ELABORAREA METODICA Nr.

13

Tema: „Morfologia functionala a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Curbele de ocluzie.

Planul de ocluzie.”

1. Arcada dentară, alveolară, bazală. Definiţie.

Dintii sunt implantati in apofizele alveolare si formeaza arcade dentare

Arcadele dentare sunt sisteme de organe legate morphologic si functional. Ele

separa cavitatea orala in

-cavitatea vestibulara- intre suprafetele vestibulare a arcadelor dentare, buze si

obraji

- cavitatea orala- intre fata orala a arcadelor dentare si istmul bucofaringian.

Arcada alveolara e linia conventionala trasata pe virful apofizelor alveolare

Arcada bazala e linia conventionala trasata pe virfurile radacinilor

 2. Elementele ce asigură unitatea morfofuncţională a arcadelor dentare.

Unitatea de sistem a arcadelor dentare e asigurata de

- Punctele de contact interdentare

- Apofiza alveolara

- Parodont

Unitatea functionala a arcadelor dentare e determinate de

- Apofize alveolare

- Ligamente interdentare ale paradontiului marginal

Ligamentele se afla deasupra septurilor alveolare si se insera in cementul unui

dinte, apoi trec pe alt dinte. Datorita ligamentelor de plasarea unui dinte mezial
sau distal duce la deplasarea dintilor vecini.
3. Punctele de contact dintre dinţi şi importanţa practică

Pe parcursul vietii datorita mobilitatii fiziologice a dintilor in alveole, punctele de

contact se supun abraziunii si se transforma in suprafete de contact.

Contactele interdentare

- transforma, disperseaza si repartizeaza presiunea functional si asupra dintilor vecini,

si previn suprasolicitarea functional a dintilor.

- sunt obstacole pentru produsele alimentare ce pot trauma sau leza papilele
interdentare

4. Formele arcadelor dentare superioare şi inferioare în condiţii fiziologice.

Formele arcadelor dentare

Savantul Izard prezinta 6 tipuri de arcade dentare in forma de

1. Parabola

2. Elipsa
 3. Hiperbola

4. Emisferica

5. In U

6. Ovoida

Arcada in forma U e foarte rara fiind o reminiscent de la antropoide, arcada in hiperbola nu

exista in mod normal, arcada emisferica de asemenea e foarte rara. Cea mai frecventa e
forma de elipsa sic ea ovoidala.

Savantul Costa descrie 4 forme de arcade dentare

1. Norma

2. Elipsa

3. In U

4. In V (patologica)

Marseiller descrie 3 forme de arcade dentare

-hiperbolica - se defineste printr-o curba usor aplatizata la nivelul frontalilor ce se continua

cu doua linii divergente spre distal la nivelul premolarilor si molarilor

-elipsa – linia frontalilor e ca un segment de cerc , iar liniile divergente spre distal sunt curbe
si devin convergente la ultimii molari

- in forma de U – linia frontalilor are forma unui segment de cerc de la care pornesc linii
paralele distal spre dintii laterali.

Cea mai armonioasa forma e considerata cea de semielipsa.

 5.-6. Implantarea dinţilor în arcada dentară superioară
Implantarea dinţilor în arcada dentară inferioară

La stabilitatea dintilor si a arcadelor dentare mai influenteaza particularitatile de pozitie a

dintilor in maxilare si nr lor de radacini.

-pe maxila- coroanele dintilor sunt inclinate vestibular

radacinile inclinate spre oral

-pe mandibula- coroane dentare inclinate spre oral

radacini inclinate spre vestibular

7. Raportul dintre arcadele dentare, alveolare şi bazale la maxilă şi mandibulă

La maxila arcada dentara e mai mare ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mare ca cea bazala

La mandibula arcada dentara e maimica ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mica ca cea bazala

8. Ariile ocluzale. Importanţa practică

Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt formate din
succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte

Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala cu latimea
partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea mai mare in regiunea
primului molar
Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza
particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e cea mai
mare la nivelul molarului prim.

Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii partiale. Pot
avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor:

- Naturale

- Artificiale

- Mixte

- Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni diferite.

9. planul de ocluzie. Importanţa practică

Daca trasam o linie c ear uni cuspizii vestibulari a primilor molari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan ce in zona frontal trece pe marginea incisive a
incisivilor centrali superiori si se numeste – plan de ocluzie

Daca aria ocluzala e un plan real, apoi planul de ocluzie e imaginar.

Datorita curbarii arcadelor dentare in plan sagital si transversal, fiecare dinte se afla fata de
planul de ocluzie intr-un anumit raport.

In zona frontala a arcadelor dentare, incisivii centrali si caninii superiori ating planul de
ocluzie iar cei inferiori il intretaie.

Planul de ocluzie e alcatuit din 3 segmente

-segment frontal - e curbat si parallel cu linia bipupilara

- 2 segmente laterale - cu planul orizontal Camper ce trece de la spina nazala anterioara si

pina la centrul conductelor auditive externe

10. Curba de ocluzie sagitală Spee. Importanţa practică.

Curba de ocluzie sagitala Spee

Daca vom trasa o linie pe aria ocluzala a mandibulei ce va trece in dintii laterali tangentiali la
virfurile cuspizilor vestibulari vom observa o curba concava (cu profunzime maxima la
primul molar).

La maxilla curbura e convexa.Centrul curburii e situate la 3 cm posterior de crista Galli.

Savantul Spee primul a descris aceasta curba. El socoteaca centrul curbei se afla in orbita.

Savantul Bonwill considera ca profunzimea curbei date de ocluzie depinde de gradul de

supraacoperire frontala. Cucit e mai mare gradul de supraacoperire, cu atit e mai adinca si
curba.

Dupa Bonwill, la deplasarea mandibulei in sens anterior se creeaza 3 puncte de contact:

- In zona dintilor frontali

- Si cite unul in zona dintilor laterali

Punctele de contact sunt in forma de triunghi, si formeaza triunghiul Gonwill

La deplasarea mandibulei in sens anterior, contactul dentar in zonele laterale ramine in cel
putin 2 puncte.. Dar apare si spatiu de inocluzie numit fenomen Christensen-sagital

Curba de ocluzie e necesara pentru a asigura stabilitatea protezelor mobile.

11. Curba de ocluzie transversală Monson-Wilson. Importanţa practică

Curba de ocluzie transversala Monson- Wilson

In plan orizontal, suprafetele ocluzale a dintilor laterali sunt inclinate. Deoarece-

- Dintii laterali mandibulari se inclina spre oral

- Dintii laterali maxilari se inclina spre vestibular

Linia imaginara ce uneste cuspizii dintilor omogeni d epe arcada stinga si dreapta se numeste
curba de ocluzie transversala Monson-Wilson

Datorita acestei curbe se pastreaza contact cuspidal al dintilor laterali la deplasarea

mandibulei in sens transversal.

La deplasarea lateral a mandibulei

- Pe partea active- se stabilesc puncte de contact

- Pe partea d ebalans – apare spatiu de inocluzie lateral

Aceste curbe se folosesc la arcade dentare artificial, deoarece la miscari de propulsive si
lateralitate intre arcade se pastreaza contactul interdentar in cel putin 3 puncte. Astfel se
asigura o fixare stabile a protezelor mobile.