile electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.
C 56-02-2003 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile eferente
Regulamentul 273 – 94 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii eferente
acestora
PE 124 / 82 (ANRE) — Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari
PE 107-1995 – Proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice.
PE 116 – Normativ de incercari si masurari la echipamente si instalatii electrice.
PE 155 – Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice in cladiri civile.
PE 118 -2009 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
NP 061-2002 – Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
NP 057 -2002 – Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte.
0.1.1. Standarde.
STAS 234 – Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.

STAS 297 / 1 – Culori şi indicatoare de securitate . Condiţii tehnice generale.
STAS 526 – Conducte de cupru cu izolaţie de cauciuc, până la 750V.
STAS 551 – Piese de fixare a tuburilor pentru instalaţii electrice . Bride metalice . Dimensiuni.
STAS 2425 – Întrerupătoare şi comutatoare cu pârghie până la 660V c.c., 44 V c.a. şi 1000 A . Condiţii
tehnice de calitate.
STAS 2612 – Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.
STAS 2849 / 1 – 7 – Iluminat. Terminologie.
STAS 31884 / 1 – Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380V c.a. şi până la 250 V c.c.
şi până la 25 A. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 3185 - Întrerupătoare pentru instalaţii electrice casnice şi similare. Condiţii tehnice generale de
calitate.

STAS 4641 / 1 – Prize şi fişe de tip industrial până la 750V şi până la 200A.Condiţii tehnice generale
de calitate.
STAS 6646 / 1 – Iluminat artificial. Condiţii generale pentru iluminat în construcţii.
- utilaje pentru efectuarea lucrărilor de săpături şi terasamente;
- pompe pentru evacuarea apei;
- instalaţie de forţă şi lumină;
- utilaje şi scule pentru transportul pământului;
- echiparea echipei de săpători cu scule şi utilaje specifice.
STAS 6642 / 2 – Iluminat artificial Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie.
STAS 6646 / 3 – Iluminat artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în clădiri civile.
STAS 6773 – Poduri rulante: Linii de contact. Prescripţii de proiectare şi execuţie .
STAS 6824 – Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminat general. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 6864 – Conducte cu izolare de PVC pentru instalaţii electrice fixe.
STAS 6865 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe.
STAS 6990 – Tuburi pentru instalaţiile electrice din policlorură de vinil, neplastifiată.
STAS 7350 / 1 – Cordoane cu izolaţie din PVC. Condiţii tehnice generalede calitate.
STAS 7350 / 2 – Cordoane cu izolaţie din PVC. Cordoane din execuţie uşoară. Condiţii tehnice
speciale.
STAS 7350 / 3 – Cordoane cu izolaţie din PVC. Cordoane din execuţie mijlocie. Condiţii tehnice
speciale.
STAS 7656 – Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii.
STAS 7804 – Tablouri electrice pentru locuinţe. Condiţii tehnice generale.
STAS 8275 – Protecţia împotiva electrocutărilor. Terminologie.
STAS 8822 – Cabluri de energie flexibile şi foarte flexibile cu izolaţie şi manta din PVC pentru tensiune
nominală până la 700 V.
STAS 9954 / 1 – Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. Prescripţii de
proiectare de proiectare şi montare.
STAS 10955 – Cabluri electrice . Calculul curentului în cabluri în regim permanent. Prescripţii.
STAS 11360 – Tuburi pentru instalaţii electrice. Condiţii tehnice generale.
STAS 12604 – Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
STAS 12604 / 4/1989 - Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.
STAS 12604 / 5/1990 - Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii la
proiectare, execuţie şi verificare.
SR CEI 60364-5-55/2005 – Instalatii el. in constructii. Partea 5-55; Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice.
SR CEI 61200-413/2005 - Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413; pentru protectia impotriva
atingerilor indirecte. Intreruperea automata a alimentarii.
SR CEI 61200 -52/2005 - Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52; Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Sisteme de pozare.
SR CEI 61200-53/2005 - Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52; Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Aparataj
SR CEI 61200 -704/2005 – Ghid pentru instalatii electrice. Partea 704; Instalatii pentru santier.
0.4 Definiţii şi prescurtări

Alimentare de bază ( normală ) cu energie electrică - alimentarea cu energie electrică prevăzută
pentru a asigura funcţionarea receptoarelor electrice ale unui consumator în regim normal.
Alimentarea de rezervă cu energie electrică – alimentarea electrică prevăzută pentru a sigura
menţinerea în funcţiune, neîntrruptă sau o perioadă de timp, a unor receptoare electrice ale
consumatorului, la întreruperea alimentării de bază.
Alimentarea de siguranţă – alimentarea cu energie electrică prevăzută pentru a menţine în funcţiune
echipamentele necesare asigurării siguranţei utilizatorilor.
Alimentarea de rezervă de înlocuire – alimentarea cu energie electrică prevăzută pentru a menţine în
funcţiune instalaţia sau o parte a acesteia pentru a evita întreruperea proceselor industriale continui
sau de importanţă deosebită.
Instalaţia electrică de utilizare – totalitatea materialelor şi echipamentelor situate în aval faţă de punctul
de delimitare cu reţeaua furnizorului de energie electrică şi care sunt în exploatearea consumatorului.
Puterea instalată a unui consumator – suma puterilor ale receptoarelor fixe sau mobile ale
consumatorului
Puterea nominală a unui receptor – mărimea electrică pentru a se dimensiona alimentarea unui
receptor.
Puterea instalată a unei coloane sau a unui circuit – suma puterilor nominale ale receptoarelor fixe sau
mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.
Puterea reală ( Pr ) a unui receptor – mărimea electrică egală cu produsul dintre puterea instalată ( P i )
şi coeficientul de încărcare ( Ci ) al acestuia.
Puterea absorbită ( Pa ) a unui receptor – mărimea electrică egală cu raportul dintre puterea reală ( P r
) şi randamentul receptorului (  r ) .
Coeficientul de simultaneitate ( Cs ) – reprezintă raportul dintre suma puterilor nominale ale
receptoarelor consumatorului alimentate din acelaşi circuit sau aceiaşi coloană care funcţionează
simultan şi suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau
coloana respectivă.
Coeficientul de încărcare ( Ci ) – reprezintă raportul dintre puterea reală şi puterea instalată a unui
consumator.
Curent diferenţial rezidual ( curent de defect ) I - mărimea sumei fazoriale a valorilor instantanee a
curenţilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit într-un punct al instalaţiei electrice.
Curent diferenţial nominal ( de funcţionare ) ( I n ) – curent diferenţial rezidual ce provoacă declanşarea
unui dispozitiv de protecţie diferenţial.
Curent nominal de sarcină ( In ) – curentul pe care îl suportă aparatul în funcţionare normală şi pe care
acesta îl poate întrerupe.
Dispozitiv de protecţie diferenţial – rezidual ( dispozitiv diferenţial ) – aparat electromecanic sau
asociaţie de aparate destinate să provoace deschiderea contactelor când curentul diferenţial ajunge la
anumite condiţii la o valoare dată ( curent diferenţial nominal )
Întreruptor automat ( disjunctor ) – aparat electromecanic de comutaţie capabil să stabilească, să
suporte şi să întrerupă, în condiţii normale de funcţionare pentru circuit, precum şi să stabilească, să
suporte o durată specificată de timp şi să întrerupă curenţii în condiţii normale de funcţionare pentru
un circuit ( de exemplu curenţi de scurtcircuit sau suprasarcină )
Tensiune foarte joasă de securitate – diferenţa de potenţial care nu depăşeşte 50V, valoare eficace în
curent alternativ între conductoare sau între un conductor oarecare şi pământ într-un circuit la care
separarea de reţeaua de alimentare este asigurată printr-un transformator de separare sau un
convertizor cu înfăşurări separate.
- RNC – raport de neconformitate

- RAQC – responsabil cu asigurarea calităţii
- PQ – plan de asigurarea calităţii
- PV – proces verbal
- DS – dispoziţie de şantier
- RTE – responsabil tehnic cu execuţia
Cap. 1.RESPONSABILITĂŢI
1.1. Responsabilităţile factorilor de decizie
1.1.1 INGINER ŞEF ŞANTIER

- Distribuie documentele de execuţie şi control la punctele de lucru asigurând instruirea adecvată
- Aprovizionează punctele de lucru cu procedurile şi instrucţiunile aplicabile
- Se asigură că prevederile prescripţiilor şi procedurilor au fost înţelese şi se
aplică întocmai
- Verifică permanent modul cum se transpun măsurile de trasabilitate
- Se asigură că documentele modificate au fost repartizate iar cele anterioare (perimate) au fost retrase
de la punctele de lucru
- Este responsabil de aplicarea sarcinilor şi măsurilor ce decurg în urma analizelor înregistrării calităţii
la lucrările proprii,raportând neconformităţile la şeful de şantier pe formularul f_RNC
1.1.3. MAISTRUL
- Respectă prevederile din documentele de execuţie,proceduri şi este la curentcu toate problemele

cuprinse în Planul calităţii atât în ceea ce priveşte execuţia cât şi pentru efectuarea autocontrolului sau
în vederea înştiinţării factorilor implicaţi în verificări şi încercări pe faze
- Completează fişele cu date statistice atunci când se cere
- Este secretarul comisiei de recepţie a materialelor la punctul de lucru. Întocmeşte RNC atunci când
e cazul şi convoacă persoanele abilitate pentru verificarea calităţii pe faze
- Aplică acţiunile corective rezultate ca urmare a verificărilor curente şi pe
faze
- Instruieşte personalul din subordine referitor la modul de lucru ori de câte ori este
nevoie(tehnologii,materiale noi,aplicarea instrucţiunilor de lucru) şi documentează acest lucru în
procese verbale
- Instruieşte personalul din subordine referitor la modificările de proces transmise la punctul de lucru
prin : Dispoziţie de şantier ; Note de modificare aprobate
- Aplică măsurile ce decurg în urma analizei înregistrărilor calităţii la punctul de lucru
(analize efectuate de conducerea şantierului ; beneficiari ; RTE ;controlori calitate)
Cap.2 REALIZARE LUCRĂRI
2.1. Preambulurile / pregătirile

2.1.1. Condiţii prealabile
- Organizare de şantier(barăci,grupuri sanitare,platforme şi magazii,etc)
- Documentaţia de bază pentru începerea lucrării(DDE, Ordin de începere ,Autorizaţie de construire ,
Autorizaţie de săpături)
- Posibilitatea asigurării aprovizionării fluente cu materiale a punctului de lucru în ordinea montării
- Asigurarea căilor de acces a mijloacelor de transport şi manipulare
- Asigurarea mijloacelor de mică şi mare mecanizare necesară în procesul
tehnologic
- Asigurarea cu forţă de muncă
- Trasarea şi marcarea axelor
2.1.2. Documentaţie
- proiect de execuţie (D. D.E.)
- autorizaţie de săpătură
- proceduri tehnice de execuţie specifice
- declaraţii de conformitate
2.1.3.Utilităţi
- instalaţii de apă
- instalaţii de curent electric (pentru funcţionarea sculelor electrice,iluminat )
- amenajări pentru lucrul pe timp friguros
2.1.4. Echipamente şi scule
- ampermetru, voltmetru
- lampă pentru verificare
- mănuşi electroizolante
- scule cu mânere electroizolante de joasă tensiune de uz curent (şurubelniţe, cleşti)
- dispozitive electroizolante de joasă tensiune
- scule şi utilaje speciale – pistol de împlântat bolţuri
- pentru lucrul la înălţime trebuie să se utilizeze, după caz, următoarele utilaje speciale, în funcţie de
condiţiile de acces :
a) autotelescoape
b) autoscări
c) autoplatforme
2.1.5. Resurse umane
- electricieni autorizaţi (gradul I, II, III )

- personal tehnic ( ingineri, maiştri )
2.2. Descrierea execuţiei
2.2.1. Prevederi generale.Condiţii de execuţie
2.2.1.1.Condiţii generale de bază

Instalaţiile electrice la consumator trebuie să asigure siguranţa utilizatorilor (persoane, animale, bunuri)
Instalaţiile electrice se vor proiecta şi executa astfel încât utilizatorii să fie protejaţi împotriva şocurilor
electrice ce ar putea să apară ca urmare a unei atingeri directe cu părţile active ale instalaţiilor sau a
unei
atingeri indirecte cu părţi metalice puse accidental sub tensiune.
Instalaţiile electrice trebuie realizate astfel încât să evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii să nu fie în pericol de
a suferi
arsuri.
Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie să fie protejate impotriva suprasarcinilor şi a
scurtcircuitelor printr-unul sau mai multe dispozitive automate de protecţie.
Instalaţiile electrice trebuie proiectate şi executate utilizând aparate limitatoare de tensiune maximă şi
minimă (de ex. relee) astfel încât să seasigure protecţia consumatorilor împotriva supratensiunilor şi a
subtensiunilor.
Pentru a fi posibilă separarea în vederea întreruperii, verificării şi localizării defectelor şi efectuării
reparaţiilor, vor fi prevăzute dispozitive de separare.
Instalaţiile electrice trebuie dispuse astfel încât să fie excluse orice influenţe între acestea şi celelalte
instalaţii ale clădirilor.
Dispunerea materialelor şi echipamentelor electrice trebuie astfel realizată încât să asigure spaţiul
necesar în vederea executării instalaţiilor electrice şi efectuarea ulterioară a lucrărilor de
verificări,înlocuiri,întreţinere şi reparaţii.
Caracteristicile materialelor şi echipamentelor trebuie să fie corespunzătoare condiţiilor de alimentare
din instalaţia în care sunt utilizate.

Tensiunea cea mai ridicată a reţelei trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu tensiunea maximă
pentru echipament.
Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să aibă prin construcţie caracteristicile cerute
pentru influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.
Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să poată fi identificate prin marcaje clare şi
amplasate vizibil, în vederea efectuării în condiţii de siguranţă, pentru persoane şi instalaţii, a
verificărilor,
reparaţiilor şi înlocuirilor.
2.2.1.2. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente

Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie
alese astfel încât să fie asiguratăfuncţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia
utilizatorilor
şi bunurilor în condiţiile de utilizare date ţinându-se seama de influenţele externe previzibile.
Toate materialele şi echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să fie agrementate tehnic
conform Legii 10 / 1995 privind calitatea în construcţii şi certificate conform Legii protecţiei muncii 90 /
1996. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi
reglementărilor în vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea.
Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale)izolare (ecrane), mascare (plăci,
capace, dale etc), suporturi (console,cleme poduri, bride, etc) vor fi incombustibile CO (CAI) sau greu
combustibile (CA2a) şi C2 (CA2b).
Materialele şi echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune , curent şi
frecvenţă.Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent)
precum şi alte
caracteristici particulare, vor fi luate de asemenea în consideraţie la alegerea materialelor şi
echipamentelor, conform indicaţiilor producătorilor.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor
electrice în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate.
Dacă într-un spaţiu se exercită simultan mai multe influenţe externe, caracteristicile materialelor şi
aparatelor se vor alege astfel încât să fie satisfăcute toate condiţiile.
Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice alese în funcţie de influenţele externe trebuie să
asigure funcţionarea lor corectă cu menţinerea integrităţii lor (fără deteriorări datorate şocurilor
mecanice,
căldurii, coroziunii etc) şi să garanteze prin aceasta fiabilitatea măsurilor de protecţie împotriva
şocurilor electrice în care ele sunt incluse.
Caracteristicile echipamentelor alese trebuie să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor
echipamente electrice sau să dăuneze funcţionării sursei de alimentare.
2.2.1.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice.Distanţe minime

Conductoarele electrice,tuburile de protecţie şi barele se amplasează faţă de conductele altor instalaţii
şi faţă de elemente de construcţie respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1.Pentru
cablurile electrice se respectă distanţele prevăzute în normativul PE 107.
Conductoarele, barele, tuburile etc, se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu
condiţia ca instalaţia electrică să fie
dispusă :
- deasupra conductelor de apă, canalizare şi gaze petroliere lichefiate
- sub conductele de gaze naturale şi sub conducte calde(cu temperatura
peste 400C).
Tabelul 3.1.Distanţe minime admise pentru protecţie şi răcire între conductoare, bare
Tuburi şi accesorii şi până la elementele de instalaţii şi construcţii
Elementul de Distanţe minime 1) 2) cm

la care se Conducte, Conducte sau instalaţii Conducte Elemente de
măsoară Bare,tubur cu fluide incombustibile sau construcţie 3)
distanţa i instalaţii
(ale cu fluide
aceluiaşi combustibil
circuit sau e
din
circuite
diferite)
Tra Inter reci calde Tras Inter Incom Combu
0
- Secţ T +40 C T ee - bustibi s-
se ii +400C para secţi le tibile
e Para Inter Para Int - i
par - secţi - er lele
a- lele i lele sec
lele ţii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare 10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
neizolate 4)
montate pe
izolatoare,
pe perete,la
interior
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare izola- 5 5 5 5 20 150 50 50 5 10
te 4) montate pe izola- 0
toare,pe pereţi,la interior
Bare electrice montate 5 5 5 5 5 5 50 50 5 10
pe izolatoare
Tuburi şi ţevi de
protecţie montate :
- aparent în ghene ;
- sub tencuială în- 0
globate 0 5 3 10 50 10 5 0 Tub
0 0 met.0
0 5 3 5 10 5 0 Tub
20 PVC 3
Conducte cu izolaţie
şi manta montate :
- aparent
- sub tencuială
0 0 5 3 10 50 10 5 0 3
0 0 5 3 0 5 10 5 0 3
20
Cabluri Conform normativului PE 107
NOTA : 1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductelor, barelor, tuburilor,
dozelor.
2) Distanţele faţă de conductele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform
normativului I 20.
3) Pentru construcţii din categoria A ( BE3a), B (BE3b) distanţele se stabilesc conform prevederilor din
cap. 7.14.
4) Pentru conductele electrice montate pe izolatoare,pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele
din coloanele 2….7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar faţă de alte elemente de pe traseu, distanţele
se stabilesc conform art. 5.1.49.
Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate prevederile de la art.3.5.2. şi distanţele
minime din tabelul 3.1. se iau măsuri de protecţie prin prevederea de separări,izolaţii termice, ţevi
metalice etc ce vor depăşi cu minim 0,50 m de o parte şi de alta, porţiunea de traseu protejată.
Amplasarea instalaţiilor electrice în structura de rezistenţă a constr. se admite numai în condiţiile
prevăzute de normativul P 100.
Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau
utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionarea normală sau în caz de avarie.
Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară
condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie închisă cu grad de protecţie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii.(de ex. cabluri sau cordoane în execuţie grea
pentru instalaţii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc).
Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală, a cablurilor fără
întarziere la propagarea flacării, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor şi echipamentelor
electrice cu grad de protecţie inferior IP 54, se face interpunând materiale incombustibile între acestea
şi materialul combustibil sau elemente de distanţare :
- straturi de tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci
electroizolante incombustibile cu grosimea de min.0,5 cm, cu o lăţime
care depăşeste cu cel puţin 3 cm pe toate laturile elementului de
instalaţie electrică.
- elemente de susţinere din materiale incombustibile (console metalice care
distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel putin 3 cm faţă de elementul
combustibil.
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplică atât la montarea aparentă
cât şi la montarea sub tencuială, a elementelor de instalaţii electrice.
Se interzice montarea directă pe elemente de construcţie din materiale combustibile de clasa C3
(CA2c) si C4 (CA2) a urmatoarele :
- cabluri armate sau nearmate cu sau fără întârziere la propagarea flacarii
- conductoare electrice neizolate sau cu izolaţie din materiale combustibile
- aparate şi echipamente electrice cu grad de protecţie inferior IP 54.
2.2.1.4. Alimentare de rezervă
Alimentarea de rezervă poate fi realizată cu baterii de acumulatoare ;generatoare independente de
alimentarea normală ; branşamente separate (alimentate din două reţele independente de distribuţie
ale
furnizorilor de energie electrică).
Trecerea la alimentarea de rezervă se poate face manual, comutarea fiind făcută de un operator , sau
automat, fără intervenţia unui operator.
Alimentarea de rezervă automată se clasifică după durata de
comutare :
- fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în
mod continuu în condiţii specifice privind perioada de tranziţie (ex.
variaţii de tensiune şi frecvenţă)
- cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind în mai puţin de 0,15 sec.
- cu o întrerupere scurtă durata de comutare fiind în mai puţin de 0,5 sec
- cu o întrerupere medie,durata de comutare fiind în mai puţin de 15 sec
- cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 sec
Dimensionarea circuitelor şi coloanelor pentru alimentarea de rezervă se face în acelaşi mod ca şi
alimentarea normală.
2.2.2.Prevederi pentru materiale
2.2.2.1. Condiţii comune pentru alegerea şi montarea materialelor
La alegerea şi montarea materialelor de instalaţii electrice trebuie respectate, pe lângă condiţiile din
acest capitol şi cele ale producătorilor şi agrementelor tehnice.
In instalaţiile electrice ale construcţiilor se utilizează conductoare, cabluri sau bare din cupru şi / sau
aluminiu.Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico – economice, ţinându-se seama
de caracteristicile fizico – chimice şi electrice ale acestora din normele de produs şi din anexa 10.
Este obligatorie folosirea conductoarelor şi barelor de cupru în următoarele condiţii :
a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită cum sunt :
receptoarele din blocul operator, din încăperile pentru reanimare şi din încăperile pentru servicii
de urgenţă din clădiri de spitale şi similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranţă
ptr.evacuarea de tip 1 sau 2, instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, consumatori de
siguranţă din centrale electrice.
b) în încăperi, zone sau spaţii din exterior, cu mediu corosiv, în cazurile încare stabilitatea
chimică a aluminiului sau a oţelului nu este corespunzătoare, dacă instalaţiile nu se pot
executa cu acoperiri de protecţie sau carcasări etanşe, la agenţii corozivi respectivi.
c) la instalaţiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibraţiilor permanente sau şocurilor (de ex,
pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante etc) dacă aceste solicitări pot
fi transmise instalaţiilor respective.
d) la instalaţiile de protecţie împotriva şocurilor electrice în cazurile care sunt oprevăzute în cap.
4.1. şi SR CEI 364 – 4 – 4 .
e) la circuitele electrice de comandă, automatizare, măsură şi semnalizare în afară de situaţiile
următoare în care se pot folosi conductoare de aluminiu :
- la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare
- la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor
de comandă, dacă secţiunea conductoarelor de aluminiu rezultă
egală sau mai mare de 10 mm2.
- la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevăzute
numai cu comandă locală (de ex. vane, ventile, clapete) şi care nu
fac parte din sistemul de automatizare a instalaţiei respective sau de
siguranţă la foc.
- la circuitele de lumină şi pentru încălzit local ale dulapurilor de
aparate şi celulelor.
Conductele electrice se manevrează pentru montare şi se folosescn în limitele de temperatură a
mediului ambiant prevăzute în standardele de produs sau de producător.
Tipul distribuţiei (conductoare libere, în tub etc) şi modul de pozare (aerian, îngropat, în ghene etc)
respectiv tipul conductelor electrice se vor alege în funcţie de influenţele externe pe baza prevederilor
din Anexa 3.
2.2.2.2. Tuburi şi ţevi de protecţie

Pentru protecţia conductelor electrice se utilizează tuburi speciale ptr. instalaţii electrice, din materiale
plastice sau din metal, rigide sau flexibile.
In cazurile în care trebuie realizată o protecţie mecanică superioară sau când se cer diametre mai mari
decât acelea ale tuburilor speciale ptr. instalaţii electrice se admite folosirea ţevilor pentru instalaţii, din
material plastic sau din metal.
2.2.2.3. Tuburi şi ţevi de protecţie din materiale plastice (IPEY, PVC, etc)
Tuburile şi ţevile din PVC de protecţie, etanşe şi rigide,se pot utiliza în montaj aparent cu respectarea
următoarelor condiţii :
- mediul din încăpere să nu conţină agenţi corozivi pentru materialul
tubului sau ţevii din PVC – clasa K (AF2, 3, 4)
- încăperea să nu facă parte din clasa PC (AE 5)
- în clădiri de categoria C (BE 2) montarea se va face astfel încât să nu poată contribui
la producerea sau propagarea incendiilor
- în încăperi de clasa M (AG) instalarea se poate face aparent la înălţime
de peste 2 m de la pardoseală, în cazul tunelurilor şi subsolurilor
tehnicecu înălţimi sub 2 m instalarea se poate face tot cu montaj aparent
în zone în care nu există pericol de deteriorare mecanică, cu condiţia ca traseele lor să
fie astfel alese încât exploatarea şi întreţinerea celorlalte reţele de instalaţii să se poată
efectua fără deteriorarea tuburilor sau ţevilor din PVC
- instalarea se va face îngropat pe porţiunile de traseu expuse la şocuri
mecanice şi la înălţimi de până la 2 m de la pardoseală
Tuburile flexibile din PVC se pot utiliza numai pentru protecţie uşoară şi numai în încăperi de clasa U 0
(AD1) şi U1 (AD2) trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide.
Tuburile şi ţevile din PVC se pot monta pe elemente din materiale combustibile, în condiţiile prevăzute
la art. 3.5.9.
Ţevile de protecţie din PVC etanşe şi rigide se pot folosi în cazurile în care sunt necesare diametre mai
mari de 63 mm sau se cere o protecţie superioară aceleia asigurată de tuburile din PVC.
Tuburile din PVC montate sub pardoseală se protejează împotriva pericolului de deteriorare mecanică
prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm.
Tuburile şi ţevile din PVC se manevrează şi se instalează ţinând seama de limitele de temperatură a
mediului ambiant prevăzute în standardele de produs.
Se interzice montarea înglobată în beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crăpături, pereţi subţiri etc).
La montarea înglobată a tuburilor din PVC în panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea acestora,
temperatura pe suprafaţă încălzitoare nu trebuie să depăşească + 70 0C.
2.2.2.4. Tuburi şi ţevi metalice

Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile se pot utiliza în orice categorie de încăperi sau mediu.
Tuburile metalice şi ţevile metalice instalate aparent sau îngropat în încăperi de clasa U 2 (AD3), U3
(AD4), K (AF2b, AF3, AF4), se protejează prin acoperirea cu vopsea care le asigure protecţia în mediul
respectiv.
În încăperile de clase U2 (AD3), U3 (AD4), K (AF2b, AF3, AF4), tuburile şi ţevile metalice montate
aparent se instalează distanţat la minim 3 cm faţă de elementul de construcţie.
Tuburile şi ţevile metalice se pot utiliza montate direct pe elemente de construcţie din materiale
combustibile cu excepţia de la art. 5.1.81.
Ţevile metalice se utilizează în cazurile în care ester necesară o protecţie mecanică grea, (superioară
aceleia asigurată de tuburile din PVC)
2.2.3.Operaţii tehnologice
2.2.3.1. Condiţii pentru legăturile electrice

Legăturile electrice ale conductoarelor sau barelor între ele, la aparate sau elemente metalice, se
execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţă
de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, msigure în timp şi uşor
de verificat.
Alegerea metodelor şi a mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de materialul
şi secţiunea conductoarelor sau barelor şi de caracteristicile mediului.
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în accesoriile
special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură etc).
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de
protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie.
Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.Fac excepţie de la această
prevedere legăturile liniilor de contact ce alimentează receptoarele mobile şi legăturile conductelor
electrice instalate liber, pe suporturi corespunzător alcătuite şi dimensionate.
Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material
Electroizolant (de ex. tub varniş, bandă izolantă, capsule izolante etc) care trebuie să asigure
legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare,
prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare. Legăturile conductoarelor
de cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă minimum 10 spire, olungime a legăturii
egală cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel puţin 2 cm şi se cositoresc.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cu
suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice), prin presare cu scule adecvate şi elemente de
racord speciale, prin metalizare asociată cu lipire sau prin sudură.Înainte de executarea legăturii,
capetele conductoarelor de aluminiu se curăţă de oxizi. Face excepţie legătura executată prin presare
care nu necesită o astfel de pregătire.
Se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare de aluminiu prin simpla răsucire.
Legăturile între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal) ,
metalizare asociată cu lipire sau prin presare.
Legăturile barelor se execută cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudură.
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice etc , se face prin
strângere mecanică cu şuruburi, în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm 2 şi
direct sau
prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, în cazul conductoarelor
cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm2. La conductoarele care se leagă la elemente mobile,
legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafaţe striate.
La legăturile electrice realizate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductorilor şi
barelor se pregătesc înainte de execuţie prin curăţire până la luciu metalic; la conductoarele de
aluminiu curăţirea se face sub vaselină neutră. Suprafeţele curate se protejează prin cositorire la
conductoarele multifilare din cupru sau oţel.În încăperi din clasele de mediu U3, K (AD4, AF3, AF4) şi
în zona litoralului (AF2) suprafeţele curate la conductoarele multifilare şi bare de cupru sau
oţel trebuie protejate împotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire). Legăturile
conductoarelor de protecţie se execută conform STAS 12604 / 4,5, prin sudare sau prin înşurubări, cu
contrapiuliţe, inele de siguranţă (şaibă elastică) pentru asigurarea împotriva deşurubării.
2.2.3.2. Condiţii de marcare prin culori a conductelor şi barelor electrice

Conductele şi barele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o
îndeplinesc în circuitul respectiv.Marcarea se face prin culoarea izolaţiei, prin tub izolant colorat
sau prin vopsire.
Pentru detalii se va consulta Normativ I 7 – 1998, art.5.1.42 şi 5.1.43

2.2.3.3. Sisteme de pozare şi montare
A. Pozarea conductelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor
Montarea liberă a conductelor electrice pe clădiri, la exterior, se admite numai în cazurile în care pot fi
îndeplinite simultan următoarele condiţii :
- pereţii exteriori ai clădirii să fie din materiale incombustibile clasa C (CA1)
- conductele electrice să fie instalate astfel încât atingerea lor să nu fie posibilă decât cu ajutorul unor
mijloace speciale
- distanţele minime dintre conductele electrice libere şi elementele de pe traseul lor sunt cel puţin egale
cu acelea specificate în tabelul de mai jos pentru conducte izolate sau neizolate.
Distanţe minime m
Elemente faţă de Conductoare Conductoare
care se măsoară neizolate izolate
distanţa minimă pe pe pe pe
vertical orizonta vertical orizontal
ă lă ă ă
Sol 6,0 - 4,0 -
Acoperişuri 5,0 1 3,0 1
circulabile,
Terase, balcoane
Uşi, ferestre 3 1 0,3 0,3
Elemente ale 3,0 1,75 1,2 1,0
instalaţiilor şi
utilajelor cu
manipulare
sau întreţinere
frecventă
Elemente ale 2,75 1,5 1,0 0,8
instalaţiilor şi
utilajelor fără
manipulare sau
întreţinere
frecventă
Pentru detalii se va consulta Normativul I 7 –1998 art.5.1.45 –5.1.50

A. Pozarea conductelor electrice montate liber în interiorul clădirilor
Conductele neizolate se pot utiliza montate liber numai în încăperi
din categoria D (BE1a) sau E (BE1b), din clădiri de producţie şi / sau depozite, în următoarele cazuri :
- la linii de contact pentru maşina de ridicat şi transportat
- la magistralele de distribuţie de joasă tensiune
- în medii corozive pentru izolaţia conductoarelor
- pentru conductoare de protecţie (PE)
Montarea liberă a conductoarelor neizolate în încăperi din categoria
C (BE2) din astfel de clădiri se admite pentru :
- linii de contact pentru maşini de ridicat şi transportat cu condiţia ca
instalarea lor să se facă astfel încât să se împiedice producerea sau
propagarea incendiilor
- conducte de protecţie (PE)
Conductoarele izolate se pot utiliza montate liber în încăperi de categoria D (BE1a) sau
E

(BE1b) din clădiri de producţie şi / sau depozite sau din construcţii care fac parte din
organizare de şantier.
Se interzice montarea liberă a conductelor electrice (cu excepţiacelor utilizate pentru protecţie) în
încăperi din categoria PC (AE5), în podurile clădirilor şi în construcţii executate din materiale
combustibile
(C1 – C4)
Conductele electrice se montează liber în interior numai în locuri în care :
- Atingerea lor de către oameni, direct sau prin manevrarea unor scule,
obiecte sau dispozitive de lucru sau de către utilaje în mişcare, să nu
fie posibilă, cu excepţia conductelor folosite pentru protecţie
- Nu există pericol de deterioarare mecanică
Pentru alte detalii se va consulta Normativul I7-1998 art.5.1.56-5.1.60
B. Pozarea conductelor electrice protejate în tuburi, ţevi, plinte, profile mecanice uşoare sau
instalate în goluri ale elementelor de construcţie.
În tuburi, ţevi, plinte sau goluri se instalează numai conductoare izolate.
Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi pozate în pământ.
Conductele electrice care aparţin aceluiaşi circuit electric, inclusiv conducta de protecţie trebuie
instalate în acelaşi element de protecţie (tub, gol de plintă, profil, gol de element de construcţie).
Conductele electrice care aparţin mai multor circuite electrice pot fi instalate în acelaşi element de
protecţie sau gol dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii :
- toate conductoarele sunt izolate pentru aceiaşi tensiune
- între secţiunile conductoarelor este o diferenţă de cel mult 3 trepte
- fiecare circuit este protejat împotriva supracurenţilor
- toate circuitele au în comun acelaşi aparat general de comandă şi
protecţie, fără intermediul unui transformator
Pot fi instalate în acelaşi element de protecţie sau gol conductele circuitelor electrice cu aceleaşi
funcţiuni sau funcţiuni diferite care deservesc acelaşi aparat, receptor sau echipament electric numai
dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii :
- între circuite nu pot să apară influenţe
- conductoarele lor sunt izolate pentru aceiaşi tensiune
- fiecare circuit este protejat separat împotriva supracurenţilor
Fac excepţie şi nu pot fi instalate în acelaşi element de protecţie
sau gol a conductelor altor circuite electrice, conductele circuitelor elementului de siguranţă cu
alimentare de rezervă de tip 1, 2 sau 3 şi conductele instalaţiilor electrice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor.
2.2.3.4.Condiţii generale de montare a tuburilor şi ţevilor metalice sau din materiale plastice
Tuburile şi ţevile metalice sau din materiale plastice se pot instala aparent îngropat, înglobat în
elemente de construcţie incombustibile sau în golurile acestora.
Nu se admite instalarea tuburilor şi ţevilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie
obişnuită, pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau pe alte suprafeţe similare, în spatele
sobelor sau al corpurilor de încălzire.
Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale sau orizontale.
Excepţii se admit numai în cazurile în care, justificat, astfel de trasee nu pot fi realizate (de ex. casa
scărilor).
Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) şi în cazul tuburilor montate peste planşee sau
înglobate în beton precum şi la traseele golurilor din planşee şi din panouri din beton.
Se admit trasee oblice şi în cazul planşeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice
pozate aparent.
Se recomandă ca în încăperi de locuit şi similare traseele tuburilor orizontale pe pereţi să se distanţeze
la cca 0,3 cm de plafon.
Se evită montarea tuburilor pe pardoseală combustibilă a podurilor.
Dacă tuburile se montează totuşi pe pardoseala combustibilă a podurilor trebuie să fie metalice.
2
2.2.3.5. Condiţii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi şi ţevi
Îmbinarea şi curbarea tuburilor şi ţevilor precum şi racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau
utilaje se face cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub sau ţeavă, folosindu-se cu
prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe)
Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi se fac în doze sau cutii de derivaţii.
Dozele şi cutiile de derivaţie se instalează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale elementelor de
construcţie.
Se interzice montarea dozelor şi cutiilor de derivaţii pe pardoseala podurilor.Ele se instalează în
încăperile de la ultimul etaj al clădirii sau dacă aceasta nu este posibil, pe pereţii podurilor sau pe
părţile laterale ale grinzilor.
Se interzice montarea dozelor în încăperi pentru băi, duşuri şi grupuri sanitare.
Ramificarea pe traseul principal al unui tub se face prevăzându-se o doză în punctul de ramificaţie.
2.2.3.6. Distribuţii în plinte, canale şi alte profile similare

Utilizarea plintelor, canalelor şi a altor profile similare se recomandă îndeosebi în clădiri care se
renovează şi în clădiri din elemente de construcţie în care executarea de şanţuri pentru montarea
tuburilor sau conductelor punte ester dificilă sau trebuie evitată.
Plintele, canalele şi alte profile similare şi accesoriile lor (doze, piese de colţ, piese de capăt, piese de
îmbinare) pentru instalaţii electrice trebuie să fie executate din materiale incombustibile Co (CA1)
sau greu combustibile C1, C2, nehigroscopice şi neporoase.
În plinte, canale şi alte profile similare se pot poza atât circuite de iluminat şi de prize cât şi circuite de
curenţi slabi (radio, TV, telefoane, comandă – control).
Pentru detalii suplimentare se va consulta Normativul I 7 – 1998
Art.5.1.119 – 5.
2.2.3.7. Pozarea conductelor punte (INTENC etc) şi a barelor electrice

Se va consulta Normativul I 7 – 1998 art.5.1.131 – 5.1.152.
2.2.3.8. Pozarea cablurilor electrice

La pozarea cablurilor electrice trebuie să se ţină seama de prevederile din Normativul PE 107.
2.2.3.9. Aparate de comutaţie pentru instalaţii electrice de lumină, priză şi sonerie

- Aparate de comutaţie, de pornire şi reglaj pentru instalaţii electrice de
forţă
- Siguranţe fuzibile şi întrerupătoare
- Tablouri electrice
- Receptoare electrice
Se va consulta Normativul I 7 – 1998 art.5.2.14 – 5.2.93.
2.2.4.Verificări
Toate instalaţiile electrice trebuie verificate pentru a se asigura o
bună funcţionare şi pentru a preveni apariţia unor accidente sau incendii.
Verificările se fac :
- înaintea punerii în funcţiune a instalaţiilor electrice, pentru lucrările noi
- după modificări, reparaţii capitale, modernizări, extinderi ale instalaţiilor
în conformitate cu reglementările de exploatare şi instrucţiunile
întocmitede proiectant şi de producătorii de echipamente, aparate,
receptoare şi materiale electrice.
- în exploatare, la intervale regulate de timp (periodic).
Verificarea periodică se efectuează de către personal calificat care posedă cunoştinţe de protecţia
muncii şi în domeniul prevenirii riscurilor de şoc electric.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face numai în baza unui “ certificat de
conformitate “ cu normele în vigoare a instalaţiei electrice executate, privind siguranţa în exploatare şi
protecţia utilizatorilor.
Acest “certificat de conformitate “ se eliberează executantului după realizarea de către acesta a
instalaţiei electrice, de către o societate al cărei obiect de activitate ester verificarea instalaţiilor
electrice.
Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) să ceară executantului lucrărilor de instalaţii electrice o
copie a “ certificatului de conformitate “ cu reglementările tehnice în vigoare, pentru instalaţia
electrică executată, certificat în baza căruia ş-a făcut punerea sub tensiune a acesteia.
Verificările instalaţiilor electrice se fac prin examinare vizuală şi măsurători (încercări).
2.2.4.1. Verificări prin examinare vizuală
Verificările prin examinare vizuală se fac înaintea verificărilor prin măsurători.

La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care în funcţionare normală se află permanent
sub tensiune, se urmăreşte să se stabilească dacă acestea îndeplinesc următoarele condiţii :
- sunt în conformitate cu normele de securitate şi de produs (marcaj, certificare)
- sunt alese şi montate corect,conform prevederilor din Normativul
I 7-1998 instrucţiunilor producătorului şi cu alte norme specifice
- nu prezintă nici un defect vizibil care ar putea afecta buna funcţionare
şi securitatea bunurilor şi a persoanelor
Verificarea prin examinare trebuie să aibă în vedere pe cât posibil :
- măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice
- măsurile de protecţie împotriva incendiilor (prezenţa barierelor antifoc
sau rezistente la foc şi a altor elemente pentru împiedicarea propagării
flăcării,fumului şi gazelor fierbinţi şi protecţia împotriva efectelor
termice)
- alegerea corectă a conductoarelor
- alegerea corectă şi reglajul dispozitivelor de protecţie şi control al izolaţiei
- prezenţa şi corecta amplasare a dispozitivelor de protecţie şi control al izolaţiei
- prezenţa şi corecta amplasare a dispozitivelor de întrerupere şi comandă
- alegerea echipamentelor, materialelor şi măsurilor de protecţie care corespund
influenţelor exterioare
- identificarea conductoarelor neutre şi de protecţie
- identificarea circuitelor, siguranţelor, întreruptoarelor, butoanelor etc
- realizarea corectă a conexiunilor conductoarelor
- asigurarea accesibilităţii pentru întreţinere
2.2.4.2. Încercări - măsurători

Încercările la care sunt supuse instalaţiile electrice se efectuează în
următoarea ordine :
- continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale
principale şi suplimentare
- rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice
- separarea circuitelor
- rezistenţa de izolaţie a pardoselilor
- întreruperea automată a alimentării
- încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate de producător
2.2.4.2.1. Verificarea continuităţii conductoarelor

Pentru circuitele cu intensitatea nominală mai mică sau egală cu 30A se recomandă ca încercarea să
fie efectuată cu o sursă de tensiune de 4…24 V la mers în gol, de curent continuu sau alternativ şi cu
un
curent de cel puţin 0,2A.
Curentul utilizat pentru încercarea continuităţii trebuie să fie corespunzător clasei de influenţă
externă a încăperii respective.
Încercarea este considerată satisfăcătoare dacă dispozitivul utilizat pentru aceasta dă o indicaţie
corectă şi stabilă.
2.2.4.2.2. Verificarea rezistenţei de izolaţie a instalaţiei

Măsurătorile se efectuează cu instalaţie scoasă de sub tensiune şi cu aparatele aferente acesteia,
deconectate.
Rezistenţa de izolaţie măsurată între fiecare conductor activ şi pământ(conductoarele de fază şi
conductorul neutru pot fi legate împreună) consumatorii fiind deconectaţi, trebuie să fie cel puţin egală
cu valoarea corespunzătoare din tabelul 6.1.
Măsurătorile se efectuează în curent continuu.Aparatul utilizat trebuie să fie capabil să furnizeze
tensiunea de încercare menţionată în tabelul 6.1 cu curent de 1mA.
Tabelul 6.1.
Valorile tensiunilor de încercare
Tensiunea Tensiunea de
nominală a încercare în curent Rezistenţa de
circuitului continuu izolaţie
[V] [v] [ MΩ ]
TFJS şi TFJP 250 ≥ 0,25
≤ 500 500 ≥ o,5
> 500 1000 ≥ 0,1
În cazul rezistenţei de izolaţie a cablurilor electrice de încălzire înglobate în elemente de construcţie

trebuie să se ţină seama de următoarele :
- rezistenţa de izolaţie măsurată după înglobarea acestora în beton trebuiesă fie egală
cu
1000 Ω / volt tensiune nominală şi element de încălzire dar nu mai puţin de 250.000 Ω.
- în funcţie de valoarea tensiunii nominale a elementelor încălzitoare, rezistenţa de
izolaţie trebuie să fie cel puţin egală cu :
 250.000 Ω pentru elementele încălzitoare cu tensiune nominală
de 220 sau 230 V
 400.000 Ω pentru elemente încălzitoare cu tensiunea nominală
de 380 sau 400 V
În cazul cablurilor de încălzire cu izolaţie minerală, dacă valoarea prescrisă nu este atinsă la verificarea
iniţială, trebuie supravegheată evoluţia rezistenţei de izolaţie. Aceasta trebuie să ajungă la valoarea
necesară într-un interval de timp acceptabil.
2.2.4.2.3. Verificarea separării circuitelor

Separarea părţilor active de cele ale altor circuite şi de pământ (cu excepţia TFJP) trebuie verificată
prin măsurarea rezistenţei de izolaţie.Valorile măsurate trebuie să fie cele din tabelul 6.1.
2.2.4.2.4. Verificarea rezistenţei de izolaţie a pardoselilor

Pentru această verificare se utilizează un ohmmetru cu magnetou sau un aparat pentru măsurarea
izolaţiei cu baterii încorporate care dă o tensiune la mers în gol de 500 V c.c. (sau de 1000 V c.c. dacă
tensiunea
nominală a instalaţiei este mai mare de 500 V).
Rezistenţa se măsoară între electrodul de măsură aplicat la suprafaţa pardoselii şi un conductor de
protecţie al instalaţiei.
2.2.4.2.5. Verificarea întreruperii automate a alimentării

Verificarea eficacităţii măsurii de protecţie împotriva atingerilorm indirecte se face ţinând seama de
schema de legare la pământ.
În schema TN încercarea constă în verificarea valorii curentului minim de defect între fază şi
conductorul de protecţie.Această valoare trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea curentului care
asigură funcţionarea dispozitivului de protecţie în intervalul de timp
corespunzător.
Verificarea conformităţii instalaţiei cu nota de calcul a proiectantului se face numai prin examinare în
ceea ce priveşte :
- secţiunile şi lungimile circuitelor
- tensiunea nominală(pentru fuzibile) şi reglajul dispozitivelor de
întrerupere automată (pentru disjunctoare)
3. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
3.1 Proces verbal de de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse F- PVLA

ed. 1 / rev. 0;
4.2. Procese verbale de recepţii calitativa F - PVRC - ed. 1 / rev. 0;
4.3. Procese verbale in faza determinanta F –PVFD – ed. 1 / rev. 0.
4. EVIDENŢA EDIŢIILOR / REVIZIILOR
Capitol/ Responsabilităţi
Ediţia/ Subcapitol
Nr. Conţinutul reviziei /
Revizia /
crt. modificării
/Data Pagina Elaborat Verificat Aprobat
modificată
0 1 2 3 4 5 6

PTE Inst Electrice de Iluminat Si Forta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PTE Inst Electrice de Iluminat Si Forta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S SC KEOPS CONSTRUCT SOLUTION SRL

PTE- EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII Revizia: 1 - Pagina: 1 din 19

PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE

EXECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII

Elaborat Verificat Aprobat

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

Cap. 1 - RESPONSABILITĂŢI pag.6

1.1. Definire responsabilităţi (întocmire, redactare, conformitate, avizare, aprobare)

Cap. 2 - REALIZARE LUCRĂRI pag.6

2.1. Preambulurile/pregatirile (condiţiile prealabile) ______ pag.6

2.1.1. Condiţii prealabile

2.2. Descrierea cronologică a execuţiei __pag.7

2.2.1. Prevederi generale

Cap. 3 RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI pag.19

Cap. 4 EVIDENŢA EDIŢIILOR / REVIZIILOR pag.19

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

0.3.1. REGLEMENTĂRI TEHNICE

STAS 234 – Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

0.4 Definiţii şi prescurtări

- RNC – raport de neconformitate

1.1.1 INGINER ŞEF ŞANTIER

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

- Respectă prevederile din documentele de execuţie,proceduri şi este la curentcu toate problemele

Cap.2 REALIZARE LUCRĂRI

2.1. Preambulurile / pregătirile

2.1.4. Echipamente şi scule

2.1.5. Resurse umane

- electricieni autorizaţi (gradul I, II, III )

2.2. Descrierea execuţiei

2.2.1. Prevederi generale.Condiţii de execuţie

2.2.1.1.Condiţii generale de bază

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

2.2.1.2. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente

2.2.1.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice.Distanţe minime

Elementul de Distanţe minime 1) 2) cm

2.2.2.Prevederi pentru materiale

2.2.2.1. Condiţii comune pentru alegerea şi montarea materialelor

2.2.2.2. Tuburi şi ţevi de protecţie

2.2.2.4. Tuburi şi ţevi metalice

2.2.3.1. Condiţii pentru legăturile electrice

2.2.3.2. Condiţii de marcare prin culori a conductelor şi barelor electrice

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

Pentru detalii se va consulta Normativul I 7 –1998 art.5.1.45 –5.1.50

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

2.2.3.6. Distribuţii în plinte, canale şi alte profile similare

2.2.3.7. Pozarea conductelor punte (INTENC etc) şi a barelor electrice

2.2.3.8. Pozarea cablurilor electrice

2.2.3.9. Aparate de comutaţie pentru instalaţii electrice de lumină, priză şi sonerie

2.2.4.1. Verificări prin examinare vizuală

Verificările prin examinare vizuală se fac înaintea verificărilor prin măsurători.

2.2.4.2. Încercări - măsurători

2.2.4.2.1. Verificarea continuităţii conductoarelor

2.2.4.2.2. Verificarea rezistenţei de izolaţie a instalaţiei

În cazul rezistenţei de izolaţie a cablurilor electrice de încălzire înglobate în elemente de construcţie

2.2.4.2.3. Verificarea separării circuitelor

2.2.4.2.4. Verificarea rezistenţei de izolaţie a pardoselilor

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

2.2.4.2.5. Verificarea întreruperii automate a alimentării

3.1 Proces verbal de de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse F- PVLA

4. EVIDENŢA EDIŢIILOR / REVIZIILOR

 Controlat Cod: f-PTE / Revizia: 0

S-ar putea să vă placă și