Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 234

din  27.02.2002

cu privire la aprobarea Strategiei

Investiţionale a Republicii Moldova

Publicat : 07.03.2002 în Monitorul Oficial Nr. 033     art Nr : 305

MODIFICAT
HG318/30.03.04, MO56-60/09.04.04 art.454
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia Investiţională a Republicii Moldova (se anexează).
2. Ministerul Economiei se desemnează în calitate de coordonator în procesul de monitorizare
a realizării prevederilor stipulate în Strategia Investiţională a Republicii Moldova.
Prim-ministru
al Republicii Moldova             Vasile TARLEV
                                              
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare                   Dmitrii Todoroglo
Ministrul industriei             Mihail Garştea
Ministrul justiţiei                 Ion Morei
Chişinău, 27 februarie 2002.
Nr. 234.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova  nr. 234
din 27 februarie 2002
STRATEGIA INVESTIŢIONALĂ
A REPUBLICII MOLDOVA
INTRODUCERE
Strategia Investiţională a Republicii Moldova (în continuare - Strategia)  în scopul atingerii
unei maxime coordonări şi eficienţe,  este elaborată în conformitate cu prevederile
Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei -Renaşterea
Ţării" şi ale Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu
(pînă în anul 2005).
Obiectivul fundamental al Strategiei constă în accelerarea dezvoltării economice a Republicii
Moldova prin asigirarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de
investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale o îmbunătăţire cardinală
a calităţii vieţii  populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în cîmpul muncii.
În prezenta Strategie sînt luate în considerare priorităţile edificării în Republica Moldova a
unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele,
mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea
regională şi protecţia mediului ambiant. În prezenta Strategie sînt descrise efectele
investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor, sînt identificate mecanismele şi
instrumentele de implementare a politicilor investiţionale.
Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională este
impusă de faptul că, creşterea economică depinde de trei factori fundamentali: a) forţa de
muncă, b) capitalul şi c) progresul ştiinţifico-tehnologic, factori care, pe parcursul ultimului
deceniu, au fost deterioraţi pînă la un nivel critic. Astfel: i) gradul de uzură a fondurilor fixe
în diferite sectoare ale economiei au atins nivelul de 75 - 85%; ii) conform clasificării
Biroului Internaţional al Muncii rata şomajului în anul 2000 a constituit 8,5%, iar peste hotare
au emigrat în căutarea unui loc de muncă circa sute de mii de persoane, dintre care
majoritatea sînt tineri, calificaţi şi bine instruiţi; iii) personalul angajat în sfera ştiinţifico-
tehnologică în anul 2000 a constituit doar o cincime din cel al anului 1990, iar alocările în
sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de zeci de ori.
Doar o majorare substanţială a investiţiior interne şi externe ar putea garanta pe viitor
restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe
şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de muncă,
revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman, prin
creşterea nivelului educaţiei şi învăţămîntului, contribuind, astfel, la menţinerea şi accelerarea
ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
Luînd în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul că cele
externe, în comparaţie cu alte ţări, inclusiv în tranziţie, au constituit sume neînsemnate, o
prioritate indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine
directe (ISD). La acest parametru Republica Moldova este cu mult în urma ţărilor care
parcurg cu succes perioada de tranziţie (anexa nr.1). Dacă în ţara noastră ISD pe cap de
locuitor în anii 1989 - 1999 a constituit circa 79 dolari SUA, atunci în  Republica Cehă, în
aceeaşi perioadă, acest indice a fost de 18 ori mai mare (1447 dol. SUA), iar în Ungaria - de
22 ori (1764 dol. SUA). Influxul impunător de ISD în cele două ţări menţionate a fost
determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi, care prevede înlesniri
substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi locuri de muncă şi
facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane de management.
Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni în ceea ce
priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor. Practica
internaţională demonstrează că privilegiile, care au la bază apartenenţa  naţională a
investitorilor, sînt necugetate şi pot avea un efect opus.
Traducerea în viaţă a Strategiei va fi înfăptuită conform unui plan de acţiuni în care sînt
menţionate denumirea măsurilor concrete, termenele şi responsabilii de executarea acestor
măsuri (anexa nr.2).  
1. OBIECTIVE STRATEGICE
Investiţiile constituie unul din factorii eficienţi, care permit ţării noastre să înfrunte
provocările tranziţiei la economia de piaţă, democraţie şi societatea informaţională
(postindustrială) în condiţiile globalizării şi dezvoltării durabile a comunităţii mondiale.
Concurenţa dură pe pieţele mondiale impune următoarele obiective primordiale ale
activităţilor investiţionale:
Obiectiv fundamental:
dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin asigirarea unor ritmuri înalte de
creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, ţinînd cont
concomitent de posibilitatea de a atinge pe această cale a unui nivel mai înalt al calităţii
vieţii  populaţiei şi a unui grad sporit de ocupare în cîmpul muncii.
Obiective principale:
creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Concomitent se va urmări ca
ivestiţiile să contribuie la un aşa proces de dezvoltare economică, în care ritmurile de creştere
a exporturilor să le depăşească pe cele ale creşterii importurilor, iar ritmurile de creştere a
investiţiilor în capital fix, precum şi cele de creştere a producţiei industriale să întreacă
ritmurile de creştere a PIB;
creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei,
diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale, care vor ameliora mediul de afaceri
al economiei moldoveneşti şi vor spori competitivitatea ei;
creşterea investiţiilor în regiunile care necesită susţinere în dezvoltarea lor social-economică;
extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant, pentru ameliorarea utilizării
resurselor naturale şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activităţile
economice;
orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea în ţară a potenţialului
productiv din exterior şi producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor
externe;
consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional.
2. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE
2.1. Dinamica şi structura investiţiilor
2.1.1. Situaţia generală
Investiţiile sînt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei ţări. Politica economică
a Republicii Moldova pe termen mediu şi lung va  fi orientată spre creşterea investiţiilor şi
menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină capacităţile de producţie
a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică.
În perioada de tranziţie la economia de piaţă, performanţele economiei Republicii Moldova
au fost minore: produsul intern brut (PIB) real a scăzut în fiecare an, cu excepţia anilor 1997
şi 2000. Ponderea formării brute de capital fix în PIB în termene relativ mari a constituit 15-
22% din PIB, iar investiţiile în capital fix au constituit în mediu 75% din volumul formării
brute de capital fix. În urma fenomenului extrem de negativ de deindustrializare a ţării
ponderea industriei în PIB a diminuat de la 24% în anul 1991 pînă la 18% în anul 2000, iar a
construcţiilor a diminuat de la 5% pînă la 3%.
Consumul final în perioada menţionată a avut o tendinţă permanentă de creştere. Cota
acestuia în PIB s-a  majorat de la 73% în 1991 pînă la 98% în 2000 (în anul 1998 valoarea
consumului final a depăşit valoarea PIB cu 1%), preponderent din contul importului, ceea ce
relevă că împrumuturile externe au fost utilizate preponderent pentru consum şi nu pentru
investiţii.
În anul 2000 PIB s-a majorat cu 1,9% faţă de anul precedent.  Concomitent, consumul final a
crescut cu 9%. Astfel, sursa principală de creştere economică a ţării rămîne cererea internă,
care se majorează în general din contul consumului final. Însă, creşterea consumului final va
fi limitată din cauza insuficienţei de finanţare a deficitului contului  curent al balanţei de plăţi.
Prin urmare, sursă principală de creştere economică rămîne a fi investiţiile.
2.1.2. Investiţiile în capital fix
Pe parcursul ultimilor 10 ani economia naţională a fost orientată spre susţinerea consumului
intern. Volumul investiţiilor în capital fix în această perioadă a fost în permanentă descreştere
(cu excepţia anului 1998), în anul 2000 constituind  în termene reale doar 1/10 din volumul
anului 1990. Ponderea lor în PIB pe parcursul acestei perioade a diminuat de la 19% pînă la
11%. Ponderea investiţiilor pentru reutilarea tehnică şi reconstrucţia întreprinderilor în
funcţiune şi a investiţiilor pentru extinderea acestora în volumul total al investiţiilor a avut
tendinţă de diminuare, reflectînd situaţia grea în domeniul activităţii întreprinderilor
existente.  
În structura investiţiilor în capital fix, conform surselor de finanţare, predomină mijloacele
proprii ale întreprinderilor, cota cărora în anul 2000 a constituit 56,4% în volumul total al
investiţiilor. În anul 1994, pentru prima dată, au fost înregistrate investiţii străine (1,2% în
volumul total al investiţiilor), care ulterior s-au majorat. În anul 2000 ponderea acestora în
volumul total al investiţiilor a constituit 25,3% şi 2,8% în PIB.  De menţionat că în ultimii ani
s-au majorat investiţiile din contul creditelor bancare, cota cărora în anul 2000 a atins 5% din
volumul total al investiţiilor (0,6% din PIB) în urma deschiderii cu ajutorul organizaţiilor
financiare internaţionale a liniilor de creditare.
2.1.3. Investiţiile străine
Investiţiile străine directe în Republica Moldova au înregistrat un nivel scăzut în primii ani de
tranziţie, dar au crescut brusc  în anii 1995-2000, valoarea lor netă atingînd în anul 2000
127,5 mil. USD sau 10% din PIB (majorîndu-se de  11 ori comparativ cu anul 1994 şi de 1,6
ori  - cu anul 1997). Din volumul total al investiţiilor în economia naţională 11% au fost
direcţionate în sectorul bancar şi 89% în alte sectoare (în anul 1997 21% şi 79% respectiv).
Intrările sporite de investiţii directe au fost condiţionate de lansarea procesului de privatizare
a sectorului energetic şi dezvoltarea telecomunicaţiilor. Valoarea netă a investiţiilor directe pe
cap de locuitor a atins 23,8 USD, majorîndu-se de 2,6 ori faţă de anul 1999 şi de 1,4 ori faţă
de anul 1998.  
În perioada anterioară crizei financiare regionale o parte însemnată a investiţiilor  străine au
constituit-o investiţiile de portofoliu, care sînt destul de elastice în funcţie de situaţia politică
şi economică a ţării în care sînt îndreptate.  În anul 1997 valoarea lor netă a atins 233,6 mil.
USD, depăşind  de 3 ori valoarea investiţiilor directe. În perioada  crizei regionale a fost
înregistrat refluxul acestor investiţii. Valoarea lor netă a constituit 59,1 mil. USD în anul 1998
şi - 140,1 mil. USD în anul 1999.
În anul 2000 valoarea netă a investiţiilor de portofoliu a constituit 92,5 mil. USD, fiind cu 35
mil. USD mai mică decît valoarea investiţiilor directe.
Atragerea  investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect imediat pentru
revitalizarea economiei ţării atît timp cît nu vor începe să funcţioneze satisfăcător propriile
mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi amplificarea tendinţei
de creştere economică care s-a conturat în ultimul un an şi jumătate.
Din cauza lipsei de resurse naturale, nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor
reduse ale profiturilor provenite din activităţile de afaceri investiţiile străine directe  sînt unica
cale de a genera o creştere economică la nivelul preconizat în Programul de activitate a
Guvernului "Renaşterea Economiei - Renaşterea ţării".
Principalele beneficii  ale investiţiilor străine directe  sînt următoarele:
creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine, îndeosebi a celor cu grad
înalt de solvabilitate şi previzibilitate, deoarece întreprinderile cu participarea capitalului
străin sînt în mare măsură orientate spre export, graţie unei producţii capabile de a concura pe
alte pieţe;
companiile cu capital străin de obicei investesc mai mult decît companiile autohtone creşterea
capacităţilor de producţie, renovarea şi restructurarea întreprinderilor, concomitent
demonstrînd abilităţi superioare  celor autohtone de a accesa resursele financiare mondiale
menite pentru investiţii;
contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" - proiecte
investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă  prin angajarea forţei de muncă locale;
creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului străin,
venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decît a celor din întreprinderile autohtone;
practicarea unui management performant, contribuind la răspîndirea acestuia printre
întreprinderile autohtone;
accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi know-
how, implementarea noilor tehnici de  marketing;  
intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare
transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa Guvernului de
a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un climat adecvat pentru
investiţiile străine. Privatizarea infrastructurii de către companiile străine stimulează şi mai
mult fluxurile investiţiilor străine directe, deoarece îmbunătăţirea infrastructurii contribuie la
ameliorarea climatului comercial şi la reducerea cheltuielilor de afaceri;
apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor din
străinătate;
stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor
avansate.
2.2. Oportunităţi şi probleme
Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea ţării noastre, pe de o parte, de a spori şi a
utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate beneficia, iar pe de
altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care  şi le-ar asuma
potenţialii investitori.  
În acest sens pentru Republica Moldova, în calitatea ei de areal pentru investiţii,  este
important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă
investiţie.
Avantajele:
amplasarea geografică favorabilă. Moldova este unica ţară din regiunea de Sud-Est a Europei
care are acces liber la piaţa C.S.I. şi a Rom"niei. Numai piaţa de desfacere regională, a
Ucrainei şi Rom"niei, presupune 80 mil. consumatori. Pentru ţară  există  posibilitatea de a
juca rolul unui "coridor de tranzit: luînd în considerare planificarea investiţiilor în cadrul
Sistemului Trans European ("Coridorului A-9", ce uneşte statele Baltice cu Balcanii) şi
oportunităţile investiţionale ce reies din calitatea Moldovei de membru al Pactului de
Stabilitate în Europa de Sud-Est;
gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (analfabetismul constituie doar 4%, iar numărul
studenţilor în universităţi în ultimii 10 ani a crescut cu 50%);
potenţialul ştiinţifico-tehnologic avansat (la începutul anilor "90, după numărul de
persoane  angajate în sfera cercetare-dezvoltare raportat la 10 mii de locuitori, Republica
Moldova ocupa locul 6-7 în lume). Pînă în prezent acest personal s-a micşorat de circa 5 ori
"scurgîndu-se" în alte sfere de activitate şi peste hotare, dar, în cazul unor investiţii suficiente,
ar putea reveni masiv la activităţile lor ştiinţifico-tehnologice şi inovaţionale;
calitatea excepţională a solurilor (cele mai bune în Europa, deoarece  circa 80% din suprafaţa
ţării o ocupă solurile negre (ciornoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală, care
determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole
(îndeosebi, a fructelor, legumelor,  poamei, plantelor medicinale şi etero-oleagenoase) şi
oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;
deprinderi industriale (la începutul anilor "90 în Republica Moldova prevala sfera industrială,
cu fonduri de producere industrială de nivel mediu pe plan mondial, cu personal înalt
calificat. Unele din capacităţile industriale, îndeosebi cele ce aparţineau complexului militar-
industrial al fostei U.R.S.S. erau competitive la nivel mondial). Personalul care activa în sfera
industrială, precum şi unele capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor
invesiţii adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;
o situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;
existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decît în ţările membre ale
Uniunii Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în
unele ramuri, cum ar fi: industria uşoară (textile, mărăchinărie), producerea mobilei,
materialelor de construcţii, electronica, construcţia de maşini şi utilaje, unele subcomplexe ale
sectorului agroalimentar;
cunoaşterea mărcilor de origine moldovenească pe piaţa C.S.I. Stereotipul încă existent
privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preţ accesibil, care se
menţine pe piaţa C.S.I., merită a fi luat în considerare, deoarece producînd produsele
respective de calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la promovarea lor pe aceste
pieţe;
existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente cu suprafeţe
mari;
existenţa zonelor economice libere, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale, inclusiv
de ordin fiscal pentru rezidenţi. Actualmente în Moldova funcţionează cinci zone economice
libere, amplasate pe un teritoriu de  433 ha  în diferite regiuni ale ţării.
Dezavantajele:
presiunea fiscală înaltă şi birocraţia;
necesitatea acută în modernizarea economiei (o mare parte din sectoarele economiei posedă
fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de tehnologii învechite);  
infrastructură slab dezvoltată. Reţelele naţionale de drumuri auto si feroviare sînt deteriorate,
transportul naval şi cel aerian intern lipsesc, la sistemul aerian internaţional este conectată
doar capitala ţării - mun. Chişinău;
serviciile prestate de sistemul hotelier sînt la un nivel jos. În capitală nu există nici un hotel de
cinci stele;
practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează doar localurile de
noapte;
nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi management;
abilităţi infime ale sistemului autohton de cercetare-dezvoltare (ştiinţă, tehnologie şi inovaţie)
de a colabora cu sferele de producere şi servicii şi de a comercializa rezultatele cercetărilor
ştiinţifice;
insuficienţa instrumentelor financiare de dezvoltare inovaţională;
insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru stabilirea relaţiilor
de parteneriat cu companiile străine;
dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei;
afectarea activităţilor de export  de către procedurile vamale complicate;
rata exagerată a dobînzii la credite şi dificultăţile de obţinere a creditelor pe termen  lung.
Oportunităţile:
posibilităţi suplimentare de dezvoltare şi integrare în economia mondială legate de calitatea
de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului;
circumstanţe favorabile în urma aderării la Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est;
posibila calitate de membru asociat (în perspectivă medie) şi, succesiv, de membru cu
drepturi depline a Uniunii Europene;
posibilităţi relativ sporite de a implementa tehnologii informaţionale;
creşterea rapidă a sectorului de servicii financiare, îndeosebi a celor bancare;
dezvoltarea în ritmuri accelerate a învăţămîntului superior ce ţine de domeniile economice,
financiare, manageriale şi juridice;
posibilităţile de a obţine credite şi fonduri de asistenţă tehnică de la organismele financiare
internaţionale şi ţările donatoare;
existenţa pe teritoriul ţării în prezent a euroregiunilor "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" şi
posibilitatea de a deschide pe viitor a noi euroregiuni;
posibilitatea implicării directe cu investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale,
cum ar fi: Banca Europeana de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Western NIS Enterprise Fund
(USA), International Financing Corporation (IFC) etc.
Riscurile:
instabilitatea politică legată, în primul rînd, de separatismul intern şi, în special, de diferendul
transnistrean;
prezenţa pericolului deconectării sistemului republican energetic şi de gaze de la sursele
respective din cauza datoriilor enorme faţă de furnizori;
stoparea procesului de privatizare şi ineficienţa companiilor de stat;
starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor
de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;
concurenţa puternică, în continuă creştere, cu alte ţări pe pieţele  mondiale şi, îndeosebi pe
pieţele regionale, din cauza stării deplorabile şi de permanent declin  a sferei inovaţionale
autohtone;
gradul insuficient de calificare a antreprenorilor autohtoni;
insuficienţa dezvoltării sistemului inovaţional şi a celui de diseminare a cunoştinţelor;
dimensiunile îngrijorătoare ale economiei tenebre, gradul înalt de criminalitate, contrabandă
şi corupţie;
existenţa unui număr mare de organe publice centrale şi locale care sînt investite cu dreptul de
a stabili reguli obligatorii pentru agenţii economici, precum şi de a controla respectarea
legislaţiei economice;
instabilitatea şi imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ.
3. ACŢIUNI NECESARE PENTRU
CREŞTEREA INVESTIŢIILOR
Creşterea investiţiilor în Republica Moldova va fi asigurată prin:
crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri;
stabilirea priorităţilor în acţiunile de promovare a investiţiilor;
creşterea influxului de ISD.
3.1. Crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri
Crearea mediului respectiv va fi realizată prin:
ameliorarea cadrului legislativ, instituţional şi organizaţional;
adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne;
renovarea şi adoptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei
moderne;
crearea unui sistem de facilităţi pentru investitori.
Activităţile privind ameliorarea cadrului legislativ, instituţional şi organizaţional:
asigurarea compatibilităţii legislaţiei în vigoare cu politicile economice stabilite în Strategia
de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu, cu luarea în
considerare a necesităţii de stabilizare a prevederilor legislative;
continuarea activităţilor de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii
Europene;
perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor artificiale la
lansarea activităţilor de afaceri, şi optimizarea sistemului de controale economice;
simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative pentru cetăţenii străini implicaţi în
activităţile investiţionale (inclusiv eliberarea vizelor de intrare şi de reşedinţă etc.).
Activităţile privind adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile
economiei moderne:
modernizarea căilor ferate şi drumurilor auto, precum şi a infrastructurii lor, adaptarea
acestora la standardele internaţionale;
restabilirea şi dezvoltarea reţelei aeriene interne;
perfecţionarea transportului municipal;
crearea unei baze pentru utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale moderne în activităţile
economice şi comerciale (Internetul, comerţul electronic, mass-media etc.).
Cadrul instituţional: Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii
Informaţionale.
Activităţile privind renovarea şi adaptarea infrastructurilor complexului energetic la
necesităţile economiei moderne:
finalizarea procesului de privatizare a întreprinderilor şi reţelelor energetice;
restabilirea, renovarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, distribuţie şi a liniilor
electrice de interconexiune cu sisteme energetice a ţărilor vecine, renovarea reţelelor termice,
modernizarea şi extinderea sistemului de transportare a gazelor naturale;
modernizarea şi dezvoltarea obiectelor de producere a energiei, adaptarea acestora la
standardele internaţionale;
implementarea sistemelor moderne de măsurare şi evidenţă a energiei.
Cadrul instituţional: Ministerul Energeticii.
Activităţile privind crearea sistemului de facilităţi pentru investitori:
elaborarea şi implementarea sistemului de asistenţă publică acordată investitorilor;
elaborarea şi adoptarea actelor legislativ-normative de facilitare a activităţii investiţionale.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei.
3.2. Stabilirea priorităţilor în acţivităţile investiţionale
Drept prioritare vor fi considerate activităţile investiţionale îndreptate spre:
crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a
serviciilor orientate spre export;
elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv celor
informaţionale, inovaţiilor, "know-how"-urilor;
creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care necesită suport pentru dezvoltare;
creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant, precum şi la
reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice;
creşterea investiţiilor în domeniile legate de asigurarea condiţiilor de trai de primă necesitate,
cum ar fi: apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizate a deşeurilor reziduale, inclusiv
a apelor uzate, spaţiul locativ, protecţia de calamităţi naturale, ocrotirea sănătăţii.
3.2.1. Crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a
serviciilor orientate spre export
Criteriile:    
investiţiile făcute constau în crearea unei noi întreprinderi sau extinderea şi modernizarea unei
întreprinderi existente;
volumul  investiţiilor depăşesc un anumit plafon (acest plafon va fi stabilit într-o lege nouă);
investiţiile făcute  au ca efect crearea unui număr substanţial de locuri de muncă (numărul
minimal de locuri de muncă nou create va fi stipulat în legea nouă).
Pe parcursul ultimilor ani s-a conturat extrem de pronunţat tendinţa negativă de creştere a
deficitului balanţei comerciale, care în anul 2000 a constituit 305 milioane dolari SUA, gradul
de acoperire a importului prin export alcătuind doar 60%. De aceea unul din criteriile
principale va fi cota sporită (mai mare de 70%) a volumului mărfurilor sau serviciilor
destinate exporturilor în volumul total al acestora, produs sau prestat de întreprinderea în care
se investeşte.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
3.2.2. Elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv
celor  informaţionale, inovaţiilor, "know-how"-urilor
Criteriile - existenţa în localitate (în aria sau structurile unde se preconizează a investi) a
condiţiilor pentru asemenea investiţii:
a) personal de înaltă calificare,
b) infrastructură de caracter inovaţional (institute şi centre de cercetare-dezvoltare (ştiinţifico-
tehnologice), universităţi, parcuri ştiinţifice, inovaţionale şi tehnologice (inclusiv sub formă
de zone economice libere), centre inovaţionale şi de transfer tehnologic, "incubatoare" ale
business-ului inovaţional, instituţii financiare;
c) infrastructură tehnică şi informaţională;
confirmarea prin cercetări de marketing a potenţialului pentru absorbirea acestui tip specific
de investiţii, incluzînd oportunităţile exporturilor;
stimularea prin investiţiile în cauză a stabilirii şi dezvoltării altor tipuri de activităţi industriale
sau de prestare a serviciilor, incluzînd creşterea competitivităţii şi potenţialului companiilor
de implementare a inovaţiilor şi de prestare a serviciilor bazate pe tehnologii avansate.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică, Academia de Ştiinţe a Moldovei, asociaţiile de ştiinţă şi producere.
3.2.3. Creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care  necesită suport pentru dezvoltare
Criteriile:
prezenţa în regiune (localitate) a întreprinderilor restructurate din punct de vedere financiar, al
managementului, al resurselor de personal şi al marketingului conform cerinţelor economiilor
moderne;
existenţa unor condiţii pedologice şi climatice deosebit de favorabile pentru creşterea şi
dezvoltarea anumitor plante agricole (de exemplu pentru creşterea unor soiuri preţioase de
poamă, fructe, legume etc.);
poziţie geografică care contribuie prin investiţii la sporirea gradului de securitate şi eficienţă
economică sau energetică a ţării (de exemplu construirea unui port polifuncţional în baza
terminalului de la Giurgiuleşti);
existenţa unor condiţii speciale în regiune care contribuie la intensificarea integrării
economice, tehnologice, ştiinţifice, culturale, informaţionale şi ecologice cu ţările vecine (de
exemplu, euroregiunile "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" la care iau parte Republica
Moldova, Rom`nia şi Ucraina);
calitatea deosebit de proastă a drumurilor şi a infrastructurii tehnice, distanţa mare de la
localităţile şi rutele importante de tranzit;
rata şomajului în localitate întrece  un nivel critic (acest nivel va fi stabilit printr-o nouă lege).
3.2.4. Creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi  ameliorarea  mediului ambiant şi la
reducerea  impactului ecologic negativ cauzat de activităţile  economice
Criteriile:
investiţii legate de utilizarea raţională şi ameliorarea resurselor naturale, precum şi de
conservarea diversităţii biologice;
existenţa necesităţii urgente de a combate alunecările de teren de pe teritoriul localităţilor sau
din apropierea imediată a lor;
existenţa localităţilor unde se utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde
exigenţelor sanitaro-igienice;
existenţa în localităţi a terenurilor agricole puternic erodate, care necesită luarea măsurilor de
protecţie împotriva eroziunii;
promovarea tehnologiilor şi echipamentelor performante cu impact minim asupra mediului,
producătoare de cantităţi minime de deşeuri sau reducerii totale a acestora, de producere a
energiei renovabile şi cu efecte de conservare a materialelor şi energiei;
investiţii în cercetările ştiinţifice aplicative în domeniul ecologiei, protecţiei mediului şi
gestiunii raţionale a resurselor naturale.
Cadrul instituţional: Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului,
Ministerul Energeticii, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.
3.3. Intensificarea procesului investiţional
3.3.1. Perfecţionarea sistemului instituţional de suport pentru investitori
restructurarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente
ale lui;
definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului;
organizarea prestării de servicii pentru investitori.
Activităţi privind restucturarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între
elementele componente ale lui
asigurarea coordonării de către Ministerul Economiei a activităţilor investiţionale ale
structurilor de profil din organele publice centrale şi locale privind ISD;
definirea rolului şi a obligaţiunilor consiliilor judeţene în domeniul creării infrastructurii
instituţionale şi prestării în regiune a serviciilor de înaltă calitate pentru investitorii străini.
Alocarea resurselor financiare în cadrul bugetelor central şi locale pentru aceste scopuri;
definirea direcţiilor de activitate şi a principiilor de funcţionare a organului administraţiei
publice centrale responsabil de atragerea şi promovarea investiţiilor străine şi autohtone.
Acest organ va avea următoarele atrbuţii principale:
a) prestarea serviciilor pre- şi post-investiţionale investitorilor potenţiali şi celor actuali;
b) asigurarea informaţională a participanţilor la procesul investiţional;
c) promovarea unei imagini investiţionale favorabile a ţării peste hotare;
d) generarea de investiţii noi;
e) monitorizarea implementării proiectelor investiţionale cu evaluarea concomitentă a
eficienţei lor.
Organului respectiv îi va reveni rolul-cheie în construirea şi funcţionarea reţelei de parteneriat
între organele statale, instituţiile specializate, investitorii care activează în ţară, agenţiile de
consultanţă, camerele de comerţ şi industrie, administraţiile zonelor economice libere,
uniunile, asociaţiile, cluburile de afaceri, mass-media locală şi internaţională, alte instituţii
private, ce pot asigura asistenţă în dezvoltarea şi lansarea unei imagini pozitive, generării
investiţiilor şi serviciilor pentru investitori;
crearea pe lîngă Guvern a unui Consiliu Interdepartamental pentru Investiţii, condus de
viceprim-ministrul abilitat cu împuterniciri de coordonare a blocului economic şi în
componenţa căruia vor intra, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţii ministerelor şi
departamentelor interesate, în persoanele viceminiştrilor care se ocupă de problemele
investiţiilor. În componenţa Consiliului vor fi incluşi cu drept de vor consultativ reprezentanţi
ai cercurilor de afaceri din sectorul privat autohton, ai companiilor străine, implicaţi în
procesul investiţional de pe teritoriul Republicii Moldova, ai băncilor finanţatoare, asociaţiilor
profesionale, experţi şi specialişti cooptaţi. Reprezentanţii neguvernamentali vor pune la
dispoziţia Consiliului informaţii şi recomandări privind ameliorarea şi eficientizarea mediului
de afaceri şi a procesului investiţional. Membrii Guvernului, în calitatea lor de participanţi la
Consiliu, vor lua în considerare informaţiile şi recomandările menţionate şi vor asigura
implementarea obiectivelor prezentei Strategii.    
Activităţi privind definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului
elaborarea şi implementarea unei metodologii unice privind evaluarea fluxurilor de ISD în
Republica Moldova, armonizînd datele Băncii Naţionale a Moldovei şi cele ale
Departamentului Statistică şi Sociologie;
crearea şi dezvoltarea mediului concurenţial în baza unei metodologii unice a organizării
licitaţiilor (tenderelor) privind proiectarea şi executarea investiţiilor publice;
instruirea şi ridicarea permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice
centrale şi locale  antrenat în activităţile investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu
caracter de schimb de experienţă;
fondarea şi dezvoltarea unei reţele naţionale informaţionale bazate pe tehnologii moderne şi o
bază computaţională performantă cu accesarea la bazele de date ale organului public central
responsabil de promovarea investiţiilor, ale Departamentului Tehnologii Informaţionale, ale
Camerei de Industrie şi Comerţ a Republicii Moldova, la bazele de date specializate
internaţionale, cum ar fi cele ale Organizaţiei pentru Dezvoltarea Industrială a Naţiunilor
Unite (UNIDO), ale Agenţiei Multilaterale pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA), ale
Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), ale Iniţiativei
Central-Europene (ICE) etc.
Activităţi privind organizarea prestării de servicii pentru investitori
fondarea în judeţe a centrelor de prestare a serviciilor pentru investitorii străini care vor
acorda acestora asistenţă calificată informativ-consultativă şi operaţională exhaustivă  (one-
stop office) pînă şi după efectuarea investiţiilor;
menţinerea de către organele abilitate cu activităţi investiţionale a contactelor cu investitorii
pentru a le acorda în regim de urgenţă (prompt) a ajutorului necesar în cazurile apariţiei unor
conflicte sau reţineri de orice gen la investiţiile primare sau la  reinvestirile ulterioare din
profit;
crearea unui sistem informaţional privind instituţiile care asigură funcţionarea mediului de
afaceri şi care ar acorda asistenţă investitorilor din Republica Moldova;
organizarea  activităţilor de training pentru întreprinzători, în special pentru reprezentanţii
întreprinderilor mici şi mijlocii, în domeniul colaborării cu investitorii străini.
3.3.2. Elaborarea şi implementarea unui program complex de promovare a imaginii favorabile
investiţionale a Republicii Moldova
Programul în cauză va urmări următoarele obiective de bază:
promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii;
promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii;
promovarea investiţiilor în domeniul inovării tehnologice, dezvoltării reţelelor şi tehnologiilor
informaţionale şi a diseminării cunoştinţelor ştiinţifice.
Activităţi privind promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru  investiţii
promovarea mărcii "Fabricat în Moldova";
promovarea imaginii ramurilor economice prioritare;
promovarea posibilităţilor investiţionale în domeniul inovărilor tehnologice;
atragerea ISD în Moldova în bază promovării proiectelor individuale, cu adaptare la profilul
şi specificul potenţialilor investitori concreţi;
invitarea reprezentanţilor mass-media din străinătate pentru a se informa din prima sursă, şi în
cazul publicării unor articole pozitive, acestea să fie retipărite şi folosite ca instrumente de
marketing. Un rol important în acest context o au ambasadele Republicii Moldova peste
hotare, reprezentanţele economice şi consulatele onorifice a Republicii Moldova;
editarea  literaturii promoţionale, cum ar fi Ghidul investiţional, care va include informaţia
generală despre Republica Moldova, oportunităţile investiţionale, cadrul instituţional, cadrul
legislativ şi care va descrie  detaliat paşii pe care un investitor trebuie să-i întreprindă în cazul
lansării unei eventuale afaceri; a compact-discului, versiunea electronică a Ghidului
investiţional; pliante şi broşuri informaţionale, care conţin informaţie specializată pe domenii,
sectoare, tematică, studii sectoriale etc.;
perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului organului public central responsabil
de promovarea investiţiilor;
distribuirea literaturii promoţionale, prin intermediul
a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor economice şi
consulatelor onorifice a Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate
în  Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice străine; c)
oficiile Camerelor de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie,
ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ai Republicii Moldova în străinătate; e)
misiunilor oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova; f) plasarea
materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate; g) plasarea în
rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale, în ghiduri
turistice internaţionale etc.;
organizarea anuală la Chişinău a unui forum investiţional, cu invitarea potenţialilor
investitori, cu prezentarea oportunităţilor investiţionale;
organizarea de misiuni a oamenilor de afaceri din Republica Moldova în străinătate, în
special, a reprezentanţilor întreprinderilor care au elaborat proiecte investiţionale de
perspectivă. Se pune în sarcina fiecărui conducător al delegaţiei oficiale să promoveze în
străinătate potenţialul investiţional al Republicii Moldova şi, după posibilităţi, să asigure
prezentarea ţarii cercurilor de afaceri a statului-gazdă;
utilizarea contactelor directe a întreprinderilor. Multe agenţii de promovare a investiţiilor
folosesc în mare măsură reprezentanţii naţiunii lor care trăiesc peste hotare şi care au obţinut
posturi de conducere sau proeminenţă în afaceri ori viaţa publică;
participarea la  conferinţe şi expoziţii internaţionale. Dacă se decide ca Moldova să fie
prezentată la vre-un eveniment care are aspect investiţional este necesar de a asigura
pregătirea unui stand cu oferte investiţionale, cu material promoţional şi cu informaţie
generală despre Republica Moldova. În acest sens se va crea un stand portabil.
Activităţi privind promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile
pentru investiţii
promovarea realizărilor economice, a capacităţilor de producere şi potenţialului de dezvoltare
a serviciilor în regiunile respective;
promovarea proiectelor investiţionale, care se caracterizează, în primul rînd, prin crearea de
locuri de muncă în localităţile cu rata şomajului deosebit de mare;
promovarea regiunilor care au capacităţi de a atrage investiţii în domeniul inovărilor
tehnologice;
promovarea mărcilor locale, inclusiv a mărcilor de origine a produselor (de exemplu a
mărcilor de vin produs  din struguri crescuţi în anumite zone pedo-climatice);
întocmirea informaţiilor şi elaborarea materialelor despre regiunile Republicii Moldova.
Activităţi privind promovarea posibilităţilor investiţionale
elaborarea unei baze de date a companiilor moldoveneşti care operează sau sînt capabile să
opereze cu proiecte inovaţionale şi care presupun utilizarea tehnologiilor avansate;
întocmirea informaţiilor şi a materialelor promoţionale privind posibilităţile de a investi în
Moldova în domeniul  tehnologiilor inovaţionale;  
elaborarea unui set de informaţii exhaustive privind instituţiile şi organizaţiile centrale şi
locale, care pot coopera cu investitorii străini interesaţi în investiţii în inovaţiile tehnologice.
4. AMELIORAREA CLIMATULUI
INVESTIŢIONAL
4.1. Sistemul fiscal
Actualmente situaţia investiţională din Republica Moldova este de aşa natură încît o  creştere
substanţială a investiţiilor directe poate fi obţinută, în primul rînd, prin nişte schimbări
serioase a regimului de impozitări în direcţia reducerii presiunii fiscale. Această reducere,
conform prevederilor Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova va
asigura o creştere durabilă a producţiei şi investiţiilor.
Conform experienţei mondiale, dacă recesiunea economică se menţine mai mulţi ani (stare în
care se află economia Moldovei pe parcursul ultimului deceniu) soluţia cea mai radicală este
scăderea impozitelor şi taxelor, precum şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de investiţii
de capital, adică aplicarea unei politici economice active din partea statului. Scăderea
presiunii fiscale contribuie la reducerea preţurilor, inflaţiei şi ratei dobînzilor, la creşterea
consumului şi la alte efecte benefice care asigură în ultimă instanţă o creştere substanţială a
investiţiilor.
În acest sens merită atenţie experienţa Kazahstanului, care deţine primul loc printre ţările
C.S.I. după nivelul investiţiilor şi care a redus în anul 2001 impozitul la profit de la  26% pînă
la 21%, iar TVA de la 20% pînă la 16%. În Rusia, care este partenerul comercial principal al
ţării noastre, de la 1 ianuarie 2002 impozitul pe venit va fi unificat la nivelul de 13%. Este
necesar a lua în considerare faptul că concurenţa pentru investiţii va fi cîştigată de acele ţări
care vor crea un climat investiţional mai favorabil.
Reducerea impozitelor şi taxelor trebuie să fie însoţită, în mod obligatoriu, de o luptă
consecventă şi necruţătoare cu evaziunile fiscale, contrabanda şi economia tenebră, precum şi
cu corupţia care favorizează puternic fenomenele în cauză.
Altă direcţie de intensificare a procesului investiţional o constituie acordarea de înlesniri
fiscale pentru investitori. În condiţiile contemporane economiile de succes acordă puternice
înlesniri fiscale pentru investitori. Conform estimărilor companiei "Procter & Gamble"
înlesnirile pentru investitorii străini constituie în diferite ţări valori de la 25% pînă la 210%
din valoarea mijloacelor investite (anexa nr.3).
Pentru stimularea creşterii investiţiilor atît străine cît şi autohtone vor fi întreprinse
următoarele măsuri:
reducerea treptată a impozitului pe profitul agenţilor economici de la 28% pînă la 15%. În
cazurile cînd diferenţa de la 15% pînă la 10% va fi reinvestită în extinderea producţiei de
mărfuri sau prestarea de servicii, atunci impozitul va constitui 10%;
stabilirea unei T.V.A. unice, reducînd-o treptat pînă la 16-18% pentru toate tipurile de mărfuri
şi servicii;
acordarea de facilităţi de 50-100% din valoarea mijloacelor investite şi vacanţe fiscale de 5-
10 ani în cazurile investiţiilor în domeniile prioritare indicate la punctul 4.2. al prezentei
Strategii;
asigurarea stabilităţii şi transparenţei legislaţiei fiscale. Stabilitatea va fi obţinută prin
implementarea principiului "Nici o modificare a cotelor la impozite şi taxe mai devreme de un
an de la momentul adoptării lor".
4.2. Zonele economice libere
Pentru atragerea investiţiilor  străine şi autohtone pe termen lung în Republica Moldova în
perioada imediat următoare  va fi susţinută fondarea şi dezvoltarea zonelor economice libere.
Caracteristicile tipice ale acestor zone vor fi următoarele:
importul nelimitat de materii prime scutite de impozitare pentru prelucrarea lor în interiorul
zonei;
simplificarea procedurilor administrative legate de lansarea şi desfăşurarea activităţilor de
afaceri;
înlesniri fiscale substanţiale pentru întreprinderile rezidente;
nelimitarea dreptului de proprietate a străinilor;
nelimitarea dreptului de repatriere a profitului.
În cadrul zonelor libere vor fi desfăşurate direcţiile prioritare de activitate desemnate în
punctul 3.2. al prezentei Strategii. Zonele existente vor fi reorientate spre activităţile
industriale de producere pentru export şi spre cele ce ţin de business-ul inovaţional, transferul
şi implementarea tehnologiilor avansate.
Zonele libere vor fi create în regiunile care în prezent nu se pot dezvolta fără regimul de zonă
liberă şi în sectoarele economice care necesită alocări substanţiale de capital şi de forţă de
muncă.
4.3. Sistemul bancar şi alte structuri financiare
Contribuţia sistemului bancar la ameliorarea climatului investiţional va fi obţinută prin:
elaborarea şi aplicarea unor mecanisme eficiente de integrare a sectoarelor de producţie şi a
celui bancar întru încurajarea creşterii investiţiilor în activităţile economice;
încurajarea băncilor comerciale la atragerea economiilor populaţiei şi a persoanelor juridice şi
transformarea acestora în investiţii prin crearea unui sistem adecvat de asigurare a
depunerilor, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea Legii privnd garantarea depunerilor;
sporirea nivelului de concentrare a capitalului bancar;
crearea condiţiilor pentru sporirea creditării de lungă durată a sectorului real al economiei;
dezvoltarea sistemului de împrumut prin gaj;
stimularea fluxului capitalului străin către sectorul bancar;
crearea şi dezvoltarea sistemului de bănci specializate (investiţionale, inovaţionale, ipotecare);
lansarea activităţii Băncii de Dezvoltare şi Investiţii a Moldovei, creată prin Legea respectivă
care a intrat în vigoare la 21 mai 1998;
dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (companiilor de asigurări, pieţei hîrtiilor de
valoare, fondurile de pensionare etc.) şi atragerea resurselor respective în procesul
investiţional.
La nivel macroeconomic se va promova cu perseverenţă unul din obiectivele principale ale
Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu, care constă
în reducerea continuă a ratei inflaţiei, ceea ce contribuie direct la diminuarea ratei dobînzii şi
la creşterea volumului total de credite în economia ţării atît în valută naţională cît şi străină
(anexa nr.4).
4.4. Pieţele hîrtiilor de valoare şi serviciile de asigurări
Scopul de bază al pieţei valorilor mobiliare constă în elaborarea unui mecanism eficient de
atragere şi distribuire a capitalului în economia ţării, în stimularea activităţilor investiţionale.
Pentru realizarea acestei sarcini este necesar de a întreprinde următoarele măsuri:  
asigurarea atît a investitorilor individuali cît şi a persoanelor juridice cu un spectru larg de
alegere a intermediarilor pe piaţa de valori;
elaborarea noilor mecanisme de atragere a economiilor pe piaţa titlurilor corporative;
crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea activităţilor de broker şi activităţilor de
operare cu hîrtiile de valoare;
majorarea numărului de instrumente financiare pe piaţa de valori în scopul lărgirii numărului
de obiecte  ce necesită investiţii şi atragerea noilor investitori, orientaţi spre investiri pe
termen lung, micşorarea riscurilor investiţionale;
înlăturarea barierelor administrative şi fiscale în scopul stimulării ofertei hîrtiilor corporative;
dezvoltarea infrastructurii pieţei de valori, care ar asigura fluiditatea capitalului, micşorarea
costului resurselor investiţionale;
eliberarea de impozitare a dividendelor acţionarilor;
simplificarea procedurii de înregistrare a emiterii hîrtiilor de valoare.
Conform unor evaluări în Republica Moldova totalitatea instrumentelor de minimizare a
riscurilor (asigurările, programele sociale, formarea fondurilor de rezervă şi a celor
extraordinare ale întreprinderilor) acoperă nu mai mult de 10% din riscurile existente în
prezent în activităţile economice. Lipsa de protecţie împotriva acestor riscuri atrage după sine
cheltuieli bugetare considerabile îndreptate spre lichidarea urmărilor calamităţilor naturale şi
a catastrofelor, acordarea ajutorului social cetăţenilor afectaţi şi înrăutăţeşte climatul
investiţional.
Capitalizarea pieţei de asigurări a Republicii Moldova (volumul surselor proprii a
companiilor de asigurare) se află la un nivel extrem de scăzut. Aceasta este una din barierele
principale în ceea ce priveşte creşterea volumului pieţei şi una din cauzele principale ale
scurgerii mijloacelor financiare în afara ţării.
Pentru depăşirea situaţiei descrise  vor fi întreprinse următoarele măsuri:
crearea condiţiilor pentru capitalizarea operatorilor de profil;
crearea stimulenţilor fiscali şi facilitarea pe alte căi a investiţiilor în domeniu;
formarea sectorului asigurărilor obligatorii, precum şi a sistemului de stat de reglare şi
supraveghere;
liberalizarea treptată a condiţiilor activităţii capitalului străin pe piaţa naţională.
Influenţa statului asupra structurii pieţei asigurărilor trebuie înfăptuită in următoarele direcţii:
diversificarea operaţiilor de asigurare a vieţii şi alte tipuri de asigurare;
creşterea în continuare a mărimii minimale a capitalului statutar a organizaţiilor de asigurare
şi realizarea de către stat a măsurilor de stimulare a capitalizării pieţei asigurărilor;
perfecţionarea cadrului legislativ-normativ de organizare şi funcţionare a sistemului de
asigurare benevolă.
4.5. Protecţia drepturilor investitorilor
Protejarea investiţiilor constituie un aspect important atît la etapa iniţială a procesului
investiţional, cît şi la etapa de soluţionare a unor conflicte ce sînt inerente activităţii
economice caracteristice societăţilor în dezvoltare. Instabilitatea economică, legislativă,
adesea combinate cu cea politică, conduc la o deplasare a accentului de la asigurarea
controlului asupra investiţiei la preocuparea pentru garanţiile privind protejarea investiţiei din
partea partenerului (inclusiv din partea statului) cu care se negociază. O protecţie inadecvată a
drepturilor investitorilor, corelată cu proceduri ineficiente şi inflexibile din legislaţia internă
în domeniul soluţionării diferendelor reprezintă factorii notorii care contribuie la descurajarea
investiţiilor. Această situaţie contribuie la încurajarea corupţiei şi la atragerea investitorilor ce
urmăresc obiective pe termen scurt. Dat fiind faptul că clauzele legislative reprezintă măsuri
unilaterale şi forţa lor obligatorie este limitată de faptul că pot fi modificate în orice moment
printr-un alt act normativ în materie, orice activitate de protecţie legislativă trebuie să asigure
protejarea reală şi consecventă a drepturilor investitorului, pentru a se evita influenţa
"hazardului legislativ".
În acest context este necesară dezvoltarea şi perfecţionarea substanţială a cadrului legislativ-
normativ, instituţional şi organizatoric privind apărarea şi exercitarea drepturilor de
proprietate, dreptului  corporativ, sporirea eficienţei sistemului judiciar şi de executare a
hotărîrilor acestuia, implementarea procedurii de falimentare, protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală, activitatea de evaluare a obiectelor imobiliare, mijloacelor de
producţie, obiectelor de proprietate intelectuală, hîrtiilor de valoare, întreprinderilor şi
resurselor naturale etc.
Un element esenţial al eficacităţii sistemului executării legislaţiei în domeniul protejării
dreptului la proprietate trebuie să devină clauzele legislative ce ar obliga organele publice
centrale şi locale, precum şi funcţionarii publici, să nu întreprindă nici o acţiune care nu este
în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv acţiuni de confiscare
şi naţionalizare. Paralel cu aceasta, să se asigure răspunderea administrativă şi penală a
funcţionarilor publici, acţiunile neadecvate ale cărora vor cauza daune directe proprietarului
(investitorului) sau vor aduce la alte încălcări ale dreptului de proprietate. Guvernul îşi va
intensifica activitatea de perfecţionare a mecanismelor de înregistrare a dreptului de
proprietate, va crea mecanisme sigure şi eficiente de înregistrare a trecerii dreptului de
proprietate de la o persoană la alta. De asemenea se va asigura menţinerea unui regim
nediscriminatoriu al dreptului de proprietate al investitorilor locali şi străini, precum şi
eliminarea tuturor restricţiilor la realizarea dreptului de proprietate privat asupra imobilului.  
În domeniul proprietăţii intelectuale (proprietate ce constituie rezultatul activităţilor
ştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale, precum şi obiectelor dreptului de autor şi conexe) o
atenţie deosebită va fi acordată protecţiei contra concurenţei neloiale în domeniu şi
contrafacerii producţiei. Se va asigura implementarea în instanţele de judecată a procedurilor
de examinare a cazurilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Cadrul legislativ trebuie să prevadă pe lîngă clauzele ce ar asigura protejarea drepturilor
investitorului la momentul efectuării investiţiei şi o serie de clauze de stabilizare a  activităţii
investiţionale, clauze prin care statul se obligă să aplice noile acte legislative numai în măsura
în care este favorabilă şi nu afectează drepturile investitorului.
În acest context se înscrie stabilizarea regimului fiscal, a legislaţiei forţei de muncă, în
domeniul exportului şi importului, a liberului transfer al profitului şi altor plăţi, precum şi
stabilizarea întregului cadru legislativ şi contractual.
Anexa nr.1
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Dinamica investiţiilor străine în ţările Europei Centrale şi de Est
şi C.S.I. în anii 1997-2000

Fluxul cumulativ al investiţiilor Fluxul cumulativ al investiţiilor

2000,
Ţările 1997 1998 1999 străine directe, 1989-1999 (mil. străine directe pe cap de locuitor,
pronosticul
dolari SUA) 1989-1999 (dolari SUA)
Ţările Europei Centrale
şi de Est şi Statele 9500 15198 18086 22787 74064 636
Baltice
Polonia 3041 4966 6642 10000 20047 518
Ungaria 1653 1453 1414 1650 17770 1764
Republica Cehă 1275 2641 4912 6000 14924 1447
Romănia 1264 2079 949 500 5647 252
Croaţia 302 781 1350 450 3234 716
Bulgaria 507 537 806 500 2332 284
Republica Slovacă 84 374 701 1500 2111 391
Letonia 515 303 331 300 2100 866
Lituania 328 921 478 295 2012 544
Estonia 130 574 222 250 1604 1115
Slovenia 340 250 144 50 1400 701
Albania 42 45 51 92 454 137
             
C.S.I. 7979 5739 4160 5386 28270 146
Rusia 4036 1734 746 2000 10344 71
Kazahstan 1320 1143 1584 1500 7356 494
Azerbaigean 1093 1024 510 274 3592 448
Ucraina 581 747 498 750 2751 55
Uzbekistan 167 226 201 231 790 32
Turkmenistan 108 62 89 100 782 159
Belarus 198 142 225 100 681 67
Georgia 236 221 96 109 622 116
Armenia 52 221 131 150 455 120
Kîrgîzstan 83 109 35 42 408 87
Moldova 75 86 33 100 339 79
Tagikistan 30 24 21 30 150 25
Total 17479 20937 22247 27173 102334 410

Anexa nr.2
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru realizarea Strategiei Investiţionale a Republicii Moldova
pe anii 2002-2005

Denumirea măsurii Termenul Responsabilii

1 2 3
I. Cadrul legal
Organizaţia de Promovare a Exportului
Trimestrul din Moldova, Ministerul Economiei,
Elaborarea proiectului de lege cu privire la promovarea investiţiilor
I.2002 Ministerul Justiţiei, Departamentul
Privatizării
Dezvoltarea şi perfecţionarea substanţială a cadrului legislativ-normativ,
instituţional şi organizatoric privind apărarea şi exercitareadrepturilor de Permanent  
proprietate, dreptului corporativ
Ministerul Economiei, Ministerul
Industriei, Ministerul Agriculturii şi
Trimestrul Industriei Alimentare, Ministerul
Elaborarea proiectului de lege privind dezvoltarea parcurilor de producere
II.2002 Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului, Ministerul Finanţelor,
Ministerul Justiţiei  
Simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative pentru cetăţenii
Semestrul Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
străini implicaţi în activităţile investiţionale (inclusiv eliberarea vizelor de
I.2002 Afacerilor Externe
intrare şi de reşedinţă etc.)
Ministerul Economiei, Ministerul
Finanţelor, Ministerul Ecologiei,
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului,
Elaborarea Programului Investiţional de Stat pe termen mediu (pînă în Semestrul Ministerul Agriculturii şi Industriei
anul 2005) II.2002 Alimentare, Ministerul Energeticii,
Ministerul Industriei, Ministerul
Transporturilor şi Comunicaţiilor,
MInisterul Sănătăţii
Crearea Consiliului Interdepartamental pentru Investiţii şi elaborarea Trimestrul
 
regulamentului acestuia II.2002
Aprobarea proiectului de lege cu privire la investiţiile în activitatea de Trimestrul I, Ministerul Economiei, Ministerul
antreprenoriat 2004 Finanţelor, Ministerul Justiţiei,
 Organizaţia de Promovare a Exportului
din Moldova
Continuarea eforturilor privind semnarea Acordului de evitare a dublei
impuneri cu principalele ţări originare ale fluxurilor investiţionale în Permanent Ministerul Finanţelor
Republica Moldova
II. Cadrul instituţional
Reorganizarea Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova,
Semestrul Organizaţia de Promovare a Exportului
stabilirea în cadrul acesteia a Departamentului de atragere şi promovare a
I.2002 din Moldova
investiţiilor
Deschiderea reprezentanţelor MEPO pe teritoriul Republicii Moldova (4 Organizaţia de Promovare a Exportului
2002-2003
reprezentanţe)   din Moldova
Ministerul Economiei, Organizaţia de
Semestrul
Crearea mecanismului de garantare a investiţiilor Promovare a Exportului din Moldova,
I.2003
Ministerul Finanţelor
Definirea rolului şi a obligaţiunilor organelor administrativ-teritoriale în
domeniul creării infrastructurii instituţionale şi prestării în regiune a Trimestrul Ministerul Economiei, direcţiile
serviciilor de înaltă calitate pentru investitorii străini. Alocarea resurselor I.2002 economice ale consiliilor
financiare în cadrul bugetelor centrale şi locale pentru aceste scopuri
Modernizarea căilor ferate şi drumurilor auto, precum şi a infrastructurii Ministerul Transporturilor şi
Permanent
lor, adoptarea acestora la standardele internaţionale Comunicaţiilor
Restabilirea şi dezvoltarea reţelei aeriene interne Permanent  
Crearea unei baze informaţionale prin utilizarea largă a tehnologiilor
respective moderne în activităţile economice şi comerciale (Internetul,
comerţul electronic, multimedia etc.), infrastructurile cu caracter Departamentul Tehnologii
inovaţional, care ar include: institute şi centre de cercetare-dezvoltare Informaţionale, Academia de Ştiinţe a
Permanent
(ştiinţifico-tehnologice), universităţi, parcuri ştiinţifice, inovaţionale şi Moldovei, Consiliul Suprem pentru
tehnologice (inclusiv sub formă de zone economice libere), centre Ştiinţă şi Dezvoltarea Tehnologică
inovaţionale şi de transfer tehnologic, "incubatoare" ale businessului
inovaţional, instituţii financiare
Facilitarea studiului FIAS (Serviciul Consultativ pentru Investiţii Străine)
Semestrul I, Ministerul Economiei, Organizaţia de
al Băncii Mondiale privind obstacolele cu care se confruntă investitorii
2004 Promovare a Exportului din Moldova
străini
Elaborarea unei scheme raţionale de schimb de informaţii şi cooperare Semestrul Ministerul Economiei, Departamentul
între structurile de stat şi agenţii economici II, 2004 Tehnologii Informaţionale
Simplificarea procesului de obţinere a permisului de lucru pentru Trimestrul I,
Ministerul Afacerilor Interne
specialiştii străini în Moldova 2004
Reducerea costului vizelor turistice şi de afaceri ale Moldovei pentru Trimestrul I,
Ministerul Afacerilor Externe
cetăţenii Uniunii Europene, SUA şi altor ţări 2004
III. Dezvoltarea regională
Intensificarea implementării proiectelor "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Ministerul Economiei, consiliile locale de
Permanent
Jos" nivelul doi
Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi
Combarearea alunecărilor de teren pe teritoriul localităţilor sau din Dezvoltării Teritoriului, Ministerul
Permanent
apropierea imediată a lor Agriculturii şi Industriei Alimentare,
consiliile locale de nivelul doi
Definirea măsurilor de protecţie împotriva eroziunii    
Intensificarea cooperării  în promovarea investiţiilor, ameliorarea Ministerul Economiei, Ministerul
Trimestrul I,
climatului    investiţional  în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de Afacerilor Externe, Organizaţia de
2004
Sud-Est Promovare a Exportului din Moldova
IV. Dezvoltarea sectorială
Ministerul Agriculturii şi
IndustrieiAlimentare, Ministerul
Continuarea proceslui de reconstruire a întreprinderilor Permanent
Industriei, Ministerul Transporturilor şi
Conumicaţiilor
Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriului, Ministerul
Promovarea tehnologiilor şi echipamentelor performante cu impact minim
Agriculturii şi Industriei Alimentare,
asupra mediului, producătoare de cantităţi minime de deşeuri sau reducerii
Permanent Ministerul Industriei, Ministerul
totale a acestora, de producere a energiei renovabile şi cu efecte de
Economiei, Academia de Ştiinţe a
conservare a materialelor şi energiei
Moldovei, Consiliul Suprem pentru
Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
Promovarea strategiilor, programelor şi planurilor de acţiuni privind Permanent Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi
utilizarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea diversităţii Dezvoltării Teritoriului, Ministerul
biologice Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Ministerul Industriei, Ministerul
Economiei, Ministerul Energeticii,
 Academia de Ştiinţe a Moldovei,
Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi
Dezvoltare Tehnologică
Elaborarea programului de modernizare şi dezvoltarea sistemelor de Trimestrul Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi
alimentare cu apă şi canalizare I.2002 Dezvoltării Teritoriului
Trimestrul Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi
Elaborarea programului de reabilitare şi modernizare a spaţiului locativ
II.2002 Dezvoltării Teritoriului
Ministerul Energeticii, Ministerul
Reconectarea la gazoductul magistral "Razdelinaia-Ismail" a
2005 Economiei, Ministerul Finanţelor, S.A.
consumatorilor din Republica Moldova
"Moldova-Gaz"
Ministerul Energeticii, Ministerul
Crearea dispeceratului central al reţelei naţionale de gazificare 2005 Economiei, Ministerul Finanţelor, S.A.
"Moldova-Gaz"
Elaborarea programelor sectoriale de atragere a investiţiilor în
domeniile:VinificaţieiTutunuluiPrelucrării fructelor şi legumelor, inclusiv Trimestrul Ministerul Agriculturii şi Industriei
prin congelare Producerii uleiurilor eterice, mierii, nucilorProducţiei I.2002 Alimentare
organice
Dezvoltării industriei uşoarePrelucrării metalelor şi producerii Trimestrul
Ministerul Industriei
utilajelorFarmaceuticiiElectronicii I.2002
Ministerul Transporturilor şi
Trimestrul
SoftwareTelecomunicaţiilor Comunicaţiilor, Departamentul
I.2002
Tehnologii Informaţionale
Trimestrul
Elaborarea programului de dezvoltare a sectorului energetic Ministerul Energeticii
I.2002
Ministerul Industriei, Ministerul
Trimestrul Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Elaborarea proiectelor investiţionale penru întreprinderile de stat
I-III.2002 Ministerul Transporturilor şi
Comunicaţiilor
Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi
Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice aplicative în domeniul ecologiei, Dezvoltare Tehnologică, Academia de
 
protecţiei mediului şi gestiunii raţionale a resurselor naturale Ştiinţă a Moldovei, Ministerul Ecologiei,
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului
V. Consolidarea imaginii Republicii Moldova pe pieţele externe
Organizaţia de Promovare a Exportului
din Moldova, Ministerul Economiei,
Promovarea mărcilor/brandurilor moldoveneşti Permanent Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Ministerul Industriei
Anual,
Organizaţia de Promovarea Exportului
Organizarea Forului Investiţional în Republica Moldova începînd cu
din Moldova
anul 2003
Anual, pînă
Participarea la 2 foruri (conferinţe) internaţionale în atragerea investiţiilor Organizaţia de Promovarea Exportului
la 25
străine   din Moldova
decembrie
Trimestrl Organizaţia de Promovarea Exportului
Editarea ghidului investitorului
IV.2002 din Moldova
Perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului OPEM    
Trimestrul
Elaborarea ED-ului despre Republica Moldova (descrierea climatului Organizaţia de Promovarea Exportului
IV.2002-
investiţional) din Moldova
2003
Elaborarea materialelor promoţionale investiţionale despre regiunile Trimestrul Ministerul Economiei, consiliile locale de
Republicii Moldova IV.2002 nivelul doi
Trimestrul Ministerul Agriculturii şi Industriei
Editarea pliantelor şi broşurilor investiţionale sectoriale
IV.2002 Alimentare, Ministerul Industriei
Distribuirea literaturii promoţionale, prin intermediul a) ambasadelor
Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor economice şi Organizaţia de Promovare a Exportului
consulatelor onorifice a Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor din Moldova, Ministerul Economiei,
străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi Ministerul Industriei, Ministerul
consulatelor onorifice străine; c) oficiile Comerciale de Comerţ şi Permanent Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale Ministerul Transporturilor şi
persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ale Republicii Moldova în Comunicaţiilor, Ministerul Energeticii,
străinătate; e) misiunile oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Camera de Comerţ şi Industrie
Republica Moldova
Elaborarea programelor de participare la tîrguri şi expoziţii internaţionale Trimestrul Ministerul Economiei, Ministerul
investiţionale cu finanţare parţială (50%) din partea statului IV al Agriculturii şi Industriei Alimentare,
fiecărui an Ministerul Industriei, Organizaţia de
 Promovare a Exportului din Moldova
Trimestrul
Elaborarea programelor de organizare a misiunilor de afaceri pentru
IV al  
atragerea investiţiilor străine
fiecărui an
Ministerul Economiei, Ministerul
În decursul
Organizarea în cadrul ambasadelor Republicii Moldova în străinătate a Afacerilor Externe, Organizaţia de
anului 2002-
zilelor Moldovei cu prezentarea proiectelor investiţionale Promovare a Exportului din Moldova,
2005
Camera de Comerţ şi Industrie
Derularea comunicării referitor la includerea Moldovei pe lista ţărilor
Semestrul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
prioritare care beneficiază de asistenţă tehnică în promovarea investiţiilor
II, 2004 Economiei
din partea Guvernului Elveţiei
Ministerul Economiei, Ministerul
Formarea  unui grup de  lucru interministerial responsabil pentru Trimestrul Afacerilor Externe, Organizaţia de
elaborarea  Strategiei Naţionale   de promovare a imaginii ţării în exterior III, 2004 Promovare a Exportului din Moldova,
Departamentul Dezvoltarea Turismului
Ministerul Economiei, Ministerul
Elaborarea şi prezentarea Guvernului a proiectului Strategiei Naţionale de Trimestrul Afacerilor Externe, Organizaţia de
promovare a imaginii ţării în exterior II, 2005 Promovare a Exportului din Moldova,
Departamentul Dezvoltarea Turismului
VI. Îmbunătăţirea calităţii mărfurilor şi serviciilor
Departamentul Standardizare şi
Implementarea standardelor internaţionale în domeniul calităţii,
Metrologie, Ministerul Industriei,
managementului mediului şi evaluării conformităţii (ISO 9000, ISO Permanent
Ministerul Agriculturii şi Industriei
14000, EN 45000)
Alimentare
Armonizarea standardelor naţionale cu cele regionale şi internaţionale
Semestrul Departamentul Standardizare şi
(ISO, EASC, CEN, CENELEC, Codex Alimentarius) conform
II.2003 Metrologie, Ministerul Sănătăţii
angajamentelor Moldovei asumate în procesul de aderare la OMC
VII. Instruirea personalului
Organizaţia de Promovare a Exportului
Organizarea pentru antreprenori a cursurilor de instruire în atragerea De două ori din Moldova, Ministerul Economiei,
investiţiilor, elaborarea proiectelor investiţionale pe an Ministerul Industriei, Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare
Elaborarea şi desfăşurarea programelor în domeniul managementului Ministerul Învăţămîntului, Ministerul
Trimestrul
(programe educaţionale: şcoli medii, colegii, unniversităţi şi cursuri de Agriculturii şi Industriei Alimentare,
II.2002
perfecţionare a personalului) Ministerul Industriei
Ministerul Învăţămîntului, Ministerul
Instruirea şi ridicarea Permanentă a nivelului de calificare a personalului
Industriei, Ministerul Agriculturii şi
din organele publice centrale şi locale antrenat în activităţile
Permanent Industriei Alimentare, Organizaţia de
investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de
Promovare a Exportului din Moldova,
experienţă
Ministerul Economiei
VIII. Măsuri financiare, bancare, piaţa hîrtiilor de valoare
Lansarea activităţii Băncii de Dezvoltare şi Investiţii a Moldovei, creată Semestrul Ministerul Economiei, Ministerul
prin Legea respectivă care a intrat în vigoare la 21 mai 1998 I.2002 Finanţelor
Ministerul Economiei, Ministerul
Crearea sistemului de bănci specializate (ipotecare, inovaţionale, Finanţelor, Consiliul Suprem pentru
Permanent
investiţionale) Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Banca
Naţională a Moldovei
Semestrul Ministerul Economiei, Ministerul
Elaborarea proiectelor de legi privind garantarea depunerilor băneşti
I.2002 Finanţelor
Reducerea treptată a impozitului pe profitul agenţiilor economice de la Semestrul
Ministerul Finanţelor
25% pînă la 15% I.2003
Stabilirea TVA unice la nivelul de la 16%pentru toate tipurile de mărfuri Semestrul Ministerul Economiei, Ministerul
şi servicii I.2003 Finanţelor
Crearea condiţiilor pentru sporirea creditării de lungă durată a sectorului Banca Naţională a Moldovei, Ministerul
Permanent
real al economiei Finanţelor
Dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (companiilor de asigurări, Ministerul Economiei, Ministerul
pieţei hîrtiilor de valoare, fondurilor de pensionare etc.) şi atragerea Permanent Finanţelor, Comisia Naţională de Valori
resurselor respective în procesul investiţional Mobiliare
Semestrul
Simplificarea procedurii de înregistrare a emiterii hîrtiilor de valoare Comisia Naţională de Valori Mobiliare
II.2002
Formarea sectorului asigurărilor obligatorii, precum şi a sistemului de stat Semestrul
Ministerul Finanţelor
de reglare şi supraveghere I.2003
Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ de organizare şi funcţionare a
Permanent Ministerul Finanţelor
sistemului de asigurare benevolă
Conlucrarea în vederea diminuării poverii datoriei externe, avînd drept Permanent Banca Naţională a Moldovei
scop asigurarea stabilităţii financiare a statului şi favorizarea premiselor
de majorare a ratingului ţării
Promovarea în continuare a consolidării sistemului bancar prin măsurile
îndreptate spre diminuarea riscurilor operaţiunilor active ale băncilor şi    
anume:
perfecţionarea exigenţelor Băncii Naţionale a Moldovei privind sistemele Pe parcursul
Banca Naţională a Moldovei
de control intern ale băncilor; anului 2004
determinarea direcţiilor de perfecţionare a activităţii băncilor, şi înaintarea 1 octombrie
Banca Naţională a Moldovei
cerinţelor individuale privind optimizarea activităţii; 2004
Supravegherea creşterii capitalului băncilor avînd în vedere admiterea
Pe parcursul
cotelor substanţiale ale investitorilor autohtoni şi străini, care au dispus de Banca Naţională a Moldovei
anului 2004
situaţii financiare bune pe parcursul perioadei anterioare
Ridicarea nivelului dezvăluirii de către bănci a informaţiilor privind
   
activitatea sa:
30 iunie
extinderea volumului de informaţii pe care băncile îl dezvăluie în public; Banca Naţională a Moldovei
2004
înaintarea în Parlament a propunerilor de modificare a legislaţiei în
vigoare, cu scopul de a crea condiţii legale pentru asigurarea transparenţei 1 martie Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare,
acţiunilor băncilor, evidenţa şi păstrarea cărora se efectuează de către 2004 Banca Naţională a Moldovei
deţinătorul nominal de acţiuni
Menţinerea facilităţii privind scutirea investiţiilor financiare
(împrumuturilor) ale instituţiilor financiare internaţionale de la rezervarea Permanent Banca Naţională a Moldovei
obligatorie
Dezvoltarea sistemului naţional de plăţi al Republicii Moldova:    
implementarea sistemului automatizat de plăţi interbancare de generaţie 30 iunie
Banca Naţională a Moldovei
nouă: 2004
elaborarea cadrului normativ în vederea reglementării activităţilor băncilor
30 iunie
comerciale şi Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul sistemului de plăţi Banca Naţională a Moldovei
2004
interbancare de generaţie nouă şi implementării a noi instrumente de plată
Elaborarea şi implementarea programelor în domeniul financiar-bancar în
Pe parcursul Banca Naţională a Moldovei,
cadrul definitivării Concepţiei de Integrare Europeană a Republicii
anului 2004 Departamentul Integrare Europeană
Moldova
Realizarea unor programe de instruire şi organizarea seminarelor pentru
Pe parcursul Ministerul Economiei, Ministerul
colaboratorii Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv pentru colaboratorii
anilor 2004- Afacerilor Externe, Organizaţia de
misiunilor diplomatice ale Moldovei, privind atragerea şi promovarea
2005 Promovare a Exportului din Moldova
investiţiilor străine
Realizarea măsurilor în cadrul procesului de reintegrare a Moldovei
referitor la unificarea sistemului bancar, introducerea monedei naţionale
În termene
unice, promovarea unei politici monetare şi valutare unice, asigurarea Banca Naţională a Moldovei
utile
funcţionării eficiente şi stabile a sistemului bancar unic, crearea unei pieţe
financiare unice, aplicarea unui sistem de plăţi integrat etc.
IX. Formarea cadrului instituţional pentru susţinerea informaţională, organizatorică şi metodologică a agenţilor economici
autohtoni în problemele investiţionale
Organizaţia de Promovare a Exportului
Consultarea companiilor autohtone în atragerea investiţiilor străine Permanent
din Moldova
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Colectarea informaţiei privind posibilele surse de obţinere a investiţiilor Permanent Economiei, Organizaţia de Promovare a
Exportului din Moldova
Cooperarea cu instituţiile internaţionale financiare (IFC, EBRD, World Ministerul Economiei, Organizaţia de
Permanent
Bank, etc.) în vederea atragerii investiţiilor străine în ţară Promovare a Exportului din Moldova
Desfăşurarea a 4 seminare, mese rotunde în judeţele (raioanele) Republicii
Ministerul Economiei, Organizaţia de
Moldova pentru a familiariza antreprenorii cu practicile moderne în Anual
Promovare a Exportului din Moldova
atragerea investiţiilor străine

[Anexa nr.2 modificată prin HG318/30.03.04, MO56-60/09.04.04, art.454]

Anexa nr.3
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Analiza comparativă a facilităţilor la investiţii în ţările lumii, 1998

Facilităţi (procente din

Ţara Comentarii
mijloacele investite)
Polonia 100 Creditare fiscală cu pînă la 100% din mijloacele investite
Belgia 100 Facilităţi pentru investitori
Italia 210 Facilităţile pentru investitori şi vacanţe fiscale pe termen de 10 ani
Marea Facilităţi pentru investitorii care creează locuri de muncă şi instruiesc personalul.
30
Britanie Amortizare accelerată şi facilităţi fiscale
Facilităţi pentru investitorii care creează locuri de muncă şi vacanţe fiscale pe
Irlanda 75
termen de 11 ani
China 60 Reducerea ratei impozitelor corporative şi facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit
Arabia
130 Vacanţe fiscale pe termen de 10 ani
Saudită
Uzbekistan 75 Vacanţe fiscale pe termen de 7 ani
Vacanţe fiscale pe termen de 5 ani cu reducerea ulterioară cu 50 la sută a
Kazahstan 65
impozitelor încă pe 5 ani
Estimativ, 50 procente taxe vamale pentru producţia finită şi facilităţi regionale şi
Rusia 25
locale

Anexa nr.4
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Coeficienţii de corelaţie între indicatori privind nivelul de creditare în
economie în rata inflaţiei

  decembrie 1999-august 2001

Credite în economie (total)-rata inflaţiei -0,96
Credite în economie (în lei)-rata inflaţiei -0,96
Credite în economie (în valută)-rata inflaţiei -0,96
Rata dobînzii în credite (în lei)-rata inflaţiei 0,88
Rata dobînzii în credite (în valută)-rata inflaţiei 0,84

Indicatorii privind creditarea în economie, decembrie 1999-august 2001

Credite în Rata dobînzilor la Rata dobînzilor la

Rata inflaţiei, Credite în Credite în economie
Luna economie (total), credite în lei, credite în valută,
procente economie, lei în valută, mil.lei
mil.lei procente procente
Decembrie
43,70 1635,22 976,32 658,90 35,30 19,10
1999
Ianuarie 200040,40 1705,52 974,06 731,47 35,40 18,62
Februarie
40,10 1752,71 1017,24 735,47 31,73 21,45
2000
Martie 2000 39,40 1751,16 1021,31 729,85 35,24 16,74
Aprilie 2000 38,90 1787,91 1036,18 751,74 35,65 18,33
Mai 2000 35,30 1819,78 1054,50 765,28 35,71 16,64
Iunie 2000 31,70 1795,78 1046,67 749,11 35,02 17,12
Iulie 2000 29,40 1837,66 1089,37 748,30 34,38 16,95
August 2000 29,50 1875,87 1123,59 752,28 33,77 16,81
Septembrie
29,20 1984,29 1196,34 787,95 33,71 15,80
2000
Octombrie
27,80 2207,11 1332,68 874,43 30,35 15,35
2000
Noiembrie
23,50 2307,50 1374,33 933,18 32,02 16,51
2000
Decembrie
18,40 2291,24 1358,79 932,45 32,37 15,08
2000
Ianuarie 200116,00 2271,69 1324,04 947,65 30,93 16,43
Februarie
15,40 2292,11 1352,16 939,95 30,73 15,48
2001
Martie 2001 15,70 2374,25 1375,02 999,23 29,85 14,65
Aprilie 2001 15,50 2412,87 1402,76 1010,12 29,19 15,12
Mai 2001 14,50 2466,94 1441,01 1025,93 29,28 13,84
Iunie 2001 9,00 2543,80 1472,02 1071,78 29,59 14,31
Iulie 2001 6,50 2586,87 1517,14 1069,73 28,69 15,14
August 2001 5,00 2713,30 1587,75 1125,56 28,30 13,63