Muschii capului

Muschii capului se impart in 2 grupe:

-mushci pielosi (cutanati)/ai mimicii
-muschi masticatori

Muschii pielosi au caractere comune:

-una din insertii este obligatoriu cutanata (pe fata profunda a tegumentului)
-toti muschii pielosi deriva din arcul 2 brahial si vor fi inervati de nv facial
-sunt dispusi in jurul orificiilor viscerocraniului, avand ca actiune deschiderea si inchiderea acestora, avand rol
constrictor si dilatator
-participa la exprimarea diferitelor stari (muschii mimicii)

Clasificare:
(1) Muschii boltii craniene (ai calvariei) – reprezentati de muschiul fronto-occipital si de muschiul
temporo-parietal. Muschiul fronto-occipital are 2 capete unite prin aponevroza epicraniana.

(2) Muschii din jurul pavilionului urechii – la nivelul pavilionului urechii exista muschi auriculari: A, S, P

(3) Muschii pleoapelor si sprancenelor – reprezentati de muschiul orbicularul pleoapelor cu 3 portiuni:

portiunea orbitala, palpebrala, lacrimala si de muschiul sprancenos

(4) Muschii nasului – muschii din jurul piramidelor nazale este reprezentat de muschiul procerus
(piramidal), muschiul nazal si muschiul depresor al septului nazal. La acesti muschi se adauga fibre
din ridicatorul comun al aripii nasului si buzei S si ridicator propriu al buzei S

(5)Muschii dispusi in jurul orificiului bucal – la nivelul orificiului bucal se gasesc 2 categorii de muschi:
-constrictori - orbicularul buzelor si compresorul
-dilatatori, dispusi pe 2 planuri: -superficiali: muschiul ridicator comun al buzei S si aripii nasului, muschiul
ridicator al buzei S, muschiul ridicator unghiului gurii, micul si marele zigomatic, muschiul rizorius, adaugandu-se
fibre din muschiul pielos al gatului
-profunzi: muschiul buccinator, muschiul ridicator al unghiului gurii-canin,
muschiul coborator al buzei I, al unghiului, muschiul mental
 Nervul facial
-a 7a pereche de nervi cranieni, fiind un nerv exclusiv motor
-O.R.: la nivelul calotei pontine in nucleul motor al facialului.
La acest nucleu motor exista:
-aferente
-de la scoarta cerebrala prin fasc. cortico-nuclear, ceea ce explica controlul voluntar al musculaturii pe care o
inerveaza
-de la talamus si nucleul lenticular, raspunzatoare de componenta emotionala a muschilor pe care ii inerveaza
-de la coliculii cvadigemeni S prin fibre tecto-spinale care intervin in reflexul de clipit
-de la nuclei acustici cee ace explica inchiderea pleoapelor la zgomote
-de la nuclei senzitivi ai trigemenului, explicandu-se reflexul corneean.
- eferente care pleaca de la nervul motor si se despart in 4 clase:
-ce pleaca de la nucleul dorso-medial vor inerva muschii auriculari si pantecele P al occipitofrontalului
-ce pleaca din partea ventro-mediala
-ce pleaca din partea L si vor inerva muschii orbiculari
-ce pleaca din nucleul intermediar si vor inerva muschiul frontal, muschiul orbicular al pleaopelor, muschiul
sprancenos si muschiul zigomatic.

-O.A.: in santul bulbo-pontin, deasupra olivei bulbare (foseta supraolivara)

Traiect si raport
De la O.R., nervul facial strabate fosa craniana P, apoi meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge la
baza craniului, terminandu-se in loja glandei parotide.
In fosa craniana P, nervul facial este situat in unghiul ponto-cerebelos al lui Mingazzini, impreuna cu
nervii intermediari si acustico-vestibulari
Din fosa craniana P, nervul facial patrunde prin porul acustic intern in meatul acustic intern, de aici
incepand portiunea intra-pietroasa a nervului, dispunandu-se in canalul facialului ce are o lungime de aprox.
12mm si in care nervul facial este insotit de nervul intermediar si nervul vestibulo-cohlear.

Canalul nervului facial este denumit si apeductul lui Falopius, avand un traiect in forma literei Z,
prezentand 3 segmente:
1 – segmentul labirintic - este situat deasupra labirintului membranos
-este portiunea cea mai scurta si cea mai ingusta, avand doar 3-5mm
-este orientat perpendicular pe axul stancii temporalului

2 – segmentul timpanic - este situat pe peretele median al casei timpanului

-are aproximativ 10mm
- acest segment este perpendicular cu axul stancii

3 – segmentul mastoidian - este situate pe peretele A al mastoidei

-are 15mm
-are directie perpendiculara pe axul stancii

Intre portiunea 1 si 2 se afla o prima angulatie numita genunchiul nervului facial, la

nivelul careia se afla ganglionul geniculat.
Intre portiunea 2 si 3 se afla o a doua angulatie numita cotul nervului facial.
 Din stanca temporalului, nervul facial iese prin gaura stilomastoidiana, ajungand la baza craniului, unde
se indreapta A-I, strabate patrulaterul facialului, delimitat S de baza craniului, A de parotid, I de pantecele P al
muschiului digastric, P de mastoid si de marginea A a muschiului sternocleidomastoidian.
La acest nivel se delimiteaza si triunghiul stilodigastric intre baza craniului, pantecele P al muschului
digastric si muschiul stilohioidian.
Din patrulaterul facialului, nervul se indreapta catre loja glandei parotide, pe care o strabate ca “semnul
unei carti intr-o carte”

In loja parotidei, nervul facial are raporturi cu artera carotida exterioara si cu vena jugulara externa, fata
de care nervul facial este situat intotdeauna L.

Ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase si extrapietroase.

Ramurile intrapietroase sunt reprezentate de nervul stafedius sau al muschiului scaritei, nervul
auricular P care se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomastoidiana, ajungand in regiunea mastoidiana,
unde se impart in 2 ramuri: un ram auricular pentru muschii auriculari P si S si un ram occipital pentru pantecele
occipital al occipito-frontalului;
Ramurile extrapietroase -ramul digastric care va inerva pantecele P al muschiului digastric
-ramul stilohioidian – inerveaza muschiul stilohioidian
-ramul comunicant cu nervul glosofaringian care este un ram inconstant; atunci cand exista, se desprinde din
facial sub gaura stilohiodiana, inconjoara ca o ansa fata A a venei jugulare I, descriind ansa lui Haler si se termina
in ganglionul inferior al nervului glosofaringian
-ramura linguala (nervul lingual) – inconstant; cand exista se remarca prin
traiectul lungm intinzandu-se de la gaura stilomastoidiana, la baza limbii, unde se termina prin 2 categorii de
ramuri: ramuri mucosae si ramuri musculare pentru muschii stiglos si glosostafilin.

Ramuri terminale:
Sunt reprezentate de un trunchi S sau temporo-facial, un trunchi I sau cervico-facial
Pot exista variante de trifurcare, dar clasic se descriu cele 2 forme:
-trunchiul S se indreapta spre condilul mandibular, unde se imparte in ramuri temporale, zigomatice, bucale S
-trunchiul I este mai subtire si mai lung si se va imparti la nivelul unghiului mandibulei in ramuri bucale I si
mastoidiene.

Trunchiul S:
-Ramurile temporale se vor distribui muschiului auricular A si pantecele A al occipito-frontalului.
-Ramurile zigomatice se distribuie orbicularului ochiului si muschiului sprancenos.
-Ramurile bucale S se distribuie muschiului nasului si buzei S: marele si micul zigomatic, ridicatorul buzei S,
ridicatorul buzei S si a unghiului gurii, ridicatorul unghiului gurii, muschilor buccinatori si orbiculari ai gurii.

Trunchiul I:
-Ramurile bucale I se afla la 1 cm deasupra marginii si se distribuie orbicularului gurii, buccinatorului si
muschiului rizorius.
-Ramul mandibular (marginal al mandibulei) se distribuie muschiului coborator al unhiului gurii, al buzei I si
mentonier.
-Se mai desprinde si ramul cervical sau ramul gatului ce va incrucisa marginea P a goninomului, mergand sa
inerveze muschiul plastima.
 Nervul intermediar
Nervul intermediar este denumit si intermediarul lui Wrisberg si este considerat un nerv independent,
fiind componenta vegetativa preganglionara senzoriala gustativa a nervului facial.
Are aproape acelasi traiect ca nervul facial de la O.A. pana la nivelul ganglionului geniculat.
-O.R. pentru fibrele gustative si somato-aferente generale este in ganglionul geniculat, ce contine
neuroni pseudounipolari, ale caror prelungiri periferice culeg informatii gustative din 2/3 A ale limbii precum si I
cutanate de la nivelul zonei Ramsey Hunt
Axonii formeaza componenta aferenta a nervului intermediar care patrunde in nevrax pe la nivelul
originii , facand sinapsa in nucleul solitar (fibre gustative), precum si in nucleii trigemeni (fibre somato-
aferente)
Fibrele viscero motorii isi au originea in nucleul salivator S din punte si de acolo fibrele vor merge pe
nervul intermediar, coarda timpanului si lingual pana la ganglionii submandibulari si sublinguali
Fibrele postganglionare vor merge la nervul oftalmic si la glanda lacrimala sip e nervul maxilar la
ganglionul mucoasei nazale.

Ca si traiect, este acelasi ca si nervul facial cu care patrunde in conductul auditiv intern si in canalul
facialului pana la ganglionul geniculat.

Ramuri colaterale:
-nervul pietros mare
-nervul coarda a timpanului
-ramul comunicant cu plexul timpanic cu ramul comunicant cu nervul vag la care se adauga nervul pietros mic
suprficial si ramul conductului auditiv extern.

Nervul pietros mare ia nastere la varful ganglionului geniculat, iese din stanca temporalului prin hiatusul
lui Falopius, merge pe fata A-S a stancii temporalului prin santul nervului pietros mare si se uneste cu nervul
pietros profund, ram din plexul carotidian exterior si fibrele canalului pterigoidian. Ajunge la nivelul gaurii rupte,
strabate canalul pteriogoidian, ajunge in fosa pterigoapalatina si se termina in ganglionul pterigopalatin al lui
Meckel ca radacina parasimpatica a ganglionului.

Nervul coarda a timpanului ia nastere din segementul mastoidian, strabate partea superioara a
membranei timpanului, dupa care iese din casa timpanului printr-un orificiu situat la nivelul fisurii pietrei
timpanice si ajunge la baza craniului in fosa infra-temporala unde se anastomozeaza cu nervul lingual al
mandibularului, dand ramuri pentru ganglionii sublinguali si submandibulari, ca radacina parasimpatica a
acestora. Fibrele postganglionare vor merge la ganglionii salivari respectivi si la mucoasa partii A a limbii.

Ramul comunicant cu plexul timpanic merge pe peretele medial al timpanului si participa la formarea
plexului impreuna cu nervul timpanic si glosofaringianului si fibrele din plexul carotic.
Ramul comunicant cu nervul vag – nervul auricular al vagului sau ramul fosei jugulare – se desprinde la
nivelul gaurii stilomastoidiene, patrunde in fosa jugulara si ajunge la ganglionul superior al nervului vag, dand
ram pentru meatul acustic extern si fata M a pavilionului urechii.
Nervul pietros mic superficial are O.R. tot in ganglionul geniculat, iese din stanca prin hiatusul accesor al
lui Falopius, strabate santul de pe fata A-S a stancii si se anastomozeaza.
Ramul conductului auditiv extern inerveaza membrana timpanului, peretele P si I al meatului acustic si
pavilionul urechii (concha, tragusul, fosa naviculara, radacina helixului) = zona Ramsey Hunt.