UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”

FACULTATEA DE DREPT

Referat la disciplina Dreptul Internațional Privat

LEGEA APLICABILĂ FILIAȚIEI ȘI ADOPȚIEI

IAȘI

2020
 CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................................................1
CAPITOLUL I. FILIAȚIA...........................................................................................................................2
I.1. Filiația copilului din căsătorie............................................................................................................2
Legea aplicabilă....................................................................................................................................2
Domeniul de aplicare............................................................................................................................3
I.2. Filiația copilului din afara căsătoriei..................................................................................................4
Legea aplicabilă....................................................................................................................................4
Domeniul de aplicare............................................................................................................................5
CAPITOLUL II. ADOPȚIA.........................................................................................................................6
II.1. Considerații generale privind adopția................................................................................................6
II.2. Legea aplicabilă condițiilor de fond cerute pentru încheierea adopției..............................................6
II.3 Legea aplicabilă efectelor adopției.....................................................................................................7
III.4. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale adopției...........................................................................7
III.5. Legea aplicabilă nulității adopției....................................................................................................7
CAPITOLUL III. LEGEA APLICABILĂ FILIAȚIEI SI ADOPȚIEI IN ALTE SISTEME DE DREPT....9
III.1. Legea aplicabilă în Spania...............................................................................................................9
III.2. Legea aplicabilă în Grecia...............................................................................................................9
III.3. Legea aplicabilă în Suedia.............................................................................................................10
CONCLUZII..............................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................12
 INTRODUCERE

 Instituția adopției a căpătat gradual dimensiuni internaționale, acest lucru apărând, în

special, din cauza deplasării persoanelor în alte state. Cauzele care au determinat apariția acestui
fenomen sunt diverse, în această sfera încadrându-se atât evenimente excepționale precum
războiul, cât și problemele de ordin economic din țările de proveniență.
Adopția internațională evidențiază dezechilibrul existent între țările puternic dezvoltate,
care pe fondul natalității scăzute și a schimbării comportamentelor sociale apelează la țările
subdezvoltate din punct de vedere socio-economic, dar cu o creștere demografică permanentă
pentru a atenua efectele menționate mai sus, dar și din dorința de a oferi copiilor din țările
respective un trăi de viață mai bun.
Problema filiatei și a adopției a depășit competența statelor, întrucât măsurile unilaterale
nu au fost îndeajuns. Prin urmare, s-a apelat la tratate bilaterale, precum și la intervenția
organizațiilor internaționale1 sub principiul ocrotorii intereselui general al copiilor.
Așadar, această problemă a adopției și a filiației este una de actualitate pentru România,
întrucât un procent semnificativ al populației, odată cu aderarea României la spațiul european, a
ales să părăsească granițele teritoriului de origine, și, astfel, stabilesc relații cu persoane de
naționalitate diferită                  
Pentru a uniformiza practica în acest domeniu, legiuitorul român a decis să renunțe la
prevederile din Legea specială nr. 105/1992. Acest lucru s-a concretizat prin adoptarea Noului
Cod Civil Român, care modifică semnificativ sfera dreptului internațional privat românesc.
Astfel, normele conflictuale, care reprezintă principalul instrument de lucru în acest domeniu, vor
face parte din actuala reglementarea juridică generală, mai precis în Cartea a VII-a a Codului
Civil. Prin această nouă reglementare se reflectă adaptarea legislativă la noile realități sociale și
economice.

1
A se vedea https://www.ohchr.org/en/professionalinterest/pages/crc.aspx?
fbclid=IwAR3C0j4i48aRaU_7ol5z8nuJNiUFoAgizUirX39Qaz5d96G7zFh6YK1ohPk, accesat la data de 17.05.2020.

1
 CAPITOLUL I. FILIAȚIA

Filiația reprezintă legătura directă dintre părinți și copii. Filiația poate fi din căsătorie sau
din afară căsătoriei2.
Efectele pe care filiația le produce au o importantă primordială, așadar prevederile
legislative trebuie să dea posibilitatea  de a stabili precis legătură dintre copii și părinți, legătură
care are la baza atât drepturi, cât și obligații. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că ne
aflăm în prezența unei filiații din căsătorie, atunci când nașterea sau conceperea copilului a avut
loc în timpul căsătoriei, pe când filiația din afară căsătoriei este întâlnită în momentul în care
părinții celui în cauza nu erau căsătoriți atât în momentul concepției, cât și cel al nașterii.
În privința legii aplicabile în materia filiației, există mai multe tendințe: prima constă în
acordarea priorității legii naționale, iar a două presupune tendința de a da întâietate legii forului
sau a teritoriului în care se regăsește subiectul3.
Prin urmare, ordinea publică în dreptul internațional privat are posibilitatea de a înlătura
aplicarea legii naționale în materia stabilirii filiației, ordinea publică putând fi invocată atât în
cazul filiatiilor din căsătorie, cât și în cazul celor din afară căsătoriei.

I.1. Filiația copilului din căsătorie

Legea aplicabilă

Filiația copilului se stabilește potrivit legii care, la dată nașterii copilului, cârmuiește
efectele generale ale căsătoriei părinților săi4. Ca urmare a acestei prevederi, filiația copilului din
căsătorie se stabilește prin coroborarea dispozițiilor Codului Civil de la art. 2603 alin. (1) cu
prevederile art. 2589 alin. (1) din Codul Civil, stabilind că această va fi guvernată de: legea
reședinței obișnuite și comune a părinților sau legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost
încheiată.

2
Dan Lupașcu, Drept internațional privat, Ed. a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2010, p.153.
3
Mihail Vasile Jakotă, Drept internațional privat, Vol. II, Editura Fundatiei Chemarea, Iași, 1997, p. 96.
4
A se vedea Art. 2603 alin. (1) din Codul Civil.

2
 Totodată, în cazul reglementărilor de la art. 2603 alin. (2), în ceea ce privește copilul
conceput, în cazul desființării căsătoriei prin nulitate sau al desfacerii căsătoriei părinților prin
divorț înainte de nașterea acestuia, filiația se va află sub reglementările legii care cârmuia efectele
generale ale căsătoriei la dată încetării sau desfacerii acesteia.
Aceste dispoziții reglementează și un eventual conflict mobil de legi, deoarece legea
aplicabilă se determina prin raportare la data la care s-a născut copilul ori la dată încetării sau
desfacerii căsătoriei. În acest caz, situația juridical se va află sub guvernarea legii vechi5.

Domeniul de aplicare

Prin prevederile art. 2603 alin. (3) din Codul Civil se consacră faptul că legea aplicabilă
filiației copilului din căsătorie guvernează atât tăgadă paternității, cât și dobândirea numelui de
către minor.
Trebuie să menționăm că dispoziția acestui alineat are o reglementare diferită în privința
stabilirii numelui copilului din căsătorie față de cea consacrată la art. 2576 alin. (2) din același
Cod Civil, reglementare prin care legiuitorul se pare că a dorit stabilirea legii prin care se
determina și numele copilului născut în interiorul căsătoriei, precum și al celui din afară
acestei instituții6.
Prin intermediul unei opinii din doctrina judiciară se menționează că în lipsa unei
intervenții exprese a legislativului, singurul mijloc de împăcare a celor două norme conflictuale
contradictorii este cel de a considera că prevederea din art. 2603 reprezintă o reglementare
specială față de regulă generală de la art. 2576 alin. (2) din același cod Civil. Această excepție
este considerată ca fiind oricum discriminatorie și inutilă, întrucât numele minorului din afară
căsătoriei se stabilește în conformitate cu prevederile de la art. 2576 alin. (2). Așadar, prevederea
cu referire la nume ar trebui înlăturată din viitoarea redactare a art. 2603 alin. (3)7.
Prin urmare, domeniul de aplicare al reglementării filiației copilului din interiorul
căsătoriei presupune o arie diferită de aspect. Legea aplicabilă statuează următoarele: stabilirea

5
Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei, Noul Cod Civil. Comentariu pe
articole, Editura C.H. Beck, București, 2012, p. 2579.
6
Cosmin Dariescu, ,O lămurire asupra legii aplicabile stabilirii numelui copilului conform Noului Cod Civil român, în
Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tomul LXVII, Știinte Juridice, Nr. II, 2011, p.85
7
Cosmin Dariescu, ,,Fundamentele dreptului internațional privat”, Ediția a V-a, Editura Universul Juridic, București,
2018, p.174.

3
filiației față de tată și mama, efectele filiației, tăgăduirea paternității copilului născut din
căsătorie, cum și dobândirea numelui de copil. Instanțelor judecătorești le revine rolul de a
delimita ceea ce separă aceste domenii, indicând datat legea aplicabilă.

I.2. Filiația copilului din afara căsătoriei

Legea aplicabilă

Filiația copilului din afara căsătoriei se stabilește potrivit legii naționale a copilului la dată
nașterii, așa cum reglementează art. 2605 alin. (1). În cazul apariției unui conflict mobil de legi,
acesta va fi soluționat de prevederile legii vechi8. De asemenea, prin intermediul art. 2605, se
consacră principiul legii mai favorabile, în cazul în care copilul are mai multe cetățenii. Așadar,
prin această prevedere, se aplică legea cetățeniei care îi este mai favorabilă.
Reglementarea de mai sus reprezintă o excepție de la regulă conform căreia legea
națională a străinului cu mai multe cetățenii este legea statului unde își are domiciliul sau
reședința. Legea mai favorabilă a copilului se califică după legea instanței chemate să soluționeze
cauza9.
Convenția Europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți în afară căsătoriei
consacră principiul conform căruia filiația față de mamă este stabilită prin simplul fapt al nașterii
copilului, în timp ce filiația față de tată poate fi contestată prin recunoaștere voluntară sau
hotărâre judecătorească. În legătură cu drepturile copilului născut în afară căsătoriei, acestea sunt
aceleași că si când s-ar fi născut în căsătorie. Așadar, căsătoria părinților unui copil născut în
afară căsătoriei îi atribuie statutul de copil născut din căsătorie.
În cazul stabilirii numelui copilului, legiuitorul nu mai extinde domeniul de aplicare al
acesteia și asupra minorului născut în afară căsătoriei, chiar dacă acest lucru ar fi fost posibil în
conformitate cu prevederile art. 2605 alin. (1) și art. 2576 alin. (1). Prin aceste articole se
stabilește faptul că legea națională este capabilă să guverneze numele persoanei fizice, așadar nu
există o contrazicere între cele două prevederi. După cum putem observă, stabilirea numelui
copilului din afara căsătoriei este sub incidența a două norme conflictuale diferite. Dacă art. 2576

8
Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei, op. cit., p.2579.
9
Ioan Chelariu, Gheorghe Gheorghiu, Drept international privat, Editia a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2009,
p.254

4
alin. (2) stabilește că numele copilului va fi ales de către părinți în baza legii statului a cărui
cetățenie comună o au părinții, fie de legea statului unde copilul s-a născut și locuiește încă de la
naștere, art. 2603 prevede că numele copilului se află sub incidența reședinței comune a părinților
sau a legii statului unde a fost încheiată căsătoria10. Așadar, legea aplicabilă numelui copilului din
afară căsătoriei va fi guvernat de legea reședinței comune a părinților. Legea cetățeniei va fi
aplicată doar în cazul în care aceștia nu împart același domiciliu.

Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicare a reglementărilor prezentate mai sus este stabilit de art. 2605 alin.
(2) din Constituție. Așadar, domeniul de aplicare este constituit de recunoașterea filiației, precum
și efectele ei, cât și de constatarea recunoașterii filiației. Doctrina a venit, în acest caz, cu
precizări, întrucât a considerat că în sfera domeniului de aplicare dintre părinți și copii se
încadrează și obligațiile de a întreține copilul, de a-i administra bunurile, precum și acțiunile care
se pot intenta în materia stării civile sau acțiuni de recunoaștere a maternității sau paternității.

10
Cosmin Dariescu, O lămurire... op. cit., p. 87.

5
 CAPITOLUL II. ADOPȚIA

II.1. Considerații generale privind adopția

Adopția este definită ca fiind operațiunea juridică folosită pentru crearea raporturilor de
rudenie și filiație civilă, în condițiile reglementate de către stat, între persoanele prevăzute de
cadrul legal.11 Este un fenomen juridic și social prin care copilul privat de o îngrijire
corespunzătoare este asigurat cu un climat și mediu de întelegere și afecțiune, în care acesta să
poate avea o dezvoltare si evoluție concordantă.
Adopția reprezintă un fenomen încurajat de către majoritatea statelor, deoarece, spre
deosebire de alte moduri de protejare a copilului ce prezintă o absență a îngrijirii părintești,
prezintă posibilitatea acestuia de a trăi într-un climat familial stabil, armonios și adecvat.
Extrem de importante pentru circuitul juridic intern și internațional sunt principiile
generale care reglementează adopția (creșterea și educarea într-un mediu familial, interesiul
superior al copilului, continuitatea în educația copilului în raport de originea sa lingvistică, etnică
și culturală, garantarea confidențialității în privința identității parinților fireșit și celeritatea în
îndeplinarea actelor necesare pentru adopție), respectarea lor fiind imperioasă.

II.2. Legea aplicabilă condițiilor de fond cerute pentru încheierea adopției

In concordanță cu Codul Civil art. 2607, condițiile de fond indispensanbile privind

incheierea adopției sunt stabilite de legea natională a adoptatorului si a adoptatului, aplicându-se
atât condițiilor unilaterale cât si celor bilaterale, condițiile bilaterale fiind imperatorii și în cazul
în care sunt stabilite doar de către una dintre parți.
Adopția internațională se va produce doar atunci când autoritățile competente din statul de
origine au decis că minorul este adoptabil, că adopția se produce în interesul său și că toate
părțile implicate al căror consințământ este cerut pentru adopție au fost înștiințate cu privire la
urmările consințământului lor.
Dacă ne aflăm în situația în care soții adoptă împreună un copil, în conformitate cu
prevederile art. 2607 din Codul Civil, condițiile de fond necesare adoptatorilor vor fi determinate
11
Marieta Avram, Filiaţia. Adopţia naţională şi internatională, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001, p. 90.

6
de legea care guvernează efectele casatoriei, fiind aplicabilă și in situația în care unul dintre soți
va adopta copilul celuilalt soț.

II.3 Legea aplicabilă efectelor adopției

Efectele adopției se referă la filiație și rudenia civilă (prin adopție), drepturile și

îndatoririle părintești, numele și domiciliul adoptatului, cetățenia adoptatului.12
În baza art. 2608, din Codul civil, relațiile dintre adoptator si adoptat, dar si efectele
adopției vor fi guvernate de legea națională a adoptatorului, iar dacă ne aflăm în cazul în care
soții sunt amândoi adoptatori, se va aplica legea privind efectele generale ale căsatoriei, iar în
cazul desfacerii adopției se va aplica aceeași lege. Se reține faptul că adopția se va încheia în
interesul adoptatului.
Efectele adopției prevăd faptul ca prin adopție adoptatul va deveni membru de familie cu
drepturi depline, având aceleași drepturi și obligații ca copilul a cărui filație este stablită legal.
Prin adopție încetează orice legatură juridică între copil și familia de origine, statele părți putând
să indice anumite excepții referitoare la numele de familie sau impedimente la căsatorie.

III.4. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale adopției

Prevederile art. 2609 din Codul Civil supune forma adopției legii statului pe teritoriul
căruia se încheie.13 Asigurându-se respectarea condițiilor de formă și lipsa impedimentelor legale
la adopție. Legea care intervine asupra condițiilor de formă va avea în vedere procedura și proba
adopției, dar și formalitățile prealabile.

III.5. Legea aplicabilă nulității adopției

Nulitatea poate fi definită drept o cauză ce presupune încetarea adopției și anularea actului
juridic al adopției. Nulitatea adopției este absolută și relativă, având diferite particularități în ceea
ce privește cauzele și felul lor, termenul în care acestea pot fi invocate și efectele nulității
adopției.

12
Cosmin Dariescu, Fundamentele.. op.cit. , p 104.
13
Ibidem.

7
 Având în vedere prevederile art. 2610 din Codul Civil, pentru condițiile de fond nulitatea
adopției este supusă legilor aplicabile condițiilor de fond, iar în privința încălcării condițiilor de
formă se vor aplica legile privind forma adopției. Astfel, legea care se va aplica în cazul nulității
adopției pentru încălcarea condițiilor de fond va fi legea națională a adoptatorului și a celui care
a fost adoptat, iar pentru încălcarea condițiilor de forma se va aplica legea de pe teritoriul statului
unde se incheie adopția.

8
 CAPITOLUL III. LEGEA APLICABILĂ FILIAȚIEI SI ADOPȚIEI IN ALTE SISTEME
DE DREPT

III.1. Legea aplicabilă în Spania

Legea spaniolă consacră faptul că în cazul în care reședința obișnuită este în afara Spaniei
sau atunci când, deși o persoană este rezident pe teritoriul spaniol și nu dobândește cetățenie prin
adopție, legea națională a persoanei care este adoptată trebuie să fie respectată în ceea ce privește
capacitatea și consimțământul necesar. De asemenea, la cererea părintelui adoptiv sau a
procurorului, este posibil să se solicite, în interesul minorului adoptat, consimțământul sau
autorizațiile cerute de legea națională sau de legea statului de reședință a persoanei adoptate sau a
părintelui adoptiv.

III.2. Legea aplicabilă în Grecia

În cazul legislației din Grecia cu privire la condițiile adopției sau desfacerii acesteia, care
prezintă un element de extraneitate, legea aplicabilă este reprezentată de legea statului al cărui
cetățean este fiecare persoană implicată în adopție. Dacă persoanele implicate în adopție sunt
resortisanți ai altor state, trebuiesc îndeplinite condițiile prevăzute de statele corespunzătoare și
nu trebuie să existe vreun impediment legal în legile țărilor respective că adopția să poată fi
valabilă.
În cazul filiației, dacă un copil este considerat că fiind născut în cadrul relației de căsătorie
sau în afară acesteia, legea aplicabilă este: legea statului care guvernează relațiile personale dintre
mama și soțul copilului în momentul nașterii acestuia; în cazul desfacerii căsătoriei înainte de
nașterea copilului, se aplică legea statului care reglementa relațiile personale dintre mamă și tatăl
copilului din momentul desfacerii.
Legea aplicabilă în ceea ce priveşte posibilitatea legală ca un copil născut în afară
căsătoriei să fie recunoscut în mod legal este legea statului al cărui cetăţean este tatăl sau mama
copilului care prevede recunoaşterea legală a copilului, fie în cazul în care părinţii se căsătoresc
ulterior, fie prin hotărâre judecătorească pronunţată după încheierea căsătoriei.

9
 III.3. Legea aplicabilă în Suedia

Suedia reprezintă un caz aparte, întrucât în normele dreptului suedez nu se găsesc

diferențe între copiii legitimi sau cei nelegetimi. Totodată, în dreptul suedez nu regăsim
reglementări specifice care să stabilească dacă un copil urmează să fie considerat ca fiind născut
în interiorul căsătoriei sau în afara acesteia.
Totuși, în cazul adopției, legea suedeză prevede faptul că este competență să se pronunțe
asupra adopției dacă cel care o solicită are cetățenia sau domiciliul în Suedia.

10
 CONCLUZII

Problematica adopției și filiației este una de interes pentru domeniul dreptului

internațional privat. În cadrul filiației, este important de diferențiat între copilul din afara
căsătoriei și celui din căsătorie, iar în privința adopției, este de interes determinarea aspectului
asupra căruia va avea incidență legea. Prin urmare, legea aplicabilă diferă în cazul condițiilor de
fond ori de formă, sau în cazul efectelor adopției.
Considerăm că legiuitorul trebuie să acționeze asupra normelor contradictorii interne și să
remedieze conflictul. Autoritățile competente în privința procedurii adopției internaționale
trebuie să fie vigilente la eventualele încălcări ale principiilor ce stau la baza instituției și să aibă
în permanență considerarea interesul superior al copilului.
Deși adopția internațională reprezintă un ajutor binevenit copiilor neglijați, ea nu poate
consitui o soluție durabilă sau suficientă pentru problematica minorilor orfani sau abandonați.
Statul trebuie să sprijine familile tinere și în același timp să încerce să prevină apariția sarcinilor
mamelor adolescentine, pentru a reduce numărul de copii ce au nevoie de ajutor extern pentru a
se putea dezvolta normal și corespunzător.

11
 BIBLIOGRAFIE

1. Cursuri. Manuale. Tratate. :

Avram, Marieta, Filiaţia. Adopţia naţională şi internatională, Editura ALL Beck,

Bucureşti, 2001
Baias, Flavius-Antoniu, Chelaru, Eugen, Constantinovici, Rodica, Macovei, Ioan, Noul
Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2012,
Chelariu, Ioan, Gheorghiu, Gheorghe, Drept international privat, Editia a II-a, Editura
C.H. Beck, București, 2009
Dariescu, Cosmin, Fundamentele dreptului internațional privat, Ediția a V-a, Editura
Universul Juridic, București, 2018
Jakotă, Mihail Vasile, Drept internațional privat, Vol. II, Editura Fundatiei Chemarea,
Iași, 1997
Lupașcu, Dan, Drept internațional privat, Ed. a II-a, Editura Universul Juridic, București,
2010

2. Articole și studii

Dariescu, Cosmin, O lămurire asupra legii aplicabile stabilirii numelui copilului conform
Noului Cod Civil român, în Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași, Tomul LXVII, Știinte Juridice, Nr. II, 2011,

3. Resurse Web:

https://www.ohchr.org

12