Gala Galaction - Papucii Lui Mahmud

7/22/2019 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
PARTEA I
I. CE SE PETRECE IN CANCIUMA 'LUT VANCEA

oupA cAppREA PLEVNEI
- $tii,md cioroiule, sh zici Hora Givitii?

- Hapoi, sI trdiegti, don sergent, $tiu, daci mi-oi cdnta-
o usurel, ca s-tr fur cu arcugul...
- Asculta incoace:
Fata lui Gazi Osman...
(;rivi1a, are-un colan,..
Colanul de i l-ag lua...
inapoi nu l-a5 mai da...
Vasile l5utarul ;i cu ajutoarele lui - un cobzar Si un
muscalagiu - pornesc dom<ll gi nimerit, dup[ podobia pe
care o cdnti, cu pleoapele lisate peste ochii molatici, don
sergent lorgu Mutafu. Podobia merge dintr-o datd, dar
stihul se opreste in gdtul liganului ca un osde pe5te:
-Zi,m5., dupd mine:
Fata lui (iazi Osman...
Grivila, are-un colan...
Vasile ldutarul, sperios, nf,uc, gata pare ci sd zboare -
cu dibla, intr-o aripi, cu arcusul in cealalti - zice in
bobote:
Fata lui... Osman... Gizaru...
Arc, mirc, utr golan...
http://slidepdf.com/reader/full/147325683-gala-galaction-papucii-lui-mahmud 6/93
, Musterii lui Vancea se perpelesc de rds... Sfintia-sa scuipa-i-ar tunurile noastre, cum i-a gi scuipat - dar cCn-
pirintele Ndstase proistoSul i5i 5terge merele rogii din tecul zice colan, ligane, nu golan... $tii tu ce este aia
obraji cu o basma al cdrei capat a rlmas in buzunarul colan?
ant'ereului. Domnul figle lorddnescu, grefierul, rdde cu - Stiu, m6nca-te-a$.
ochi de ghea16, tihnit, blrbos gi nf,sos ca un rurc. Savu
Pantofaru, Nicolache Piua-Petri, Iordan Orbul se izbesc
, - Ce este?
- Hapoi este... haia... hIfa...
cap in cap, prlv5lindu-se de rds in dreapta gi in stAnga, pe - Nu Stii, cioar6 Salbd, m5 ... Salbii va si zic5 Fata lui
banca de la perete, unde stau. Dumitru GAzaru, cu oche-
Osman are salb6 la g6t, adicd salbi de tunuri Ia zi acum:
larii pe vdrful nasului, rdde gi el, dar subtire gi'grecegte: Fata lui Gazi Osman...'
Grivita, are,un colan...
"- Ma, fir-ai de risu de tioar5 ... Unde este Gazi, unde
, este Gazaru ... Vasile, ca o zburitoare cu aripa frdnt6, dd inainte, dd
Don sergent Mutafu,se plesne$te cu palmele peste inapoi)cdrdie si sontdcdie, dar cdrpegte stihul de la el - el
nidragii lui de cllf,ras gi se ineacd Si oricaie si di cu insusi c6ntiret din pllm[deal5:
fruntea de masa de alituri, plina de oale smilluite, gi di, Fata lui Hagi Osman...
iapoi, cu ceafa de butoiul gol <Ie la spate, in zgdgnur6a Are... tunuri la gAtlan...
unui rds nebunesc... Si pe cdnd r0de, se uit6 printre la- Toti cei din cdrciumise 1in de coaste. Rdsul l-a rdzbit
crimi gi piezig la Dumitru Grecu: de-a binelea gi pe domnu figle, mlcar ca'rchii Iui rdm0n
Auzi, kir Dumitre ... Osman G6zaru ... "- reci $i deschisi; l-a r6zbit gi pe Dumitru G5zaru.
Vancea cdrciumarul rdde gi el, dar fIri putere 5i fara
rlbufniri. Umflat, greoi 5i slut, ca un burduf de untde-
- MA baragladini pice don sergent (dup5 ce s-a
perpelit si-si dea sufletul intre butoi gi oalele de pe masd)
lemn sugrumat, el se zbuciumi mut pe scaunul de dupl - ma proclete,.ai nimerit-<l din prostie, ori ai zis-o din
tejghea. Si ai fi zis cE in bdrdlhanul plin a cdzutnu 5tiu ce desteptaciune?
lighioani; gi acum, cdnd se ineacf,, lighioana se zbuciumi Dar musterii lui Vancea s-ar siturat cle r0s si de Vasile
de moarte liutdrul. Saw Pantofaru se scoalS de la masl si spuse
Plrintele proistos i5i ia seama cel dintdi si se opre$re. dojenitor:
$i-a adus aminte de picatele pomenite in MolitJblnic: MA Iorgule, di-l lui Han-T5tar de ligan Tu nu vezi
,,...sau nebune5te au rds"... - arde inima sI te auzim pe tine? Spune-ne ftate, ce-ai
c[ ne
- Fire-ai sI fii mlrturisit de 1igan, cd mf, ficusiI si cad flcut pe unde ai umblat, cum ai sc[pat de primejdiile
in certare ... r6zbelului... Te vedem teafar gi voios. Dumnezeu sa-ti tie
Don sergent vrea si se opreascf, 5i el, clar cle-abia veselia ... De ia mai spune-ne cum a fost
isprlvegte o toana gi incepe alta. - Fratilor... asa va sI zic[, eram la Oltenila... Cdnd au
- Bati-te concenia de ligan ... Crivita are un colan; ma, venit muscalii, le-am dat Oltenila in primire si noi am
nu un golan ... Hei, avea Grivita mii Si mii de golani - luat-o spre BucureSti...
6 c 2 Papucii lui Mahmud
Vasile,lSutarul gi cu ajutoarele lui s-au ghemuit pe Nu s-au intreles intre ei: ,,Eu trec Dundrea " ,,Ba eu nu
banca de l6ng6 u$a din fund Si, cu sculele pe genunchi, au trec DunSrea, cd -n-avem tot ce ne trebuie "... Don
intins urechile. Ceilalti ascultdtori 5i-au pus care barba, . gheneral qvea dreptate, 5i tot p-a lui a ie$it.'Da''s-a
care birbia pe buza oalei cu vin gi ascult6 ce le spune don intdmplat d schimbare 5i, sI vi spun drept, o blgasem pe
sergent. meneca. Don gheneral era comandantul Diviziei apatra'
"- trrta fralilor, am intrat in Bucuresti. Ce bairam Ce
Ce-a fleut vodi, ce-a dres, ci l-a trecut pe don gheneral
urale Ce'flori aruncate de pe ferestre ...,,Trf,iasc5 Divi- la noi la artilerie, 5i in locul dumisale a venit, la Divizia a
zia a patra TrIiasc6 gheneralul Manu " Am trecut apoi
patra, don colonel Anghelescu. Brigada noastra de ca- '
OItul 5i ne-am l5sat incet spre Dun5re... Am stat in tablrd
' valerie a avut mereu pe don colonel Rozriovanu... $i [sta
pe la Potelu, pe la Ddbuleni, pdni cdnd, hai-hai, am ajuns
la Turnu Mdgurele. MI fratilor, dac6 mi vedeti aziinlreg
boier marg Ma fratilor, vila boiereascd e tot vitd
boiereascd
sicu oala in,m6n6, apoi... s[-i dea Dumnezeu sinltate lui
don gheneral Manu ... Mi fralilorn el m-a permutat in Domnul figle gi Vancea clipesc voios, g0dilati de so-
Reghimentul 7 de cdlSragi. $i dumitale, domnule Jigle, cotinta lui Mutafuj
si-ti dea Dumnezeu sanAtate, cd bine'ai scris ce-ai scris - Asa e, mi loygule? Boierii tot boieri? $5 trliasci
pentru mine citre don gheneral. M6, ce om bun Ade- boieriinostri
vdiat boier Pieptul gi-l pune pentru ai lui gi nu-i lasi in Sergeniul Mutafu se riclicd cu mare insufletire de pe
ruptul capului bancalui, de l0pg5 butoaie, si vine la mijlocul mesei,
Cei din pr5vilie se uitl unii la altii. Domnul figle gi'cu inchindnd cu oala Plin6:
Vancea tin cu vechii boieri si cu albii. P[rintele Nlstase - SI trf,iasca don gheneral Manu, sd triiasei don col<l-
Nicolache Piua-Petrisi Savu pantofaru;;;;;; r;;i;f ;i; nel Roznovanu Sa trdiasca Divizia a patra Kir Vance<1,
cum s-ar zice, sunt la putere. Dar toti au mare evlavie fati scoate canaua cle la butie. Nu vezi cI s-au golit ulcelele?
de gheneralul Manu, clci mogia Si eurtile lqi sunt alituri BAietii din pr6vdlie aduc inci o vadr6 de vin rosu - vin
de Rusii-de-Vede, aci la Scrioastea, gi gheneralul e pirin- din Dealul Viilor - $i ascultltorii lui Mutafu i5i umplu
tele Teleormanului. Totugi, pirintele Nistase, far[ gCnd oalele. Acum se aprinclg de curiozitate lordan Orbul,
r5u sau iscoditor, il intreabd pe Mutafu: feciorul rdposatului preot Ostreanu 5i cumnatulluiPiua-
- Da' ce-a Ziceau
gheneralului?
fost, nepoate Iorgule, supirarea aia a
unii ci a trimis dupi el si-i ia
Petri. Bate cu pumnul in masd, g0ngav gi cu oghii pe ceea
lume:
sabia... A fost mare zavistie... - Murmu-mu-ta-fu'le, spu-ne-ne-ne cum a fost, ma"'
Fleacuri, qinstite-gdrinte ... Cearti intre cei de sus ...
-Ala- mare, la Grivita gi Ia Ple-ple-ple-ve-na...
ila mare... Ala priceput, dla si mai priceput... Mutafu isi dA chipulpe ceafd, aprinde inci o ligare 5i,
coplegit pare cd cle vistieria lui de amintiri, spune sufl0nd
Partidul litreral.
fumul in tavan:
9
-Nene lordane, povestea e lungE... Dupi ce muscalii - MA, ai dreptate... Am citit si stim si noi ci voi.
luari Nicopolul - cu tunurile noastre gi cu planul lui don cavaleria, ati stat de pazd in jurul taberei de la Plevna si
gheneral Manu - ne lisari pe noi s6-l ocupam,'gi ei se a{i patrulat, fErf, odihn6, pe Vid, pe Isker, spre Vidin; spre
intinser[ spre Plevna, intre ViO si Isker. Siiaca-ne si pe Rahova, gi spre Sofia. Dar tu, unul n-ai cilcat pe $arpe
niciodattr? N-ai tras nici un pistol? N-ai inlepat cu sabia
Suspapale
noi steagullaromdnesc, Manu gi Roznovanu s6 trxiasia
Nicopole ...bdiete nici un'turc? \
Asta a fost pe la 6f. Ilie.
Toati Divizia a patra a rrecut Dundrea 9i Rbghimentul 7 Aici toti intoarserd capul spre usa din strad5. Un
de cEliragi, Reghimentul rusesc Kostroma di infanterie cildras intrl "in cdrciumE, cu chiciurl in barba crescuta
gi alte trupe au priinit poruncl sd pizeasci cetatea... sdlbatic, si o datl cu el r6bufni un val de abur si de ger.
Atunci a fost pricina de care vI spuiei, si don colonel Cu cojoc peste tunicS, cu chipul indesat pe urechi, cu
Anghelescu a venit comandant la divizia noastr6. Acum sabia tdrds dup5 el $i cu biciul gros de un deget invdrtit
noi trebuia si finem streaji pe malul bulglresc gi sa pe brapl stAng, osta$ul saluti scurt gi aspru pe superior:
ocrotim podul de peste Dun5re gi ogtirea cealalti, care - Sa traiti, don sergent Tot mai avem vreo celiva
trecea pe pod ziua gi noaptea. Si mai trebuia si nu pier_
pizioniei... d-5ia rebegili. Pe 5ia unde s5-i maipunem?
dem din ochi cuiburile turcesti de Ia Rahova si de la - Hm O s[-i vdrdm in chiliile de la Sirdireasa. Da'
Vidin. Pe urmi, cdncl divizia noastrd s-a scurs spre plevna acum maiamlas6-i acololrei prim6rie...
la luni, SA mai astepte $i ei,
ca $i noi asteptat in gan[uri, cu noroiul p6nd
sia intrat in foc, noi, cavaleria, am rimas: uniiia va<Jurile la genunchi
viduluipi ale Iskerului, artiiam imprnat t,ate drumurire
Si Soselele pe unde puteau sa-i vie ajutoare lui Osman.
- Sd trliti, don sergent, am inleles
Aoleo, frafllor, ce alerg6tu16, ce zil'e blestemate, ce viati - MA de$c5, md Bucic5, ia, md, oala asta Si d5-o peste
cap
de iscoade si de stafet ari Ziuasi noaptea, flrl masa, fiix
adlpost, fEra sornn.pe capatdi, ne-im zblntuit asa, pe
- SI tr6iil, don sergent
- Asa €, tr15, cd merge mai bine ca apa de la Mirtevita
coclaurile bulglreSti. M6ncam cdlare, dormeam cllaie. si de la Demirchioi?
I-a orice zgomot treslream in.-ga: Ce este? Cine vine? - Mai bine, sd trditi, don sergent
Ba$buzuci, cerchezi, vreun convoi cu proviant pentru -Agum, stAnga imprejur ... Staliacolo cu mortaciunile
Osman? edinele, cdinele Multe capete de'',urcoiisi.J. alea, ci vin 5i eu... Ce md intrebagi, dom'Nicolache? Dacl
n-am pus gheara in bereg5file vreunui turc? Ba bine cl
Nicolache Piua-Petri, ascultdtorul cel mai istet clin nu Nene Vanceo, de ce ne lasi pe intuneric? M-am
cdrcium5,'arendagul cle la Negara, crescut in casi slturat cle intunericr. Zi sd aprincl6 lSmpile, ca sI ne
boiereascd gi vorbind greceste cCun grec, om cu inchi_ vedeni bine la fat6 unul cu altul, cd am stat destul des-
puire gi cl multe intdmpliri, vrea s6-l iduca pe sergentul p6rtiti... Ei, dom' Nicolache, am insemnat eu pe multi
Mutafu la fapte petrecute. turci $i bulgari... gi bulgari, da-da... Esti de treabd - bine
10 1l
Nu esti de treabl -
ia-I, c5l5rag, in spinare Cregtin, noplile lui de p6nda Si de trudI... A trecut prin o suti dd
necregtin, Ia mine nu merge. sate bulgiresti si :prin tot atatea primejdii; a pIzit cu
PErintele N5stase iSi d[du mirarea pe fatrI: credintS, la Nicopol;siguranla gi onorul drapelului; a dus
- Cum, nepoate lorgule, la tine.creStinul gi plgdnul prin zloate gi prin viscol, zeci de epistole gi de secrete
sunt tot o mancare de pegte? militare. $iapoi, c6nd ajungea la brigada - la don colonel
- Apoi
Savu sd vezi, cinstite
Pantofaru, prie_tenp6rinte... Formac, la don colonel Roznovanu, la don colonel Cre-
vechi cu Iorgu Mutafu, il opri: teanu - nu pornea el, buluc, cu toatl cavaleria incotro era
-. - Ce si vedem, md Iorgule Spune-ne, vreo cumpAni porunc5?...
din alea prin care ai trecut. Aci, o amintire l6muritl se desface din ndvala celor-
- Iorgu Mutafu, inv5tat si se poarte smerit gi credincios
fgtl de superiori, awsese parte de ochi buni gi de ocrotire
lalte amintiri, mai mult administrative decdt ostase$ti.
si de la- gheneral, Si de la colonel. Vlzuse el pi plfise

- Sosisem, fratrilor, cu o stafet5 la brigad6, la don
colonel Formac, care era atunci l6ng5 Semeret-Tres-
multe, dar nu la Riben, nu la Kaceamunila, nu la Etiopol, tenik... Don colonel tiimite nigte patrule in recunoa$tere
ci la Nicopol, in garnizoanE. Dupd ce armata noastrl a gi mE iau Si eu cu camarazii. Ne princle n<laptea gi ne
ocupatNicopolul, doul escadroane din Regimentul T de oprim intr-un conac bulg{resc pustiu. Camarazii pun
cSl5rasi au rrmas acolo, statornic. Alte dou-a escadr.ane cailor traista cu grlunfe in cap gi se lungesc l0ng6 ei, cu
din acelagi regiment au intrat in grosul
cu ai nogtri, cdnd cu muscalii, au dus vdnit<larea
cavalerieigi,irpu-
c6nd cSplstrul
gi trageminff,surat pe mdni. Eu Si un sergent prieten stAm
din ligare, la ridlcina unui nuc... Da' un nuc
triva cerchezilor si a basbuzucilor gi au pizit;oselele care b5tr6n, cu crengi rdsfirate, de umplea de intuneric o arie
duceau la Plevna. Escadrontrl seigentului Mutgfu a fost intre4g5. Sa fi fost pe la miezul'nop1ii. Ciulim urechile:
unul din cele doui care au rAmas-pe loc in Nicopol, dar goapte, dincolo de gardul de pietroaie ii dau un ghiont
. el - bliat d ezghel,atgi indrlznet
- a ijuns gtafetar 5i a batut sergentului: ,,Tdrigte-te pe brdnci Si trezeste pe cama-
mereu drumurile, cu poruncile in mdneca mantalei. Tur- razi Eu r5m6n aici, cu carabina Eata"...Ala pleac[; eu mi
Ii si bulgaliipe care iiscirpinase erau civili clin Nicopole.
Dar situalia lui cea adevlrat5 il privea numai pe el, gi nu
ciuciulesc l6ngi nuc. Ce sI vezi? Printre stele, se ridic5,
dincolo de gaid, cdteva fesuri. Garclul era ca la <l bataie
g6sea cu cale s-o dea pe fag. Nu venea el cle ia plevna? de pistol. M5, spurcalii Ne-au simtit gi vor sd ne ia ca din
Nu m6na el din urmi, ia pe o turmd de oi ofticoase, atati, oald. Vid pe unul cE sare peste gard; mai sare incf, unul
t,rci prizonieri? Nu se mira o rume intreagr
de izbanzile romdnilor? ce trebuia sE.stieiumetrii de viieji*5i
de ia trnapoi
5i incd5idoi...
ilenci Mie - ce-mi
mi intinsei de-a veni-
lungulatdrnai prinseideo
carabina
nucului,
Vancea ce-a dres $i ce:a invArtit el dincolo de Dunire? crac6 mai de jos 9i... brotac in copac ... Unul dintre turci
Afar5 de aceasta, vinul lui Vancea sporegte gi se preface veni mai spre nuc. Al no5tri, de pe l0ngi casi $idin casi,
acum ln valuri de aur 5i de ,inc6ntare, peste dialurile prrr 'O salvi de carabine Turcii pieriri ca nigte umbre.
Bulgariei, ppste vadurile Vidului gi ale iskerului, peste Da'dl de ldngl nuc ficu 16gt in puielii nucului.,Cilsrasii
t2 13
se chitirA pe irnpu$cdturi gi se risipiri prin toat[ curtca. ocar6, dar nu degeaba Domnul ne-a invltat sd ne rugim:
Turcul venise tocmai in dreptul meu. ,,Al meu esti, tur- ,,si nu ne duce pre noi tntru ispitd*... Savu Pantofaru se
calete " qi-mi dau drumul de pe cracl drept in capul lui deschide la z6bun, i$i sterge cu mAneca fala de copil
gi-l fac fleasc5 sub mine ,,Sdriti, camarazi, c6 am prins un
b5lan, ro$ie ca bujorul, 5i se roagd de Mutafu ca Si cum.
lipar "... Dupa aia, le-am spus: mi, voi, a ce neiertate,'intrevAzute
doua zi, camaraziiciau
voastrl e patrula gi porunca". A,,Lua1i-l, s-ar ruga pentru
in atdtirile cine stie
dorului: lucruri
infitisat pe prizonier la cercetare. Eu am incllecat gi am - Spune, frate lorgu[e... cum a fost cu Grivila, cum a
plecat inapoi la Nicopol fost cu Plevna cdnd ai fost tu acolo?
Vinul lui Vancea 5i vitejiile lui Mutafu incep si se urce - Ce s5 fie, Savule, a fost ce-a zis de la inceput sivod[
spre cre$tetul capului celor ce asculti, ca omida sprre si don gheneral Manu: ,,Nu putem sd scoatem pe Osman
cregfetul merilor. Dumitru Grecu, zis gi Gizaru, st6 mai din Plevna cu iurugul " Osrnan-pa$a avea mai mult cap de
deoparte. Are incredinl[rile lui deosebite gi clisprelui- gheneral decdt toti muscalii si decdt toti fratii implratu-
toare. Domnul figle, de$i face politici cu albii, se simte [ui. Osman se inchisese in Plevna ca ariciul in diracul Iui
ceva mai inviorat gi mai inclinat ca sd primeasci succesele de ghimpi... Pe unde sd-l atingi? Oripe unde il dibuiai, te
de peste Dun5re. ,,Au biruit ai nogtri, cI a voit D.umnezeu inlepai gi te frigeai Rusii, p0n5 la venirea noastri, au
sd ne dea biruinta... Dar poate cd iegea ori papar5. Aici a fost buba si
si mai bine daci
puneau pe gheneralul Manu in fruntea ogtirii"... mdncat,la Plevna,
toatA balabdneala. de doud
Impdratul si cu sfetnicii lui d6deau zor
Nicolache Piua-Petri, fire wiptriatd 9i cllItor prin intruna: ,,Trebuie si luim Plevna cu ndvala " Domnitorul
toati Peninsula Balcanic6, admite totul, dar cu o rezervd: nostru st8ruia gi se ruga: ,,Unchiule, nu e bine Pr6padim
nu poate sE urasOd pe turci. I-a cunoscut prea bine in atdta ostire de poman6. Trebuie s5-l inchidem pe Osman
Ianina, fn Salonic ai in Stambul de jur imprejur si s[-i astup6m toate rlsuflitorile, si-i
Popa Nlstase are sirnplitatea celor cdteva clase de t[iem toate $oselele "
seminar pe care le-a fdcut la Qurtea-de-Arge5 5i tipicul A$ ... Imparatul se gribea sI ajungd la Stambul si
traditiei nestirbite strdmo$e$ti. ,,Nu i-a mai rdbdat Dum- credea ci Osman e asa, un gard de richita Apoi 5i dom-
nezeu pe pdg6ni ... S-a umplut mdsura sengelui muceni- nitorul nostru tinea la obrazul lui si la obrazul o5tirii: ,,Si
cesc gi-a lacrlmilor pirinlilor " nu creazl muscalul cI ne este frici sd intrim in vdltoare "
Savu Pantofaru, meseriag La
intre totiomcdti
cu frica lui Dumnezeu, este,iuminte, sunt$ide
cinstit crestin
fat6, Si ati
30 august, la a6fost
v[zut ce la GrivitasiTrei
septembrie la 7asalturi cumplite
octombrie... Siraca
fata mare care cuteazdintilia oar5, asti-seard, sA treaca, Divizia a patra Siracile Reghimente 14 de dorobanti si
cu btrtii de inim5, peste pdrleazul curtii p5rintegti... aclicii 15 de dorobanti si 7 de linie ... C6nd avdzut impiratul
sI bea cinci oale de vin $i si uite rlatoria cumpdtirii gi a cum merg ai no$tri la moarte, ca la nunt5, s-a ingrozit 5i
cuviintrei. E adevirat cI se aflI in tov5r5$ia unei fete el si a cdzut la ideea domnitorului: ,,Adevirat, nepoate:
bisericegti, gi petrecerea nu are, pdni acum, niciun fel de pe cdinele de Osman trebuie s6-l strdngem de burtd Si si-l
t4 15
fl.imdnzim p6ni cdnd o striga aman " Asta a fost toata pol, de la Rusciuc, de la Sofia, de la TArnova... Ru5ii, care
politicaua de la Plevna voiau sI ia Plevna cu'pieptul, nu s-au gdndit ce insem-
Sergentul lorgu Mutafu spunea toate aceste lucrurigi neazdpentru Osman aste c6i slobode,5i Osman triia ca
"vederi politico-militare cu sigurantd si cu pretenlie. Le ,n pugi ce. era, cici ii soseau mereu, de la ceilalli paSi
soldali. Domnitorul nostru
auzise de zeci de ori gi stafetar, le spusese $i 5i
el altora c6t putuse inleslujba
avea lui$e
in tolbl - ca un marchitan
turie$ti,
le-a desciris ochii: munitii
proviant, ,,Bf, nu vedeti ci hotul de Osman isi
si deajos, una cdte
-
tolbag gata pentru ochii si pentru gustul origicui. Dar batejoc de voi?" Si atunci s-au apucat
iiveneau ajutoare 5i hrana
dintre ascultatorii lui numai cdtiva citeau regulat ziare gi una,ionucele sitabiilepeunde
se adunau'la cafeneaua din t6rg ca sd discute evenimen- tui Osmaq. Au dat jos Teligul, Dolni-Dubnic, Orhania,
tele zilei. Iordan Ostreanu - damblagiu gi orb, care se {i-au t[iat, cu cavaleria noastr5,5i a lor, toate $oselele care
tdra, sprijinit de cdte cineva, de acasl pdn[ la biserica Sf. rdzbeau la Plevna. A$a, nene Iordane ...
Teodor, ca sI c6nte la strani, gi uneori pdni la c0rciuma Iordan Ostreanu, cu sprAncenele ridicate sus 5i larg
lui Vancea - nu putea sI infeleag5, cu uRa, cu dou5, aceste peste ochii lui morti - ca niite arcade rimase in picioare
judecitri istete ale sergentului curier, asupra Iui Osman gi peste un palat ptistiu - rosteste tare ceea ce este in g0ndul
asupra stlrilor de la Plevna. luturor:
a-a-a..-. vut dom-ni-to-to-to-rul
- Nu-nu-nu...
gu-gu-le, in-in-in-1e-leg...
cum f5cea... ii aduceamd
bi-bi-bi-ne,
gi ci-ci-ci-ne Ibrgu-
de-de-de - ...
Ma-ma-IrlE:r€
nostru cap
mdnca-re lui.Osman in Ple-ple-ple-ve-na... Dumitru Glzaru, de5i nu poate sI-si ingf,duiascl multl
Sergentul Mutafu, cu toath oboseala zilei de escortI Si admiratie pentru valahi 5i pentru isprivile lor de la
cu toatA dulcea molegeal6 a vinulrti bAut, se lasd cu Plevna, isi dA seama cd sergentul Mutafu a inteles multe
plicere ispitei de a face incd o leclie cu scolarli din clasa lucruri si stie sl le povesteascl cu sprintenie.
lui Vancea. - Ma spune dimita, kir Iorgu, te-ati f[cutu la Plevna 5i
- Nene lordache, Plevna vine l6ng5 apa Vidului, cum cum s-a predatu Osman.
vine Rugul nostru ldngd apa Vezii, dar ceva mai departe. Sergentu Mutafu, ager 5i pui de lele, micar c[ biuse o
jum6tite de vadrtr de vin, se scoalf, cu ocaua in mdni Si
' Vine intr-o vale str6mtd pe malul drept,5i-este malul ista e
nalt ca un zid, pe c0nd malul stdng tegit. De jur merge la grec:
Dumitre Sd trliasc6 Vodi-Carol, sf,
fmprejurul
m6nc5turi de Plevnei vii Sidealuri
ape, sunt mari, hi1i9uri,
porumbi5ti. Printre pripoare,
dealurile --Uraogtirea
triiasci Kir romdni
astea trec qdteva g6rle care se impreunl gi dau in Vid, de Ceilalti inleleg pehlivdnia lui Mutafu, r6d zgomotos $i
la Plevna fnainte. Aici la Plevna, sub dealdri, gi-a fdcut ridicl toti oalele, la nasul grecului, care se las[ induplecat
Osman b6rlog 5i l-a incins si l-a intirit cu vreo [reizeci de si-$i scoate, cu mdna stdngf,, ochelarii de pe nas.
reduti... Acum, scoatd-l din Plevna dacd poli Bagca de - Ma $i eu tot asa zicu... sa traiasci Voda Carol sa
asta, prin Plevna trec vreo patru:cinci 5os9le, de la Nico- traiascfl armata rumuna
17
16
-A$a, kir Dumitre SI trdiasc6 patrida ... 56 trliasca si armata a doua, scipa din menghinE, gi noi rdmdneam cu
grecii, si romdnii buzele umflate. Dar armata lui, a doua, trebuia s[-i apere
Apoi oalele s9 dgspart - ele goale, capetel-e pline de
fum - si musteriii lui Vancea se lasi iai pe b6nci, sub
spatele, si aici a fost. toat5 incurcltura ... Ai nostri -
Diviziile a doua Si a treia - cdnd prind de veste cf,'turcii
I5mpile chioare
Vancea se gi inpare
nlcluful rasuflirilor'si at vinuiui. au ie$it din Plevna, se reped, cu domnitorul in frunte,
degteapti cI din burduful lui cu unde_ asupra Opanezului gi-l sfarmS Bat crAncen pe turci, iau
lemn gi mai mult horcliegte,dec6t intreabi:
cdteva mii de prizonieri gi arunc6 pe fugarj in viilea
- Toate bune, Iorgule, dar cum a fost, la urm[, cu Plevnei. Tot aga fac 5i rugii, lamiazdzide Plevna: cuceresc
Osman?
Muntele-Verde si iau alte mii de prizonieri... Va si zici,
- flfa spyn... Vg $ zicd, t-au prins ia pe o wlpe in de armata a doua, de pe malul drept al Vidului, se alege
cotet $tiau ai nogtri cle la dezertoii ca gi d6m0ncarLa,
5i
mgniliile sunt, in Plevna, pe sfCr5ite... ,Osman., pr.,li_ praful
te " A5, fi-ai gisit Turcu dita se ,iscusedin ma-sa: viteaz Turcii, cdti nu clzuserd prizonieri, impin5i gi secerali
intreg ,,N-am sI mI predau Anr si rup cercul de impri_ din urm6, se inghesuiesc intre Plevna si Vid, se impiedica
surare $i am sd rn[ retrag in Sot'ia .. Stdteau 5ase armate in harabalele turcilortivili, pornilipe fugd, arunc6 armele
in jurul lui Osman, fiecaie cu sfoara ei. Ai nogtri, cu clon gi ridicl steagul alb. Pe malul stAng, Osman-pasa da
gheneral.Cernat, se fineau cam spre miazlnoapie de la indlrit. Rusii Si romdnii il gonesc spre podurile Vidului
Plevna, gi rugii, de jur imprejur. NaOejdea turcuiui era si gi spre Plevna. O schijl de obuz spinteci armisarul lui
:crye pr.in viile Tu99n4e1si ale Vidului. Dincolo de Vicl, Osman, si Osman cade si el - greu rdnit la picior
la.Gorni-EtropoJsi Ia Dolni-Etropol, erau t5bArdti mui_ Il ridici pagalele pe brale si-l duc intr-o clsutd de pe
calii lui Ganelki gi, mdn6 in m6na cu ei, era si diviiia malul drept al Vidului, la capitul podului de piatra. Ro-
noastrA, a patra (Divizia a patra, dup6 7 octombrie, tre_ mdnii nogtri, care veneau biruitori dinspre Plevna, dau
cuse la rezewd, gi in locul ei intrase'Divizia aclouai. pe n6val6. Osman trimite s<lli de pace. Don colonel Cher-
aici, peste Santurile lui Ganelki, a voit sA treacd Osman- chez vine la Osman gi-l salut6. ,,Colonele, mE predau
paga. Planul turcului era indrrznef si deslusit ca aste cinci
Tine sabia "... Atunci sosesc Si rusii, gdfdind... Mi, ai
degete de la mdnd dracului rum6ni, 5i aici ne-au luat inainte CAnd a intrat
.. A_impirtit armata in doui armate. Cu.a dintAi a iegit gheneralul Ganetki in casa unde stdtea Osman rinit, s-a
Plevna,
din
Dolni-Etropol. a trecut
A douaVidul $i s-atrebuia
armatl aruncatsI-i
peapere
rusii de la f[cut cd nu vede pe don colonel Cherchez 5i pe ofiterii
deo- no$tri
camdati spatele si sE vie s6-l sprijine dupl douA ceasuri. Aici toti ascultitorii ridicarl oalele in tavan, in frunte
[,a inceput, turcii i-au snopit pe rugi gi le-au luat zece cu Savu Pantofaru:
tunuri, dar rusii erau mulii Au alergat toti clin toate - Auzi, m[[a Sa traiascl colonelul Cherchez Sa
p6r1ile, a alergat gi.divizia noastr5, a patra, gi puhoiul trliasci VodI Carol Si tr[iasca vitejii lui Vodi Sl
turcesc a fost stlvilit. Acum, dacl-i v-enea lui'Osman trdie$ti, Iorgule viteazule
18 .19
Vasile l5utarul Si cu ai lui ridicara si ei sculele gi - C6ti prizonieri ai sub mAna ta?
gradali vreo sutl si
acoperiri cu o trdmba de zbdrndiald uralele din cArciumd. - Eu am vreo cincizeci Siin ailalti
Savu Pantofaru, inima cea mai curatd si mai deschisi cincizeci. Dar nu vor s5 stea front, ticalosii c6nd unul,
dintre toti cei de fatd, cugeti cu glas mare, dar cu limba .and uttrl cade in bot..' O s[ lds6m vreo doudzeci pe aici'
cleioasS:
Bine de tine, frate lorgule Ai trecut prin f<lc gi ai
- ' - spital.
prin
Ibrgule, sd stii cI mdine dimineatd eu le dau de
scdpat fi-ai slujit tara Si ai flcut cinste tdrgului nostru mdncare prizonierilor tAi... [r pldtesc eu salipul, pAinea
Sergentul Iorgir Mutafu isi aduce aminte de multe si pastrama de berbec.
lucruri pe care le Stia numai el gi izbucnegte vijelios: "''-:Ci;;; d;*' Nicolache; fa-ti pomana $i cu turcii, cd
- SE tr[iascf, don gheneral Manu Si trdiasc5 don stiucdfacidestulepomeniSicurom6nii,5iculiganii"'Ce
colondl Roznovanu
Apoi, prididit, desigur, de c0te si cdte nldejdi, planuri zici, ma Vasile? Fice dom'Nicolache pomeni cu liganii
gi a5teptlri in legdturd cu cei din casa pArinteascd Si cu "
vostri?
C[ de
puterea protectorilor sIi, Iorgu Mutafu intreabf,, in- -'Sa-f trdiascd Dumnezeu pe dom' Nicolache
duiogat, pe ruda sa, plrintele Nistase: nu era dom,Nicolache, sa curita clin Rusi neamul nostru
- Va sI zic6, sunt slndtoSi toti ai no5tri: b5tranii, -' tisanilor ldutari
al
hor[
Sandu, Lisaveta... 1'xrn.i, mal Vasile, ia arcle-mi
domnutu mie colea
Vancea, o
5i toate
- To1i, nepoate... Mi-a venit un om de la Vdleni zilele bfltaioasa' s[ se cutremure Si
trecute, cdnd nu incepuse m0nia asta de visc<ll gi mi-a spus ;;il;i; din pivnil[ - ci cle astea din spatele meu nu mai
c5, din mila |ui Dumnezeu, sunt toti sindtoSi. vorbesc, cf, sunt toate goale . .
-O sI fac si eu ce-oi face, dupl ce vom vf,rsa pe Dorinta lui Mutafu fierbea in picioarele tuturor' poate
prizonieri la Pitesti, si <l s[ md reped s5-i vid... chiar si in picioarele sfintiei-sale pdrintelui Ndstase.
Dar
Nicolache Piua-Petri stA cu ochii pierduti in roto- 6aca siintii-sa bduse tot atdta cet Si ceilalti, totuSi era
mai
coalele albastre pe care le lasd din tigareta de chihlirpbar in vdrsta ii mai stdpAn pe sine decdt toti. Un obrazbiseri-
$i vede luminoase gi trufa5e plaiuri macedonene, vede cesc nu trebuie sA se intreaci cu veselia pdnl
la zbeguri
s6nuri de mare si albe gi molcome caice... A triit intre
turciani de zile, gi-i cunoagte maibine dec0t totiistia din ;apffi ia hora, fiici chiar atunci cdnd a citzut Plevna si
semiluna s-a ascuns in nouri de s6nge... P[rintele Nlstase
grec
cdrciumd,
plecat mai bine chiar
din Chefalonia decdt
de,mic Dumitru
copil. Gf,zaru,
Turcii au fost bltuti se scoali sigur pe sine, 5i ridicd mCna dreapti, de data
S-a intors roata norocului A venit vremea si cazi si ei aceasta fdrd oal[:
--lN.p"ate
i<lrgute Si fetii m9i,g.m inceput-, crt t,1ii,
din rangurile lor, din vistieriile lor 5i din seraiurile lor cele
fi voinla lui
ascunse intre naramzi gi trandafiri ... Aga o acum isprdvili-o f5r[ mine Liudat fie Domnul c5 a cdutat
Alah al lor... Dar picat... Ce mai oameni Ce mai ,pr. ,ni.t.nia robilor sli si ne-a dat biruinla Nepoate
birbitie $i ce mai cinste ii,rgrl", fI ce mai ai de flcut 5i vino 6e te odihneste Ia noi'
Nicolache Piua-Petrise intoarce spre Mutafu: Matusa-ta mi-a dat in grija sI te poftesc'
21
20
Savu cu surprindere 5i
Plrintele Nistase se desparte de tovari5i, se opreste Nicolache Piua-Petri se uiti la
cu veselie:
la tejghea Si stabileste in 5oaptf, ceva cu cArciumarul si
- Uite, domnule, ce tlrlcie Auzisem ci Soarecele'
iese afari,in noaptea frlmdntatf, de viscol. in liliac' dar n-am stiut
cdnd mdndnca anafiraJt p;;i;te
apoi
' Hora izbucne$te ca o palilaie intr-o arie cu snopi ca pitpalacul, cend bea din
jgheabul cu mLrst'
dezlegali. Sergentul Mutafu cu Savu Pantofaru se tin ia;
br[cinar unul pe altul. Nicolache Piua-Petri - atlet
de
ffi;;;
se tso* in uliu mai
- preface
Fontofaru.
"' beat decdt crt:dea piua-petri, isi
lomitean - apuc6 intr-o m6nd pe Dumitru Gizaru, in cdtorva fantome din ju.rul
strdnse pumnii si rnuii' 6i;ilt
cealaltd mdnd pe domnu Jigle, cel qu chip de musulman
( e adeWrat ca amandoi uscati $i nodurosi ca ni$te arsice
'ut- a6,n, spurcati Voi ati taiat pe unchiul lordache
ingirate pe sfoari), sifrimdnti cu ei noroiul din prlvalie. lfins6 apa Vodistavei ati dat foctrisericii noastre' in
ioi
Vanceabaga de seamd cI bietul lordan, orb si damblagiu, t otiutorit pe matusa Profi ra "'
;"?;al"i"; oiipiuujiittii'ifput"
bate Si el cu turloaiele pe sub masd... I5i pune tot untde- Nicolache luivancea un galben pe
lemnul in zdruncin, vine si-l ridici pe damblagiu si-l ttit-nftlr, ca sa
rdstoarni de cdteva ori pe burdufurile sale asudate: ,,Si imbrtat Savu' Trebuia sr cazi Plevna itt
S-a
viz minun.u ur,ui ij;i;i llutarii'-kir
Vanceo' sunt
nu zicl bietul Iordan cf, n-a jucat 5i el "...
la traiesti' Mutafule Ne vedem
Darcelordan
Dupi imbdtat
s-al-a
Vancea locul lui,5ipeare
adus lainfricosat ar[ag il apuci
banci, betie..'o
ffiil;ffiilrriN.g'i' ii
maine, in targ. d;i;i;;"'tlomnule figle Ccnd tt-1]l]
oe creceste' citre
furie grozavd impotriva turcilor: m;i';'a.r, ;;E ri.-tu u't6-seari'.Apoi'
'- Da-da-d5... ie-ce-ce... n-a fost si el la Plevna?... Si fi Dumitru G'azaru:H'ttffi Di*ittit' 'idoui"'
pe lordan
tras si el cu pu5ca in pagdni SI fi turtit fesul lui Osman acas6
[n loc de fesul lui Osman, lordan izbeste cu pumnul --loi<tan agitat ca intr-u n clenci cle cea din
rdmdsese
intr-o oal6. Oala sare cdt colo $i se sparge... Nicolache urmi a lui idee:
Piua-Petri lasl pe Dumitru Gizaru gipe domnu Tigle si 'ra-ia-ia-ta-ga-nul"' cle su-su-su' pat "'
- Cu-cu-cu... asf,tat Savu Panto-
ia in brate pe cumnatu-siu lordan: Dar mai grou i"tai toti-rlmirsese
faru Adevarrt ni"t'tlfti*' t'
Domol, nene lordane Ai nimerit o oalf, in loc cle ptttele s-ufletului incilcite
cle-a pururi miste-
turci Ai ribdare pdnl m0ine... Mdine o s5-ti aduci lorgu in intunecnrul tit;-ut at erettiiitilor
Mutafu pe turcii lui si o si-i faci pe toti tlitei... rioase
- Da:da-da ... cu-cu-cu... ia-ia-ia-ta-ga-nul 51a... di la
no-no-noi, de su-su-su'pat
- Cu iataganul de la noi de su'pat, nene lordane... II. OBSTESCUL ALB MORUNNT
Saw Pant<lfaru a auzit de pofta lui lordan. Se opre5te
din vdrtejul horei gi spune intunecos, cu ochii rii: urlf, vlztJu'hul,si
Ce mdnie dumnezeiasca Visc.oleste'
- Bravo, nene Iordane ... Nu mdine, acum sd ne g.,i. ;ffi;;,rl ;;il;
de apoi rcrgul Ru$ii-de-Vede'
repezim la.ei si s[-i ciopd4im
23
. I PnPucii lui M3hmud
cuibarit- intre pddurea de peste vede 5i Dearur-viiror

ar mult sat dec6t t6rg.5i mai murt rivadie cre pomi - tuiau escorta. A doua zi, 2174 decembrie, a pornit al
dec6t
sub puzderiile jucause si sub jalanfi;6;.iil,
doilea tran$port, de 3 500 de prizonieri. Si acesta era
:11-l].:-,'"
gol, care scdrldie gi se ciocnesc. Aga stA ,remea .le <, escortat la fil, de trei compdnii'din acelasi regiment de
sdptrmdni.. L3r c6tev.a zire dupa cIdeiea prevnei,,rin dorobanti gi doud escadroane din acelasi regiment de
bu.- cdlSrasi.
pali pdn.I
potop.alb in.Balcani, a inceput o vifornita.iari..ral* C0teva zile (pdni la Nicopole), ace5ti intdiplecali au
si o1elit,. ca.le a astupat Uattite .[ ;il&,-;
troienit cadavrele si a ldsat clvera omltului intre nioiul putut mqrge mai usor decdt celelalte sase e$aloane' D.e la
cerului gi prid-vorul pdcatelor <imene5ti. Co i, ,if.f. iui +/tO O.ce*brie inainte, vdzduhul si-a iesit din pravilele
Noe, sEpanul lumilor isi ascundea fa1a, ca sI nu maivazd lui si s-a preflcut in vargd 5i in urgie. Osman-pasa se
fapte.le oamenilor, nici pedeapsa pe care le_o trimisese.- ingropase,in Plevna in iulie, si ostatii lui rdmiseserd mai
Pi, prima zi a lui decembrie, capeteniif. arrut"lilr toli cu hainele lor de vari, zibun, salvari si iminei. Prea
^
inving'toare luard misuri sa limpezerr.a ir,fui ;; i; putini putuserA si mai apuce cdte b zeghie bulg[rea.sca
Plevna gi sr strdmute peste Dunire lparte in
tara noislra, iau cdie un cojoc. Dar.nici soldatii no$tri nu erau im-
pTt mai-nainte,.in impdritia tariloi _ zdrobita urrnrtA u brdcati toti pe potriva'cumplitelor harapnice de <lmlt
lui Osman. Divizia a treia a armatei noartre care blteau ii plesneau in valea Dunarii. C0nd dornnito-
acum ficea parte trrigacla RoznoVanu)
lcli;;; Plevna,la 10122 decembrie cu zece cai
escorteze pe prizonierii destinati s6 ram6na
primilip.irrnJ,a
noi. rul porne5te din
inhimati la o trdsuri, cici nu se glsise nici - o sanie -
Prizonierii furd impdrlili in opt ;,e$aloane.,. primul clrumul lui p6na la Nicopol 5i la Turnu, 5i de aci p0na la
esalon plecd din Plevna .la 1113 Obcembrie 1g77,i;;;;i
Rusii-de-Vede este o frescd fioroasi, alba si infinita, pe
din.urml ajunse la Bucuregtila2ll4 ianuari,e r87g.b;_
care Dante Florentinul nu putuse s-o Gonceapl - pentru
mul pe care trebuia si-l urmeze aceste convoiuri era:
lnfernul s6u - la latitudinea unde infloresc migdalii 5i
Plevria-Breslani-N icopo.l-Turnu-Migurele. Aici, priri
port<lcalii...
nieriipoposeau cdteva zile, gi apoi, cI'1i mai erarln'"i;;, ' De la Trestenic incep sf, se arate, in zdpad5, priTonierii
cdti se mai puteau line pe picioare porneau mai A.puii.i
care rdmlseserd inghelali. La Muselimselo, domnitorul
Piatra (pe Calmalui) --Atbxandria'- Atirnati _ priin.ru
ajunge din urml un mare convoi care se t6ra jalnic, prin
- Frdtesti - Cdlugireni -Jilava - Bucure5ti f .u irca diira nimEti. Aproape la fiecare pas da peste alli mor1i, peste
popasuri). viteaz
.. Acest drum, facut in acele zile cle clecembrie; a fost _ alti rnuribu nzi-, lar ici si colo (acest
inghetat se vede si
din cdte
urmf,, un
cu cal cu
gi pentru'captivi, gi pentru escorti mai groaznii,f..a,
tlorobanl sau cil5raS
-
toate mrcelurile de la Plevna. primul tranlport cte 4 000
tot ...)
Si domnit<lrul cugeti si domnitorul scrie in memoria-
de prizonieri a pornit sub conducerea coronerului noz-
lul sf,u: ,,Drumul acesta e mai infricosat decAt un cCmp
novanu. Trei compinii din Regimbntul 13 de clorobanti
de batalie. E ceva sfd$ietor sd vezi grupele de oameni pe
5i doui escadroane clin Regimentul 7 de cafaraSi af ca_ carimoartea i-a imbrltisat in mijlocul zipezii: un nunlitr
')\
stay g.he^Tuiti si [epeni in jurut unei roli o bucatd cle brdnzi, un ou, o oal6 de lapte, ori micar tt
1 1ur_ci cireia
seasupra
de car.
pereche de covrigi... Autoritalile tirgului si ostasii din
facusera ultimul lor foc.....
Cdnd cele d.ui prime convoaie d. piiruni..iajunsera escortl nu mai avuri alti treabi decdt si supravegheze 5i
in Alexandria, c,mandamentur miritar gaii cu-care-sa sd implrleascl prinoasele generos izvtlrCte.
scoatd din ele 200 de si si_i porneasci spre pite5ti CAtiva dintre gradalii cari erau din partea l<lcului tlri
--'"' 5i
spre Tdrgovi5te, cu prim ingipopas Ru;ii-cle_V..t.. aveau cunoscuti intre r[$ani se intClnird cu bucurie mare
. Au intrat in tirgbsta5ii lui Osman, cu mînile -
basate Si se veselirl pe acasi 5i prin c0rciumi. Dar la Rusii-de-
in mdnecile zibunului, cu capul in*fit in Vede era numai un popas de o zi 5i <l noapte... De aceea,
l.rirrf"
,fir._
dare, cu_spinarea incovoiata, cu picioarel"g;;1.
.;;;;. voinicii nogtri. de la un timp, se opriri din povestite,
butuci. Cu toata'.stra$nicia vremii, cu toata
ziapatJacare te dldurd la o parte mdncarea Si biutura sialergi fiecare si
orbea Si-ti tiia rd.suflarea, au otergoi targuu.liira indeplineascd poruncile Si sa-si facti datoria.
nu se mai vdzuse prin pirtril. n.iartre
ru,i." [n c0rciuma lui Vancea niai rdmisese Iorgu Mutafu si
Ie multa ur.r ,
o5tire turceasca rapusa gi smeriti. Dar nici
o irtrr.nlr.r Saw Pantofaru. Erau prietenidin copilirie (desiSavu era
nici.o bucurie egoisti nici macar legitima mai in vdrsti ca sergentul), gi nu le venea sf, se desparti
unui norod multtr vreme impilat, carJ rivegt"
;r;fl;ii;; , cu una, cu dou5. in cilltul lui, Vasile Iiutarul mdngiia lung
ori rnairu_
ria zguduitoare a eriberaiii sarlr poporur romenesc, -
si citinel o balada din bitrCni.
dasca[it de veacurile oe ourere, inleieplii - M, t<irgute, mi m[ frati-rneu,'rni ... noi nelam avrrt
a-sezirilor pamAntegti, privea J.;;;;;;;;;i; bine de cdnd ne-am pdmenit... Tii tu minte cum iti luunt
-rirutt trist Oecail;il;.
fatrlr Ia cetere inghegate si trentar'ase are parte Si cum md bAteam cu biietii pentru zmeul tau si
fogtir<lr sii
stipini. Se strdriseigla in jurur tur.iior tdrgoveli pentru argicele tafe?...
5i larani,
romini gi venetici. Multi clintre bi _ bulgiri, gi..i,
.fri_ , Dar Savu mesteca vorbele din ce in ce mai greu.
Si r<lmdni - Stiau turce$te. Fiindca de felul lui nu bea niciodatd, petrecerea de asti-
Soldatii no5tri din escortd slibeau pe cCt puteau searl il prinsese rdu si-l dobtlr0se. Nici don sergent nLr se
aspri_
mea situafiei si a p<lrunciror miritaie. prLonierii mai numlra cu trejii, dar se tinea tudul si mai mult ticea
impirlili in grupuri,.b.igali in cvarrire p; l;;;;;;;#,it:ura pe beatul decdt era beat cu adevirat.
'pe la particularii mai inlesnili. cei mai srabi
,iir;r.;i ; - Da, mi frate Savule, am triit ca fratii 5i, de-tl vrea
g:?I3qiri jos, pe rogojini, in niste maghernile Dumnezeu, o si triim mereu... Stiisi mi liberez eu si sa
prlT,lrJe, '[n a,sreptarea <ldiilor de la spital. ,l; l; vezi tu ce planuriam ... Mai intii, trehuie si ne insurint.
Albituri, zahunuri vechi, iminei purtali, scurteici Nu merge sI mai stim a5a, holtei... Eu am pus ochii pe tl
ale
ciror vurpi imbitraniseri 5i napdrriseri prea riu codanl de la Dlhuleni, fata unui perceptor. Frum<lasi,
.pretutindeni pentru sirmanii iesiri de
clegerali. f.r, ,ir, i.*1. md, gi gospodina, gi un car de teslturi de zestre, $i doui
mdncirii. Fiecare gospodini, fielare mamf, cu feci<lri, mii de galbeni ... Hei, ce zici, fdrtate? M[ Vasile, ia
fiecare vdduvd, fiecare bunicA... aduse ce putu: schimb5 cdntecul sizi-mi mie colea:
o azimi.
26 27
Savule, du-te acasd de te culcS'

Dom' Nicolache a
Firicel de iarbl neagri, -
Tudorilo, mult mi-e$ti drag[... platit si bdutura, si.lautarii' prea mult
- Vanceo, onrn;-riiloruche f,sta pl[te$te
Iorgu Mutafu iSi rehziml capul intr-o m6nd 5i se lasl n-au trecere?"'
Vreau ia r1ai... si eut Ce, b-a-nii mei
- dezmierdat de amintirile lui de astf,-varl... Ce-o mai fi "':H;[a mdine si ia-o inainte lui
fdc6nd dorul lui? I-a trimis vreo drru5'epistole de la oo-;Ni."[.n". cl"*ti'ia primesc banii de doud oritot
":rit'a,"sr*r.'vinu
Nicopole, dar n-a primit nici un rispuns... vinul ila?
. Savu iispune, sughitAnd duios: t":il;";;,;i-lriutafu, care 5i-a pus in front mustitile'
Dentru
- Iorgule... sd fie cu noroc ceasul bun... Si sus cSciula prietene5te'

,uU]u's1*ondirul, il tdrds-te pe Savu fie' ci broaste sunt
sunt frate de mdn5, la nunta ta $i p-ormd sa Stii Lac s[
Sd Stii cd
cd-i fac miresii tale o pereche de papuci... sf, rAmneascf,
- Nu te supara, Savuie"' rle la caplt .Pl[te$te tu'
<testutet Venim rnlint 5i o lu,lm
l'a ei si caddna lui Osman-pasa, asa de m0ndri si de ;* ;;; toi noi..., H air-olsun" vanc.eu- efen di
inflorati am s6-i fac ... ""i;;il;;;hil;;; til;S.u* o' brat' carcir arari in
in faga prirviliei'
-SI treaci odatl gi pacostea asta de rizbel S[ se vflrtejul roatelor t.li,f;q si Suierltoare'
cle lampi' biietii au
astdmpere impdralii si sd ne intoarcem la sxricia noastrA. cdt se vede prin g.t*f"'f iuminat
E bine cdnd stai acasl si-ti vezi de treburi... rAnit si au ridicat il;thi' delcelq' dar incolo nu mai e
-Iorgule,'tu poftegti odihna gi lini5te in tard... Ce- i "' : un
nici semn de Pdrtie'
pasd tie ... Tu vii de la batilie. Te-ai bitut cu Osman Si I\i;ii;uti-*'"r,-uine de tine Ai invdtat si turceste;din nou
l-ai dat gata. Da'nou6 c6nd ne vine rdndul, mi?... Sec am f iuui iurcitor Si te*t, si limba M6, si-nceapa
fost ca n-am iners gi eu volintir ... "-ui
rf,zbelul, eu Poinesc al dintdi
buf in
- Savule, tot degeaba. Nu vedeai redutea. Te vf,rsa la - Bine;.. Uin",-O-u'-ut'-iin-t" cle inine' cr dai
cizmlrie 5i la hamrffi. zloadd.
- Da' era sI mI spui tu cd sunt cizmar? Eu ceream si
'"ujE, ma? Ai uitat ce putere. am eu? Ci
mi fac eu'
md trimitd la redute ... C6inii de turci Ei au tliat pe uau-, muscal? N=ai-grija, puiulet -x -.x.r ^^ i.,^,,1^
acolo ci ne
9i pu
sd v[d ce-i
unchiu-meu, Iordache Cojocaru, in bejenie, ldngi apa - Savule, ai cu mifieia primarie
acasi'
Vodislavei Ei au batjocorit pe mituga Profirita "' 'i; te Petrec P0ni
urmi
- Las5, mi, cd ne-a venit si noui imprumuta Mai avem p.i*ati. 'asteapta,.intin5i pe rouoiini' somnorosr $r
iaiatusil tlin tttu'ti' Don

ceva de plati, kir Vanceo? intunecati, si pti'Lnltiii,
iaPortul: si
- Stai, frati-meu Aici tu n-ai nimic de pl5tit. PlStim sergent PrimeSte
""':"s';,1;iii,;;;.tigtnt, au mai rdmas i5tia 5apte' Unul
noi, dgtia care am rSmas acas5, dupi sob[. Na si tie, cinci sute dt,P.1.ti'
Vasile, o sfintoaici. e mai zdravf,n, cincil sd mai mearga
Uite dsta"' Mahmudea [sta"'
Savu Pantofaru se ridic[ in picioare, igi incheie cojocu il;;;;i;"-abia blesteste'
inbumbi5imerge spre tejgheaua luiVancea, sI pliteasci. I
c, bine lturc;'
dar se vede bine cd merge pe picioarele altuia.
29
28
^ Ecos.
cu
o bogci ingrg-pata. in pdm0nt, cu vatrA,
cu
Un f<lc dantuitor'lumineaza pe cei ..corlata si Sergentul Mutafu merge mai in urmi, aldturi cu Savu
rogojini. Miroase grey a. oameni ,.riirrjl' ,r. o.rJ Pantofaru. Cizmaru a ajuns un alt om. Betia i-a infipt in
rachiu. Turcii fncep"sa se ,icrice *i'r.-,i'rl, cap un piron de la Cel Viclean.
in ;;p;i;;;;i,,r. sr",,il,.ri
fa fa1a, nera5i gi,icrren.la.ixr. ei..'.re are ., .t .at.'i, - MAi, I<lrgule
boccea. Sergentul pun.-ran,
siioiu pe turcul al gaptelea. - Ce, Savule?
Vreau sI omor Si eu un turc.
- I-aiunturtit
PleJna fesur,
pui cle lungoai..- *-' ^'^' pare
Mahmudl-ML. ci atruci ain - Bine, m5, trecipeste Dunire, cI arde focul mereu de
I urcul se clitini, ofteazi la Vidin pdni dincolo de Balcani.
sreu si pune mdna la piept,
dezhldijduit pdni ti p"rf , .Srrf ri' - Nu asa, bd; acu vreau s5-l omor. Uite, pe unul d-55tia
- Mahmud cioc hastd drir... (l4ahmud foarte bolnav de aitai.
este). - Ce mai procopseald SA tragi cu pusca in,iepurele pe
- Cioc-boc-ioc... trebuie s_o urnim din loc... care ti-l aduc eu gata impugcat
Savu pant.ru.y,1 q T, ;'r.;;d;;incruprecat - Asa tii tu la mine, bi? Am eu chef sf, omor un turc
l3ill
5i mdrdin<J la turcii prizonieri. [i,rrbun.sre
srncur: Car'va sd zic6, am eu chef...
. .N"e-a venit si ,.,?ra
fpi,-i,
Mahmud st.., clipi i,i
#;;;, ii,fil.riri,
ii;_;ri - trartd-i astl seari, Savule MAine la ziul iti dau. eu
f,allr-f"*lui cle pe vatri si in carabina si-i cureti pe ttlti
mtilgsql t'vari5itor care ir priresc.-,fipi; '#ir:';; MA lorgule, nu fi porc-de-c0ine Acu, bi, acu...
mustatile si cu barba arimii sl na"iait., cu ochii stin5i sub -Miorldia v0ntul pe sub stre5inile co$meliilor rare, pier-
pleoapele d9 c9a1, cr...riruui gil i;
sr se cteznoacle, el dute intre copaci. Parii de la garduri iegeau din troiene 5i
aratd jalnic de frumos si acruce
ari"nte cre D<lmnur aureri- reaminteau ulitele desfiintate.' Niste ziduri inalte, cu tan-
lor crestine.
Don sergent <lrcloneaz5: toma unei biserici deasupra. crescurl din vifrlr si din
obstescul alb 'li'ntoliu inaintea convoiului deznodat.
mar5 ._ Bucic{, tine_re cle Mahmu<J
", :9,",lgiJrA,,i11nre,
Si vedem ce facem.u Oamenii se adunard l0ngi o paragini pe jumatate ingro-
e.rr, irr.iiii, patd in zlpadi. Era o casi hoiereasci din alte vremuri,
'3'rlt:?,#.r:,i-1.
sdrmana cherestea omeneascx
"r...
azi risipiti si cer$etoare la porlile bisericii Sardareasa.
Este cre mirare cdte
puteride rezistenti poti.a rturciJirla Ulita cea noud trecea acum pe.lingi aceasti ruini, 5i
ccnd te biciuieste
gAndul cd iati, acum, peste un f<rstele ei usi gi ferestre se cdscau oarbe gi darApAnate
sfert cle ceas, peste o suti
de stinjeni, vei
bietelor ci,lane.Igdsi i;.ril;
tvterg
viscolutui, si prizonieril,
incuuriiii, ,rf,irurgia
;Ji-r,ia desconcenrrarea
si plesnetele
deasupra pivnilei
mai stf,teau descoperite.
ici colea
Si
CCteva putreziti,
din lemniria partecapete de bCrni
parte
si.r.i"ll. iirit.t. tcrgului sunt furatd.
tiiate cte-a curmezisul i.'t;ffi;iltti, natti une,ri c,t si - Bucic5, rim0i aci cu Mahmucl. ii fac eu, intr-alti
.u]
ycj t eâ i 1n19j u1. co nro i, r ie ;;; ; ;'
erur' Sordatii il;;; ;;;;il
si;i
biruili se amesteci cu sorclarii biruit,ri.
parte, un rost mai bun. A5teapti-mi, Savule, sa-i bag pe
Xstia la cotet.
30
31
- sergentul bate crr m6-^_.-fsabiei

cu mdnerul _r
ut. ..'titiit,r tg
.
i1 go,rgi]e cte stejar

n; a_ci, la doi pasi de bisericd,
: *{';ft :1r lifi hlf*fiF ;, :l 1; ::'i,, sa; preoteasa Smirinclita,

la pErintele Ndstase. Mdtusi_
eri pdi".,
iloasd cu toti. oropsilii'si U.L*ii
aceea' sergentur.socoti c5 nu-i
rri-orr""r"i
prr.rrir;:"b;;;,i
didu rdvas cle voie: #ri i*-uri. e;i;a'ii_i
---
.t[:;**r*,i*ruli1r[;:*'":mi{fiT;i ^- .a.mai
mdnlstire.
qci, de$c6, si te odjhnegte. E cald si bine ca la
Eu tdrasc pe turc cotea, ta.ati", p.si'ii]r
sil*':ltifi
trtgi pe.c5liraS: iffiifl;;r$i,lit-t.#,'#.:f
fi*.ffif;
$l sergentul Mutafu
-' n primire mitusi-mi, p..o*u.o-'Sraii-r,r
iri,
--'-' vE r
la"_r
.r.,
.o1rr_
sL
_ uucrc5, toreasc5, dacl o mai avea ce
--' Ia
'* tir
"'rl€ sunt terfeloagere area?
doftori...
cu ere vino incoace Sergentul Mutafu t.art.si. plunu
in care bituserd
gloantele turciror de-ra 1g2i
iiiJrI"-i* in
apropie de'casa pirrsiti, 'a"oi"ui, viscor. cdncr se
$iii#,iilftliiiliJ:ff i: inl::: :r r eh d e
I och i rdscolit de vifor, pe iri, iri,ri*llr
Savu mfipi i, *i.fLJ*i rr.rf
gogeamite stinghie in mena. ri, l,
<.f
- Ce-i asta, Savule?

Dar Savrj stitea ciuclat ca o stafie si nu spunea nimic.
fifl ['3fr'.i'iffi r',*i*:*#$'Iffi sergentul se vdrd
orbite.
in obrazur Iui gi-i.i..rri iritunericul
crin
f t[t+lii,ll{rf, rif; r#*irifi i ::ii ; PgrTi,Savule? Si asta mai e una

ffi lpliii
x l, :;.g,
;:; lf i:' :;il,,P#l,;;l
f# #ff;
-u lua oe piept-gi_l zgudui cu putere. pataleata
o tlnea in m6nd cazu.al-ituri,
Sergentul se uita impreiur:-
pe care
Oai Savu. rdmase nesimlitor.
T;& f.. ffi hii# r;t Jx ;T#; 1,.

- Unde-i turcu? tr4il.S1ti",
mi, <legteapta_te dracului
M;ai ficut de ocara Dormi'p""pi.iurre
M:rhmud Spune, bi, ce._, ii.uiirr..rz
... Uncle e
III. UNDE ESTE FRATELE )avu se scuturA,ca_n somn, risufli
niclu5it,
TAu ABEL? eschida ochii si Uutf,ururi
- L-arn omor6t:.. si... cerinlu.]"" vru si
poffi,iZf Apoi s9 pribu5i
peste sergent.
g**fltfi.ru*t*ffi
Iorgu Mutafu orinse in brate
turnul care venea peste
cl si-l Iisd sa arunece i. iipr,ra.
dati lac de sucloare.
#.g.nrur se simti creo-
' - MA, belea ca asta pe capul
meu ... Batd_te Dumne_
zeu, Savule, si te bata s'i t"_iI f ru O-.]r.uf f ...
t
Sergentul cercet5 drumul gi apoi lui in 5ir ferestretc

oarbe 5i in parte astupate cu zipadi ale dirdmiturii. Soldatii infanteri$ti il recunoscu16:
DesluS.i gi puse mina pe imineii turcului, rimagi in pcr- - E don sergent Mutafu'
vazul ddripinat - Hai, ma, fluneti m6'na de cap doi de picioare' 5i-l
- Ia uite-l pe Mahmud
fi;i;i.# p" srrr, cloi si
Sergentul'isi clescarcf, necazul gi compatimirea in tntinserd eu cupeuui,

"'-_-rrr.iginsisanie paiele
,a.l ninse'
varsdm pe negustor la domi-
cdteva injurituri neutrale 5i rdmase pe gdnciuri
'tiliu.
,,Acu, s-a dus, s-a dus... Am lisat 6u iate un prizonier, '"'iorgu 5tia 9i prdvrlia lui Savu, si casa micr 5i patriar-
doi, prin fiecare ora5 pe unde am trecut, trebuia si las uitati' mtls
unul de simdntl si la Rusi... Si pe urmd... un<Je s-a dus hal6, inde Saw trdia cu doi bunici, bdtrani'
mia, ducE-se gi suta Da' ce facem cu turcu? Treaba Iui il."iifi. $i mama S1amha. Ve4ea cu ochii amintirii clsuta
(de
Savu Eu plec mdine cu prizonierii... <<A mai murit, ast:.i- ., prlipd si .u put*o.lic, gradinS male liilntunecoasf,
izvoare
noapte, inci unul>...11 taide pe riboj gi merg inainte. Nici .tai. .[rpa.ariL cdta era iriea) si lacu] din fund'
cu
nesecate unde se scdldase cu Savu de atitea
ori in verile
usturoi n-am m0ncat, nici gura nu mi-a mirosit Savule,
b6iete, incaltI-te 5i descalla-te cum oi gti, ca d-aia e5ti topiratiti' incerci'
.inracri ci cr incercat
cizmar. A opnt sanla rn poarta casutei. Iintesti 5i a
addnc, caMai poti se
sd nu sa-ti atdta bine si-l v6r pe turc mai
facpici<larele.,,
vadi s5 trezbascl pe Savu. Stearpa-trud6
Sergentul impinge in imineii inghelali si cadavrul intrd - S-a imbitat ca un muscal, don Din
sergent
c0teva oale de vtn a
- S-a imbitat ca un marpftti
mai afund. Apoi privlleste deasupra-i nimetele tencuit prin ea'
pe zid in su.s, cum ar fi privilit o lespecle la gura unui tort riu. Sireaca militarie Dacr n-ai trecut
r[m0'ica un topor ligdnesc, necilit in foc'
mormdnt. -
,,O isprdvii cu Mahniud ... Ce facem acum cu nitifletul
s"ii""tul Mutaiu"inrrd in curte $i apoiin caszr, strigdnd
tare De cei doibitrdni:
ista de Savu? Sa chem pe biie1i... As,.ti-ai gisit Ce-nri '-': ti';-irt tiri", .atu$i Slamna Stiti, noi ne-am adu-
trebuiesc martori? O si mi tib0rcesc cu el"r,Im oiputea. Vancea"' Savu, neinvittat cu meserla
Sa-l duc Ia p<lpa Nistase: fac de rils pe Savu gi poate _ cine 'tnat cu totii la kir
artrtii, a cam luat-o spre stanga' L-am adus si-l culcim
Stie cum - il dau gi de gol... Nu Trebuie si-l cluc la el ca 5i cum n-a ftlst
la calduia, pdnl mAine' si meine o s[ fie
acAa. sunt prieten, ori nu-i sunt prieten ,,
Ori.iiatunci'o
Tocmai nimic...
""
sanie cle rechizilie; cu patru boi, care
fufoin"gii bdlbdira, se cruciri, se mai supdrar[ si-l
slujbE toat6 ziua, rrecea pe acolo cu cCtiva solclati
vlzurf, pe Sat u al lor adus p-9 sus $i turnat ca un sac
figuse cu
infanteristi. u*
. u- r u p o, O. d n gi s o b i. B ab a- Sl a m n 1i1c 9 I I-" ::,11tj'
- MA camarazi, ia stati Ajutali-mi si incarc in sanie
1
fie Cincl am v6zut azl pe

pe prietenul Asta care a bdut cam mult <Je bucurie ci a -'A* zis erl ctr n-o si bine...
luat cu fiori: sa
cdzut Plevna. turci tiecand pe ulita noastri, m-a "N-o in
ii. t,ln., maicd, n-o sd fie bine""' Cr tot aria a fost $i
34 35
7/22/2019 \ 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
zaverA... Treceau-treceau turcii, tot pe

ulita asta, 5i
f.ost bine Tiiari pe alde lor<tache, pAngaiira
n_a j
- De, maic6, fi cum crezi.
;;;rii.; i
- Fii bund gi las5-ne pe noi singuri.
Iorgu Mutafu intrd in odlita unde sforlia prietenul din
-Ei,mam5Slamno,aiincurcatcalindarulIAtunciera copil5rie si-l strdnse de nas.
pe vremea luiTudorin; acum e clupi
Cuza_Vocli, in ,if .i. r - Sus, deScS Destul Ce-a fost aseard nu trebuie si se
lui voda-caror
fesut lui osman venim
cre ra prevna, maicula t-am
turrit { maivazA astdzi
si i-am ruat prizon;.;ip;;; +o'ti,ir'.,. Cizmarul se de;tept5 anevoie - nduc, cocolosit. ciufulit
gealali. I
4
gi fard sd-Si dea se'ama cine e ldngl el.
- Nu gtiu, maicd, nu Stiu... Da,vid ci n_a iesit bine Sa j
- Hai?... Ce este?... Tu egti, bdtrdnico?
;:lltffitir;,lfl:'' care nu punea vin in
s;;;;;;'l; {
- Scoal6-te, bi Savule Ce_dracu? E ziua mare cdt o
iap[ bilani
- 'i la preclarea Iui Osman-pasa, matuso Slamno fl * Tu egti, Iorgr;le?
- N_u gtiu, maicd, nu gtiu, ca'semnul nu e bun . fl - Pdi cine vrei sI fie?
- MA frati-meu, am fdcut-o lat5 Mi se pare cI asearf,
ylTl,rjJi1, 'x 1,1 i.Yl,:i:1.: ffll,l,;,:,1il:: I am dat peste rdscoale...
Mi se pare 9i mie. Ce sd faci, mi Savule O dat[ s-a
't
- Osman O datd ai luat gi tu luleaua neamlului
predat
Saw Pantofaru igi trece mdnapeste ochi, ruginat 5i plin
d$dfftraHi{rmttt il
de p6reri de r6u.
- Am bdut prea mult, lorgule Eu nu beau Si nu pot sA
heau. Voi sunteli tarica naiba Mi-e necaz si mi-e rusine
- Nu e nimica, Savule. Eram toti ai no5tri gi am baut
paralele noastre, adicd pe ate lui dom'Nicolache, cd [la
#'":}#rfd#,T#',,,i$i#i'l:.l,[,,, nu te lasd sI pldtegti tu niciodatd.
Sergentul se duce la fereastra cu perdelele tesute in
DT pdni atunci sergentul'trebuia sI vazd pe prietenr,, il casi gi le dI la o parte. Tot geamul e zugr[vit cu un stufAris
ultr, pufos, de s-a
pantofaru. Eqh,,
,
;:H:* s-ir.;;iip,*irrIi;;il: L
I ccrcevele. care lipit sulul de ldnl rosie pus intre
- Crdncena iarni, c.lomnule Bine ca s-a domolit visco-
-
Doarme gi acum. Ce_o mai fi Si asta? Nu m-am lu l
indurat.sa-l trezesc...
- Lasd, ci-l trezesc eu, bi.trdnico... plec azi cu priz<l_ - E tdrziu, Iorgule? Ai vlzut.pe cineva clin cei cle
nierii si am s5-i spun lucruri mari... useari?

- Numai pe dom'Nicolache.
36
37
Iorgu se asezi la loc, pe ladi, intre fereastra gi pat. Savu Pantofaru se plesni cu
palmele.peste -.,,.'^
otli
. - Savule, despre partea cealalta sa n-ai nici o gnjl... fiiti-meu Uite' uite acu mr-aouc
- Ai dreptate, am vrzut"' y 9flfi.q:
Turcu... a cdzut pe drum tntre Peret si Rusi... care va sf, zici aminte: a fulgerat trU'i'i'"' si p.n
n-a intrat aici in tdrg... ffiffiil-imin"ii turcului boturile crscate sr' mai
cu
- Care turc, Iorgule? boturi, degetele d; i;';;1;'re ii ie$eauel afari"' Si

sedea' siracul'
- Ei, Mahmud ala, de asearS inainte... da, da,
""i-;;'J;i r-i*
ia"tta'-c[
p"cnit in cap cu o berdie"'
Pantofarul se ingilbeni ca un m<lrt gi dintii iiclSntiniri
in gur6.
;ffi;ili;;-;i;;;;a-'
si s-a rlsturnat rn zapada"' Si
atunci a fulgerat"' $I"'
- Tine-ti firea, mi, ce, egti copil? Cine a vlzut? Cine :il;,.iil;'io pitinuiJ ii itst" prin botul imineilor"' de
$tie? Eu, tu Si Dumnezeu N-ai nici o grijA -sau, izbucni l';i ;t:i;1" i." trezire <le durere'
- Iorgule, ce vrei si spui tu? Ce-am fxcut, plcatele .ai;;, i; Jernaoelcle atAt-tle stu l':a si de infricosata'
pe
mele? Nu-mi aduc aminte decCt greu, ca din vis... simtirea tui intre'agl se
c6
rdsuJea:a o p0lnie devlrtej
- Vis a fost Aivisat 5i tu ci ai ombrCt un turc,5i basta v€nturi intdlnite'
mare, intr-un t u'ghi; niprasnic
<Ie
- Am <lmordt eu un turc, Iorgule? tu.Tllerile? Aoleo' Savule'

- Uite, ba Ce pl0ngi""1'ierti Ai omorit si tu un turc
- Ei, ba nu Du-te de-l vezi, ingropat in ndmeli, in casa nu te $tiam ,su tft-l'i mi -
aia pustie, de l0ng[ SirdareaSa. Aici trebuie si faci tu Au omordt ul nnst'i tuicir.Si
;i;;
au omorct turcii zeci
ceva... Daci vrei, daci nu...
<le mii ,t" .r.stiniiD;ti
t razuel' e rlzb':l Si'rlzbelulJafa
- Ce spui, mf,, ci am omordt eu asearl un turc? ajuns, cu coada, pa'al"i"e"' Aiomordt 5l tu un turc
- Savule, erai beat cazac... Da, tu l-ai omor6t. inciuperci
- Vai de mine si de mine - ce-mi, ficuse
.v .-^ mie
-:^ L.iatrrl lM;rhmrrrl?
bietul Mahmud"
- Bine, m5, da'
'io
- incet, Savule, si nu te audi baba Slamna. Ci claci o Acum toate ies tf-intopa in fata' m€a"' Ceas
ra1-1i
auzi baba Slamna, oriclt li-o fi de credincioasi; pini 'tl..i"r.ir... canJ ai chemat tu. pe. Bucici, m-amvf,zusem
repezrt
diseari Stie tot.mrguMncet, bliete. Nu te trece cu firea... pe care o
Ho fii bdrbat, nu muiere ... i;;;;.fi;"i" si t,n smuls. stinghie'
pereie"' $icu stinghia aia am
- Fir-ar a dracului de betie sa fie D-aia mi f6ream eu de multe ori rama^sa intr-un
de ea 5i ocoleam chefurile gi cumetriile achitat pe bietul turc"' -^-^L.ica n,r altr
;rlrir fati
f:r1
-
;;;;l in tindi si deschise - cu
ce,-numaitu?...
Ei, te-ai ferit,
Ei, te-ai ferit,
biiete, pinicf,cAnd
se vede facutopdrit
n-ai te-ai Da'
militirie... Baba
tlecit Slam"l;ii;;il- usa d.e la odaie' Era
lavenirea bucuroaslt
ca totdeauna'
cd vede pe Saiu treaz 5i cuviincios
La militarie e$ti ca fleica pe grdtar... P0nd cCnd nu te frigi hltrdna
'-
pe toate pirlile si nu sfdr0i sCnge Sisud<lri, nu egti bun de - f,u zic sd vf,'aduc cftte <l cafeluta"'
dar mie nu o cafelutl' ct o
mAncat... - Bucuro5i, 'no*a S'mno un polcovnic"'
- Ma Iorgule', turcr lla care mergea cu n<li pe urmi, cafea barosanI, ca pentru
alituri cu ciliragul tau?
'
- Ala, mf, ln tcxtul de baz'd:Saru/e'
38
,I I'rPrrciiluiMahmud
Agteptarl sd iasi bltrdna din tind5, si lorgu Mutafu - Bltrdnico, mi se pare moi Pantilie a nimerit-o mai
cd
incepu cu glas de taind: bine decdt Savu... Cu ce te aperi de c6ini, mama Slamno,
el bine, ci ecIfrig
- MA, at0taStabucluc gi seep[streaz6.Dar
este turcul acolo in pivnila c6ndCu
- sarcela si md ap5r,Pe
dumneata ulifi? Cu b5tul...
nepoate?
cocioabelor. te
- Ei, vezi Asa este $i cu blutura. CAnd dau peste tine
pomene$ti ca porneste cu dezghel Si-i ies ciolanele la
g0ndurile rele, necazurile, frica si... rdzbelul, te aperi de
ivealS. La urma urmei,.poate si rdmAn[ gi acolo pini
ele cu oala plinS
cdnd l-o chema Mahomed al lor... Un turc - dintre priz<l-
nieri - a cdzut intr-o pivnila pirisitl Ca este 5i cu capul-
spart: cine o si se apuce sd mai descurce daci i l-a spart IV. PRAPASTIA NECUNOSCUTA
cineva, ori si l-a spart el cdnd a cdzut...
- Iorgule, stiu cd nu este nici o rdspundere, dar tocmai Sergentul Mutafu a plecat din oddita lui Saw. Peste
asta md seacd la inim5. rloul o-re, a plecat de-a binelea si din tdrg, cu convoiul de
Vezi-ti de treabx, omule Du-te la prlvdliq, rostes- grrizonieri, si cei doi prieteni nu s-au. mai vdzut. Savuina
te-ti- calfele, trAieste-ti viata ca maiinainte. $i dupa capul ii,*as nhuc ldng[ prapastia deschisd deodat5 inainte-i
meu, mai dI cdte o rait[ gi pe Ia Vancea... tlinrineata aceea...
- Si mi fereascl sfdntuletul S-a purtat prin casi de colo pdnd colo; a iesit prin curte
- Egti boboc, Savule $i boboc ai sI rdmdi toati via1a, pi pe ia grajdul vacii; a ascultat, fara ra le pitrundd,
cd n-ai ficut milit5ria... Sawle, Ilutarii givinul sunt sani- voibele celor doi bdtreni 5i a pdndit, la geamul spoit cu
tarii soldatului, mica ambulanti l'krri de gheald, pe care el le topea cu degete fierbinti,
Mama Slamna aduse doud bardace de cafea neagri gi cntlcrea serii.
cdtiva covrigi proaspeti cu susan. I se plrea lui Saw cI nu ;tiu ce vrljma5i n.ecura{i,.cI
nu $tiu ce cumetrie de vrajitoare il scosese din albia lui
- Sd triiegti, bdtrdnico Da'si stii cf, nu-mi place cum rtll'lcteascd si-l turnase intr-o groapi intunecoasS... Omul
il 1ii pe Savu.
- De ce, miiculiti? re c:1uth, se verifica 5i nu putea s[ r[spundd categoric la
Irrlrcllarea: Unde este Savu cel a$ezat si ce s-a ficut capul
- Cafea v5d ci-i dai, da' vin nu-i dai deloc... Ca de aveai
Itri tlc piini asear6?
obiceiul si-i dai cdte pulin vin, Savu stItea aseard in rdncl
Vcriea gi revenea, cdutdnd intelesul si obirsia subitei
cu noi 5i nu se turtea numai cu doul ocale. Ittl rtcrtorociri: adevlr sd fie cI el a omordt asearl un om,
- De, maicit, oifiavend dreptate... Eu il indemn uneori ll, tirt'c nu poate sI taie nici un pui de g[in5? Cum a putut
si guste c0te un pihirel, da' dac[ Savu nu primeste ... Pe t0 rtc streci)are, in firea lui blajind, in inima lui pagnicf,,
uncheasul meu nu pot sA-l dezblr de bdute si pe Savu nu flltrtt sotoasl de sdnge si de rdzbunare care a faptuit
pot sa-l fac sd guste. l(t'ttstn moarte de om? E drept, nu mai 5tia ce face. ISi
40 41
b5use minlile, clar mdinile vadrl de salip pentru prizonieri si am rf,mls pe azi, ca sa
dngele nevinovat a -fiptage rim6n tot ale lui, indeplinesc.
tdsnit si f _u'm,a'iiit pe el. Cugetul lui
u-i dI nici o <Jezvinovitire
ci ,,a"i,rri, - Ia sezi colea, dom' Nicolache... Bunicu[o, degrabi
Ce sd faca? Cui sd.. .f.rGi"Jrr.af o criml la betie. doud cafele, ca si cinstim pe boierul nostru.
lecat. Dar si cu et, si lorguSergentul,
Mutafu a Piua-Petri cunoaste cisuta pantofarului-cu care dupi
firi;i;;;tisi
sosit de pe.cdmput de razbor,
lucru.
sotie vine cam neam - gi cunoa5te firea lui cinstita
lll::f3tnu in1e I ege-ni e tabacir ca un
- Kir Savule, aseard erai viteaz cum nu te-am vizut
::.]":Ji m ic.'Cu i ra-si .t"sct ira
ul sI ceard sfatutn tn aceastI So*-i nirr. niciodat6... imi placeai, clar erai alt om...
grea intdmplare sufle_
teascd? - Nu rdde de mine, dom' Nicolache Am ficut-o fiarti.
A rimas in casd toatA ziua. Laprdvdlie Beutura are socoteala ei. Cine n-a blut din vreme, sI nu
e ducd. Nevoie dg ,n.pri.t.oli je nu_i venea si
se apuce si bea, cI da de ru5ine, cum am dat eu aseari.
de.stuld, dar o teami ne<Jeslusiia
uorba lui simtea
fiL, - Da'de ce, Kir Savule? Daci n-oi mai da gi tu, uneori
1u i a s E il, a,; ;;; :
;;
ra acest om De car,e_l luase
n; ,
; i ffi l,:i# i ffi i,.j: i :,y#

;l
luleaua prin cenusd, daci n-oi mai cxlca alaturi din
pe suflet? O. ur.f. potec6, ti se uriste cu viafa gi n-ai nici p<lpii ce sd-i spui
e fel .rru n.orut la spovedanie.
il asteptau acum trieiii si triu-tIn in'..'porte
iri parirtl'roi a pimdntului
".;;r-;i; Nicolache Piua-Petri incepu si r0da prietenos 5i
bi.rii rui copii? Era
si lacom, care sorbea inima-rrl
:.nf:l,viu
r cu serea a mii de guri insetate.
S;;; ilil#;
etata srirlrrir:, .i_i
rlsp6nditor de prietenie.
- Asa o fi, dom' Nicolache, da' mie, unuia, nu-mi
hema Mahmucl sicll priegte. Poate ci sunt bicisnic de felul meu 5i bun numai
dtaia.focu Iui din vatrd. "air.,,..iu'ru* singurl dati, in
o
pentru meseria mea de c6rpaci. Uitp, azi am stat toatl
Pe cdnd Savu tot uita pe ulita prin rotocoalele
1e ziua cu capul cdt o banita si n-am urnit un pai din loc.
umede pe care le frcea in geariut ingi.tur, zdri peNico- I-lalal biutor Nici n-am fost in stare sa mai ies in tirg.
Iache pi ua.petri, r..rt.tr.iui;;
ui de lup 5i., .a.iui, Ji;;;ffi;#rn<Jatd
i;N;;;ra, trecand in 5u ba Plecarl ai no$tri cu prizonierii?
tly ul:.ra ta poartd si_l ofri.'- ""' pe urechi. - Au plecat de mult. Grea p<lrunci Vai si de prizonier,
vai si de cel care il duce din urmi
Ia pofter5te
unt- cam subredpdna Ia nui, <i,irniNicolache Sunt singur,
si n-am cu cine tiea o catea. - Ce s[ faci, dom' Nicolache... DacI asa vor impiratii...
De pe unde or fi fost bietii oameni? Erau toli rebegili
Piua-petri era cam grdbit,
clar poftirliî,ii Sru, ii Pe la ei n-or fi iernile astea cumplite de pe la noi...
intp,1{1e parte curiolsi, parte facu
iiacrta. - Cred cd erau amestecati, unii din Europa, invitati
- Javure, m6 cam gribesc. Asta_seari
casi^rrla Negara. Drept iorbind, trebuie si fiu cu zlpada, altii din Anatolia, din climi mai calda. Pe cCt
a, ii t.et uit si fiu acasi
e ieri seari''<Jar' orecum bine um inleles eu, cei mai multi erau din Asia Mici, de pe
ancea... M-am,apucat apoi
,.
i,ii incurcarim ieri ra lCngl tdrmul mirii: Smirna, Izmid, Trebizonda...
sa-ifigacluiesc lui Mutafu
o
2 43
lor ceimari Si qt P:t-llt]:

- Ai vizut pirlile astea, dom' Nicolache? Stiu ci ai rdnduri de copii' Pe boierii
cildtorit mult...
sase
ffi : :;#;;; ;.' d 6 arte,
Sunt
d ar .u
oameni
tolj
d' 3i,i; 3;:""1:,ts:
pe marrnari'
- Nu prea... Eu cunosc Turcia European5. in Asia am slujbasi 5i unui turc
trecut gi eu cu caicul gi m-am plimbat. sunt buni prietenl' il;;il*isacistlqr-i:l11
pentru trne'
- E frumos Stambulul lor, dom' Nicolache? ;ffi ili;;.1 prieten, gdtul siJ pune ne dldurim
- Kir Sawle, socotesc ch e oragul cel mai frumos de pe
* -IBT:Itiu..*,
Atunci de ce ne rupserf,m nol de turcisi
p5m'6nt... Cdnd intri cu corabia iri Bosfor gi te apropii de
inima Stambulului, te intrebi mereu: intru in Jarigradul kir savule, -asa a yelltf"fl'"'lr*;:ll
sultanilor, ori ln raiul lui. Dumnezeu? Orasul Ssta vine
clddit, aproape tot, pe coastele mirii. Bizantul grecesc cel
vechi, adicd Stambulul turcesc de azi, intrd in mare ca un
pinten. Iar marea intrl Si ea in uscat, intre Stambul Si r+ifi]$Ht*'
urcii suni ffiuru;$'"{llilH
oame
Galata, unde sunt ambasadorii crestini, gi intrarea asta a stapani ne-a aclus si
mirii este Cornul-de-Aur. in faF st5 Asia Micd, Scutari, lllflH:ffillhi.otu.1,e... Bunicuta
Haidar-Pa$a, Kadikioi, gi la mijloc e Bgsforul, albastru ca .a; ;iil;titaitilIi'i
J'rceatr de trandafiri'
sl**r unit t *us Pantilie' ch
florile de stAnjenel... Ce m6ndre1e, Kir Sawle Ce palate, mai tuti,
-Ce
ridicate unele peste Ce geamii de marmurl ;i ce
pdduri de chiparoSi altele
Cdnd mI g6ndesc, Stambulul mi se "'-]Hi ce sI mai fac "' Ia, pacatenu.maibea
$i necazuri' bf,trdnete
aPd decdt Pe
pare ca o rodie plesniti in felii, 9i printre felii, in loc sd ,i;#,ffi;;ff;#tr[;-;fi;;
cealalt6'
curgi zeamd, rogie, curge apa mirii. lumea
'"'iilor-uifi" Fiua-Petri rase cu hohot'
Saw asculti cu ochii inecati de admiratie. Fiecare
c6ffi;;ii t"*ita1,Aoi buni 5i rece' pe
i' 1 ', Si'mos Panti ie'''f ci
- Ma tem
mea ce alaltd ;E' ;il;
cuvdnt i-a mers la inim5, fiecaie icoani s-a agezat in I
amintirea lui, in pervazul nemuririi. I u

*"'"iip"'iiqip"eci' nu se mai intAlneste cu
- Da' ce fel de oameni sunt turcii dgtia, dom' Nico- umbld ,o,
lache? Acu, noi nu-i scoatem din,,pigAni" gi nu putem si t tul -
a, 9 1 * -o *-,1'i .o: s11qi: : ::.T t
le iertim cI ne-au robit 5i ne-au mdncat tara $i sufletel-e ttTlmpuiE
i$L ai cu ri r :Ce
'neasul ..u' mai face *ornu'utu] preoteasa?
plrinlilor atatea sute de ani... Da' cum sunI ei la ei acasd?
Kir Savule, itri vorbesc cinstit. Sunt L"..";;;;iu citoPutra' ce fac coPiii? cu lordan
- Si de cuvdnt. Cdnd ti-a vorbit turcul oameni
dintd o vorbi, de
nu cre-
mai - Bine toti' Soa'c'6-mea' cum o'stii: i1':'^"
typatatios' e arta|
nu mai areziJ;;;; nitiotrota":,P si tutun' uneorr cnrar
s'
iese din ea. Stari ba$ca de crestini gi sunt aspri cu ei - e
adev5rat... Dar nici noi, cregtinii, nu suntem cu turcii te vrea sd umble iin'
puut:: cere:r^n
copiii' s[rut mAna'
miri ce mielusei. Eu am tr5it la fata locului gi gtiu ce spun. miezul nopiii"' Dar Cleopatra sr
la
In casele lor e greu si pdtrunzi. Casa turcului e inchiia ca -'i <le ta schit?
o mdn6stire. Ei au cdte cinci-sase neveste si c6te cinci- Hil:l'tutt plrintele Silvestru
45
44
- cine l-a mai zariq {e asti-yari pe pirintele silvestru.., il pusese sI invete me$tesugul s5u cizma-
: inggngt,il;ili,;i;;#;in
mai temeinic
-a fy
P: mar vdzut fata omeneasci.
beciur chiriiror si resc, ,,brifari de aur" la mdna dreaptd.
euge oe pri"liiii"l.irrit
de azi,plina de urgie
si a"liin".""' Parintii lui Saw se mutaserd de timpuriu la cele
- Adevdrat calu-gar, u<'f"uai'it-irant pe pamdnt vegnice, fird alt mo$tenitor dec0t Savu. Mos Pantilie si
- Purine sun"1i_
d;iÛ er. Nevasta_mea mama Slamna, rude de aproape, au rimas pe lAnga Savu,
oartd de grijl ca unui prstn'i. O. fo Sfa'ntri'ffi;r;:-b:ii
1irr,a1 epitropi gi plrinti, in locul celor adormiti.
doul ori pe sintimdna'ii
trir.t" Cizmdria lui Savu mergea destul de bine. Savu, deSi
,ri.a, Iegume, poame
t6nir, avea cuvdntul statornic si obraz ca do negustor
i,?ilff i:i:h::iq""r'poate'a'I'uba-"1;il;ffi
ntttu de pdcate ;Si il:,:
mare. Nu i-a lipsit nici norocul. Cdnd a fost vorba si
tate sunt un pr.rr'o ,::o ;;;; lnceapi rizboiul, gi armata a avut nevoie de mii de pere-
Savu ofti cu niduf.
chi de bocanci Si de cizme, Savu, care se tinea de ro5ii, a
tlom' Nicolache $i pe cine-l iarti vAndut toati incdltAmintea din privilie Si alta luatd de pe
hpt,f;l':"Tr3rl"rgfliu"'
la alti cizmari, pe aur zimtuit. Asa l-au g[sit ziua de ieri,
- Adevdrat, kir Savule Un ceas numai cle am trai sosirea convoiului de prizonieri, int0lnirea cu Mutafu si
imdnt, oe
si nu str5mo5esc
sunte-T fari O-."pa.ii,'o
rr blestemul
as... Md duc, sd ny. ,a
in,fri"rr.l.. ei, .a... venim
clatd ce aici
eu o si vi
nea$teptatele intdmpliri de asta-noapte.
lvirea gi vorba lui Nicolache Piua-Petri la inceput pare
nooptea... Sdrut mdna.
am6 Slamno Srnitate, .rp,i.. cll i-au flcut bine, dar pe urmi l-au at0tat gi mai riu. Toate
ki; S;;i;_lsi inima bund ... cuvintele arendasului de la Negara, toate icoanele pe
care le sufla cu argint darul lui de povestitor niluceau
v. UNDEJA esrpmA MAHMUD ucum in noaptea infricoSatl cizuti deodati peste Savu.
ZIUA CEA MARE E IUiAIAH A iegit din odaita caldi, unde Piua-Petri rechemase
lklsTorul gi StambuluÎ, 5i a inceput si cerceteze prin
chilier gi prin pivnila. [i trebuia un sac mare, din acele in
poate, dar-inima bunl
^,Sdnitate,
duce-o Domnul cine stie cdnd va cnre ii soseau sulurile de toval, gi o rangi de sipat in
inapoi f ui Srrr"iuntofaru pnment gauri pentru stdlpi. gisit, a inf5$urat ranga
Savu era cizmar, iiu ,ri .irniri.Tu,ar siu, Anghel, ii [r-a din nou sE se plimbe
hr sac, le-a pus de<lparte gi a inceput
Ssase mo$tenire aceastl meserie, prin chilie. [a ora cinei, a spus ci nu i-e foame 5i a plecat,
casele ua,'.ar.ii 5i u.n caracter
;rr,rl#li,rrrl,XrHi: cu ranga sucf,litd in sac, lf,s0nd vorbd cI se duce la privilie
Ralila, sora tri moi-panriii.,
|-{ai1a-g,
geri gi birbatoasd, o fur.re o femeie ;l cn va veni acasi mai t0rziu.
,,haiduial,lpr".u,
pre ea rudele si cunosculii. apuneau de- S-a dus cu adevlrat, dar a luat-o pe din dos Si a intrat
Dai Savi semana lui Anghel, ht pr{lv{lie fird sd fi intdlnit pe cineva. Ucenicii lui, afari
el cu pasul mic si socotii.
Ci;;.rll.mrsese pe fiul sru llo unul singur, plecaser5. Privdlia avea, ca mai toate
i invefe ceva carte t, s.noto ..'Lii.r.t irese atunci, dar colclalte din tdrg, o odaie incipltoare spre strada mare gi
46
47
dou5 trei in fund,
mici, intunecoas
camera oin raii.'";;.;;i::":::1: s'gocotate sub tavan. El merge pe ocolite spre cur(ile bisericii Sarddreasa si
iltr;*',#ffi lit$:,;i,1
j#r,,1{rr
ilT?::,';T.',x.u''si"ui'l''J'';{;l::i;1,xT::*;I'JI;
spre paragina de l6ngi bisericd. Ninge tihnit gi nu se aude
nici mdcar litrat de cdine. Ajunge l6ng6 ferestrele cele
oarbe gi inecate de zipadd Si cautS si se indrepteze. Aici,
in fereastra asta, s-a a$ezat Mahmud Saw se apleaci in
T# J;i:: *iyHJ,xff deschizitura diformd gi incepe sd-si ad6nceascd bratele
cum motaia la teigi.u] in omitul facut troian. DupE cAteva dibuieli, da de vlrful
|iHrlj:;Filiq
il;;;;|,:,ffijuPdn I;
,ur'r. unui papuc. il racaie de zdpadd, il pipiie Papucule spart
gi prin el simte - iesite afard - nigte degete mai reci ca
niste turturi de gheat6. Prin trupul lui Saw, prin inima
;':i:i'*:*,{:i:1liiiJ,?:,stxt1ru""txiir,fi
acrrmau ochii) r ii; lui, fiorii acestei atingeri trec cu Cescdrcare zguduitoare
Foc si gheat5 laolaltd are in bra1e, are in ceafi gi in obraji
;ilrr.yri;#r;:,1iffi ::?ffii,n;: :1"-,.:m:;t Dar,Saw, zdrobit de c[int5 gi de apropierile unei mile
,]: ;T ffi : f ::f;;i.:;## ffi ;, nesfdrgite, nu-gi trage mAnd inapoi. Cdt de smerit, cdt de
H{il
't1* :X'fl 4:,':p:iH';"X'iilr'Xtroun.r.,n
?it 3
inghelat, c6t de flra pldngere $i fara pAra e acest bot de
papuc, cu piciorul lui cu tot Dar dincolo de el, in sfCnta
.i"'urr, il..'ij:i$-', tl3viliei si sa se,duci ..*a * .r,. i,
'.,i',?,Iff dreptate, la scaunul judecatii celei nevlzute: cdtd dojani
sr* ,r-ii Y,'^lY-q'iLu$a din o* i1 1..r;;;';r, si cdti os6ndi ... Savutine in mdna luifierbinte, prinsi de
d;, fi:t
::lreu I L G T,'."r:#l; # l,*Tji lii jil :li.l;
* mirositor. friguri; papucul gi degetele care incep s5 se lipeascd.
Aici se aseaza pJ-scaunelul Pantofarulpotrivegte la loc zdpadascormonitd gi por
;1ffi'; :ti, 3,'1,i.'": 1' E ;;fi cu t.ei oi_

i pi tra ta' -
neste inainte. Iese in cdmp si o ia spre cimitirulde sub
ra5pile $i-Iborianele
ng
1:
culite' 5
deal. Acolo, intr-un ocol de salcdmi odihnesc pirinlii lui,
pap - $i a$teaptd :-t]:slt'.
.: .;fi , o 'i"' i, j,"Ji "
"'.:'o,.,.,a iJul, i cu Anghel si Ralita. Savu sare peste $antul inecat de,zipadi
,
ffi fl ,,?1T
sublioarS, biea int n,,,,-i1',':Iiil
buzunar
ta sacul cu ranga Ia al cimitirului gi pi5e5te, bdgdtor de seamd printre crucile
de la clpit6iul adormitilor.
mdnirici si iEse ";J;iL':rt:;,T.,:Xr[i'J,i: Parinlii lui Savu au in plmdnt bolp de zid. Odihnesc
unul ldngd altul in cogciugele lor. Savu a ficut mormnnt
ffi ';
si larg ca sa aibi loc siel, cdnd i-o ve ni ceasu I. Aju nge
:iH#
fil,'lr ^1;i] ;:ffi +#iH,til f, zidit
la mormdnt Si scoate ranga din sac. Colo e troila, aco-
,T'?,",,'f ::;ff ;n"""?r"i"r'ia';;;[i['.:U,f 'd,Ti peritl cu sindrild, 5i acolo sunt capetele; dincoace sunt
pri,'o.i,iil'i",J'r'r',1'ijJ:l::"::,rH:1.:s,*,'"r,ioii,i picioarele. Savu incepe sf, sape cu ranga.
mi-a dat petrecere'a pe )am sl eu aseari
nas ,, 5i i Ninge des sininge linistit. Un vis cu cortine de omit la
48 suprafal5 Si cu cuptoarele arzdtoarei remusclri la fund
49
il6,iix,:ii,$,i,:=,t,i#.,J,*.f,.,'.ff
ap' o groap' ad6nce, ;,11,i,:,ni; loc, de la mormfintul luiAnghel sial Ralitei, ninge greu,
coatr din peretele
ffi?, iii..uri. ca sd poati si ninge bogat... Ninge, ca intr-o'pripastie sufleteascd,
vertical a".rm,,r#:filr:_
";;;;
buie o deschizatura in moim6;,;';;..
pe Ia picioarete
nddejdea psalmistului: ,,Stro.Jti-md-vei cu isop, si nfi vcti
curdli, spdla.md-vei, si mai vdrtos decdt zrlpudu md voi
celor adormiti. Scodte julr"-urinte,
upi c5rimicta si potri*si. ;;;;ilrruncti, cdrimidx
in..,*, -' albi"...
urea sr intre un om prin care ar
de_; busfi;;.
Acum se domoleste in elnavuia
.f. uriaga energie care
-a inzecit puterire. srru iira".-gi"muit VI. iNTRE VIATA SI MoARTE
ra feristruica
eschistr. fsl fu.e *r.* [fi;ffi ;#i:'.pri nde r u mdnirica
5i priveste in mormar;. A doua zi, Savu Pantofaru nu s-a mai sculat din pat. Nu
srejar
"g9{.i#,".'0.spilicitestau unut
6ngI altul, ceva mai scofdl.ii.
Iirui s-a sculat nici a treia zi, nici dupl treizeci de zile... Un cort
ilele de inmormdntare. decdt in negru, cu rare f6lfdiri cle lumin6, s-a lasat peste lumea lui
- Savu se riclici, iri
S,"U: pdraiele de nidu$eali cle pe sufleteasca. Q boal6 lungf,, sord cu moartea, l-a tinut, in
.r1t1.,
un rartan
sacut.pe .or" i_o.?;I, l-;;"' cllduri mari $i in aiureli, p0nd pe la intdmpinarea Dom-
si iese iar se nului. Erau zile cAnd nu deschidea ochii deloc gi nu mai
.r.nerge cdtiva pa5i'J;;*ffi.
,' tl,,.t::^.^19_9.
b;
opre$te.- ffi;lfilffifi,#:l[:
Nimic tJec,t noaptea
o, 0,. o
gtia ce e pe lumea aceasta. Erau zile cdnd se ridica din
a$ternut, cu ochii de sticl6, cu pirul v0lvoi, fird nici o
l,ff;; ;.,',
r, rii
;;ffi ;lIi .,
amintire despre regulile cuviinteigi ale goliciunii trupu-
i: t, il,;fl #lt t*i[,, I;l;ill,,;Hil;
:d-. ,*, gleznele
mdndoui
Lx,
,rr.Jui-s]-i'i*g.
lui, si - cu totul aiurea decdt acasd la el Si in tesltura vietii
incet afarir din lui de pdnl aci - vorbea lucruri de pe altl lume, care
iii i:,".y#;HHzrpada ffi

ii# ;:i,,rr il #l x i1irffi j: dldeau fiori babei Slamna.
Slrbdtorile Criciunului gi ale Anului Nou au trecut
9::::.ye. r" u ri ia *"J"1.' rrtu
r mustitile i s-au impletit
tu rcu u i. Ba rba
I invlluite gi necunoscute pentru Saw; au trecut amlrdte
cu gffir.ie gheafa. cu prisosin[d pentru cei cloi batrani care il pxzeau. Nimic
Cealmaua
din gdndurile, din preocupdrile negustorului sau din tre-
-,::I1i$':t'[i.:'#;,'*:nf
cu capul inainte ,l,t"ij#jn*s,i;nx;
.. ,u.ri l_a"inghitit
si. dupa
pdni dincolo
hurile zilnice ale prlviliei nu mai avea drumul cel <lbis-
nuit spre cugetul lui Savu. Cdzuse intr-un fel de jumatate
1.^ji:llfrinte, Savu'r.ugii .o.ri
"lg:..: y1 ,i_i'i, in spinare. Nu e moarte, $i cdteva rude, c0tiva prieteni venili sI-l vazi il
r-ae tour'i cti, ro.i.
:1 ;u;a:i$lf
este omitur priveau muti sijalnici - ca pe lov cel plin de bube, amicii
;"" fi;#llr,
ui Savu in cimitir, pe.ste pam{ntui
".1 '
0.r,. urmere
raicotit bititorit
si
lui din Biblie. La c6te trei-patru zile, plrea ci isi aduce
uminte de el insu$i si de chipurile triste de ldnga patu-i.
Ia
50' Dar Si atunci vorbea gi cerea lucruri nf,zdrf,vane, care
51
;fiil;i:l::"":'#*e tirdmuri 5i ca vorbe5te

cu du- unde iti crdpa limba de sete, undeva unde gira spindrii era
articulatd din cdrbuni aprin5i, stAtea intins pe spate, pus-
i#::iinli:'li'",3:
*intregi i,1'.x]ii,,,1,",13 j i^ lt l ",: : e tiu Si monstruos, nu gtiu cine, cu capul invizibil.
p u s, i e i
5
In jurul lui, din cerul de spuz5, se cldtinau deodati

are
int ri..
.treceau pesre .t
une rofor r.;' ;:ill
ii p.ii.'i;;.j
# r?,;:X;..,.?#: 5iraguri lungide corbi. Cddeau spre cel culcat pe spate ca
ilixi;*l?,:'lx,Tl?f *i'5'i'i#'::"'il:?'ff f;:.1?; niste tlciuni spulberati Si ajungeau l6ngd el: corbi si
ciori... Si din aceste pSsdri ce se scuturau din incendiul de
,',i ;i; ;; J',ffii}i iliJ] o"'' pa rte d n re rm e ritil ;; -
;
i
sus, una singurd Stia cine este cel intins gi mort. $i corbul
' lntr-o vreme si intr-<l
burgadi semibarbari, $tiutor al tainei se lAsa pe pieptul umflat c6t o movil6, isi
ometrul nu exista_.decat, unde
tasd, Savu pantofr.y p.oal ,"in, rrrru me<Iicu ter- vlrsa pe el rubinele ochilor Si croncdnea ritmic gi sinistru:
,:l p.rp.tiirlrra intreagi, lui de ,,Mah-mud ... Mah-mud ... Mah-mud "...
Alteori, cel ce acoperea cu lesul lui toati fala plmin-
#jffi1":iltastic ar fenieiiii"ij"i, ar obsesiunir<,r
ars in
tului si suprima diversitatea vietii si intelesul existenlei
., Veneau peste el spaime incepea sd se mirgineasc6,la cap, cu o cascadd de spume,
flri num" ci r;-x
veneau p.ri..r u..r,J.i
;;#; l1[t #,lI:JJ#l; la picioare, cu niste papuci inalli ga ni5te turnuri, din ale
ctrror boturi clscate degetele iegau ca nigte elefanti trasi
in 1eap6. fn cele doud Joaste, legul incepea sd se mirgi-
:,r*l[..,;i::,.]m*::l;tl,y_:r:d;:i;,;;;;;,
6n d il prin dea
u i in rie., ; ffi J#';il
si- neascd cu oceanul. Si lesul se infr5lea cu noianul apelor,
a secerea. Veneau
ilsgle ail;;;;, grei fiqi ;::iX,Xl:
;
si o ciocinealS surdl pornea din ape, 5i le5ul ajungea o
esfundate, cu un ppf si perne uriase
funda pdnd se
ii.if,iri. ii.plr,u.o,
in care Sru, .r.
crlrabie cu prora stranie care plutea spre tlrmuri viermui-
ineca.^Ven.;;-r;i';, toare. $i el, Savu, desi nu era niciieri, era totu5i aci, lingi
,Ti :h:H::;,',,:I
i
* ;;;
bubuituri, chiote si
ll''... i,,,, o, p" .,..
si.i u r
llapucii lui Mahmud prora coribiei 5i agtepta, cu
- -
moartea in inim6, apropierea de tlrmul ticsit de lume. Si
Mai
^ncepurdtilrziu, o..,:]-. nistru5nicii ale
sE fie tdiate
creierilor argi la 40o
corabia intra in portulplin de zbierete 5i de energumeni...
('llci toatd aceastd lume striga, urla, lubuia: ,,Mahmud
p.riu.ri.iiilria
L.pl9rp. m e re u i., ar,., ;,T ';l:,1i,i1,
o.". os i, .o Mahmud Mahmud "... $it<lt aga striga 5i alta lume zbuc-
i; nittr deodatl din sdnul coribiei 5i care alerga furioasa Si

l aJungea
diinuia, ,na.uu,rr*'**aga...
Du., apoi sa umqle Savu #lll
f
nu mai cu scule de cizmirie in mAnd, ca sd caute 5i sa prindi pe
il3:. nu-t uita
care ,n-;r;,b,;
si nu_r ieria ;;;ffi:':yl.:", si inimic, lirinicul, pe nevdzutul ucigag, dar totu5i aci, in corabie gi
ctusminie il zimis
chinu ri... savu incel:1 ir; fi
;" 3;ii' i.o.,.t"irff#:l igxrstatic cu ea ...
Apoi Savu cddea iar in pesteri succesive, diforme,
. r, o a i ca,I;i
;#;t#
:,'J:'ji lXail*,.,::: lffi contractate, fierbinti 5i strdmte, prin care Savu trecea, cu
cupul in jos, ars de sete Si ars de spaima. in cAteva rdnduri.
2
53
ceva din Savu cel cu experienfl

Si cu memorie a trecut ca
searbida catena orionrta,-rii-ri Savu bolea de moarte in odiita lui inabusitoare. Su-
zeirere ;;,,i;' bil;i;'
ormdntut lui Anghel ;#.1:jrl"il-,r*: J: dori reci ii ndcldiau fruntea gi obrajii. Limba i se invdrtea
":'
s.i al-n:rtiieiiip. Mahmud, in gur6, arsi $i cafenie, ca un ,,trandafir" la grltar. O
dihnea l6nga .usiiug.l. cetce spuzeald rogie, ca mii de pigclturi de purece, ii ie5ise pe
pun6 babei Slamna: di;;t,;:'Atunci a inceput si piept 5i pe spate. Caldurile care urcau ,la cap erau atAt de
' - SA nu-l scoateli prc Mahmucl de mari, incdt bietul Savu era aci nebun (ci paznicii de lAngi
nE punefi aliturea...'E.rt" acolo ... pe mine si
ama Slamna i5i tdce.a
i".-,r.r,ii i, o.nrru mine... el trebuiau si-l adune in brate din tinda si de sub pat), aci
..r.. iil.l..r.u, nestiutor gi nevinovat ca un vitel, care n-are nici o cuviinti
- Cutca-te, Sa*,uie mai;1..Iii iii
narr..ste rie?... Ce si nici o rusine pentru intdmpl5rile lui firesti.
ce titari ti-au luat locui si tu nu Tot tdrgul a aflat ci Savu zace greu bolnav gi cerceti-
Hli#i:' vrei .sa-i
torii s-au inmultit. Fiecare intreba pe cei din casd dacS au
,r#ilfljll1ir:.iiTo utu preoteasa si toate ctoft<,_ chemat pe cutare babl de la Peret, pe cutare mo$ descdn-
filt din tdrg s_au rntrec;ilq
n teacuri. I_au descdntat ;ff:"d,.r,._AflI;
Iui-Saiu-je
tltor si vraci de la Papa, pe cutare moa55 d<lftoroaie de
la Dulceanca... Nicolache Piua-Petri a intretjat intr-o zi,
ocni vrdjma5,
easul
-au rtru, de intdmpinar.,
fiert .f. aai.jiur, in cel spurcat.
de la cafenea, pe 'prietenii care ii vorbeau cld Savu gi-l
si i-au Ort-.s.^q.r r..rrri. p,.,ricele rogii, I_au compdtimeau:
ru gat r.rlite boldoase, - De ce nu dati de veste doctorului CloajA?
#ilrTi:,1._.::1.::-1:,py.
bl ojit, i_au meste.ut
r. rG r.ft ;' ;;rffi
r_au
Nimeni nu se gdndise la aga ceva Cineva dintre cei
ii de rirdte, de foi ,r. nr.iiî; il;X";::;?X ce-gi luau cafeaua i-a spus lui Nicolache cI doctorul
ceste practici aveau, il;r de f6n. Uneie
poate,
rebuiau urmarite cu siaruinla,
int.t..*triil;;;;.i;;,
<Jin
ilI;
Cloaj6 - impovlrat cu doui plAgi din judel - va veni in
si tairuna era nducita de Rusi a doua zi.
uoltimea leacurilor Doctorul Cloaja era doctor venit de peste munti, invi-
si u pa.Jirr rrrir".
Invstmssasul acesta lase la Pesta si la Viena gi era pasdre flrd pereche pe
;,;l;;;-ii ,r. doftmii linea
tt.
oala pe loclsaT..l*{f#ffi;re, clobordt
meleagurile noastre. Nu se potrivea in conceptii si in
dogoritor. in pat,
mestesugului doftoricesc cu nici unul dintre
.9,:t-::::, riisjt a ffi
vi n cte ci r o
u i,
ffi
f r r. ;
Baba
Sl;_;;rt r,[X
i g1'."";'il ;il:;, i
J]:U:lrr, ff
i
practica
nii confrati riintre Pitesti si Turnu-Mdgurele. Uniipuli-
deau cf, e un empirist, mai mult sau mai pulin garlatan.
cre-
;:rt :'-;Ht'a
T' il
lituryhii si molitfe p;ri;;.I;;;
s
u s i r,ei?i,,' ;;' I
;
Alliicredeau cd a fost doftor de cai gi ci. prin abuz si
Si rii.,r^; f.iii
astase.siriin<icad^t;f
Ndstase
;.;;'#;J:r1',.*fJ,:,LTl,:1 [ruud6, a inceput sd doftoriceascf, pe oameni. Ciudatia lui
ff;.l;.or,'dna
se hotarase Jf;;;";;r.vului si sfintete
cca mare e cd nu dadea medicamente Si nu scria retete.
lar c0nd scria, scria numai - ca si nu uite bolnavul -
54 sc{klituri, ceaiuri, ce sI mdnAnce, ce si nu mindnce.
, i 55
Prrpuciilui Mahmud
Totu5i, bolnavii De care iit6m6duia

nu erau pulini gi, decr,
o b-q1a marturie ci acesr doftri,*i.t
gtia ce
- Apoi, dragule, daci n-a murit el pAna acum, nu mai
-i,rli"p.n,r,
face, moare de aciinainte.
Nicol ache piu a-petri, .ui.
;;d;'
treburi gi pentru un ineuiiJii crref
i; A trecut apoi fn odaia de peste tinda Si a chemat pe
9et9.v1 cu liurari, s-a
intdlnit a doua zitutoctoruf Ct"riaii mama Slamna.
i_a
.. - Ili,
zile. Zice c6 arde ca un cuptor gi f
doctore, s6-l vedem. p'a.rt s6 moari
vorbit de Savu:
omul cu
aiureazi... Nu mai are
- AscultA, trdtrdno, ai in casl vreo butie desfundatd,
vreo putinl de murdturi?
privire omeneascr, - Am, domnule doftor, da'sunt toate prinse...
.lu Tri .unori,J pe nimeni, nu mai
are nici simpl nevoilor ctotritocesti_. - Ncl, atunci aveti vie? Aveli vreun teasc pentru stru-
- No, cd eu n-am cazui i"-iargrl ista, acum, int6ia
oara... De ce nu m-au chemat.?
gurl? , t.
,{uri,*u'Oori, Piua-Petri interveni:
octorulCloaia... S'
;i;il; - Adicd un jgheab pentru cilcat strugurii, mamd
"
: i;; ;:il I,fL: #,T,]"ftT:., ;:: i5T ll il :
;; Slamno...
:No, atunci sE,,merem,....
Era o zi luminoastr de iarn[. Cerul.iert6tor, - Avem, maiculit6. r
invelea lumea alb{ si p..airlir'S.i'"iera albastru, - Aide, s6-l vedem.

,apacta Doctorul se duce dupa baba in 5opronul din curte si
peri5.uri 5i era cre-abii atat de t"r'.u pe aco_
sE nu inceaol vede teascul - larg, in buni stare Si addnc destul si se
strdginile sd picure.. Au plecat oran?.ii-a.
au pornit spre casa lui Savu pant<lfaru.
fr'.ri.i lrj ' No,ascunde
poatd in el doi oameni culcati.
- e bun. M5tu$o, si-mi scoli teascul de aici, sI mi-l
.CIoajE "ru.r.rn,t,--ina r0,, pulin cam pdn_
^_ -Do..,orul
:::T si cu.cizme care ii veneau pa; j;;;;;.: p. ffi: opIregti, si mi-lspeli bine sisa-l astupicu un cep infl5urat
upra, purta un cojocel- galben, ln cerpa ca sI nu curg6.
muscileasci. Au intrat si in cap,';;r;;;;; Apoi doctorul se dezbraci, se sufleci, se spala $i vine
friodaia tui Su*i ;;;;;;;
deodati in
fata o c6lduri, o d;hoa;;puternica lo Savu. il cerceteazd, ii privegte limba, ii apasi pistruile
sI dirdme
pe Goliat Savu zirea incongtient
sisufla.u;;i;;:"'- rouii de pe trup, ii frimdnta p0ntecele, ii dibuieste si-i
Doctorul Cloaid s_a oprit in;*g,;, lll0s<lar6 sPlina.
m6na la nas.
- No, de-acuma eu mi_s docforu'i'cild:ffir:i'rru.a Acu si-i pun 5i gradul... degi spun pe deasupra ci
d.fli:ir:l natut si ,1si iu
;"jffi'il
Dupa ce au iesit rtin o<raie'uata [inur.. - ii lipse5te ca si nu arza
pulin cu flacara.
3'iuinu 5i cu ajutoarerE I'e c6nd casnicii spali gi pregitescigheabul, dtlcttlrul
a<teschis ,ru," ,sii -, J"r"r,i,
:ij,"-.::lll
a intins peste Savu un cearceaf. piua_petri, si fereastra si h un gtergar, il umple cu zipacla, il face colac gi vine de-l
curios_5i admirativ pe doctor, ff
.ur. urril lmpleteste pe capul lui Savu. Peste cdteva minute, Savu
-'-"
irtr"Ua discret:
lncepe sd suspine si sd miste pleoapele.
- Nu e primejdi6 de raceaia?
- Nr), ci e semn bun
56
.s7
stii nemteste, c5ci ti-as da si citesti lucruri interesante...

DoctorulaSeazdjgheabulintindaaerisitasir[coritasi Acum vreo doudzeci de ani, la Praga, tot pe vreme de
Iar cAnd iarn6, un tific zlcea sus, in etajul unei case inalte, si pe
,un" ta-f umple pe'iumatate cu aph cdldicica'
fu imPlinit5: sub ferestrele casei trecea r6,ul Moldau. Bolnawl, intr-un
porunca
- Acum, sdpun, un ciorap de ldni si totiin.ju]ll,T:.Y', acces de delir, se aruncd de pe fereastrl si cade drept in
inlunghtat 5t-t
Luard pe Sivu gol 5i moale ca un mAnzat apa r6ului, rece ca gheala. Nu s-a inecat. Curentul l-a dus
bdgarS in jgheab. devale. Au sdrit oamenii, l-au scos 5i l-au dus acasf,.
voi
- Eu ii 1in capul in cealmaua asta cu zdpadd si Urmarea: a doua zi bolnavul cle tifos s-a flcut slnStos in
sodlati-l si frecati-1. rlzboiul de la 1866, dintre austrieci 5i prusaci, un doctor
' Cdnd baia fu gata, doctclrul sPuse: prusac trata pe tificii dintr-un lagar de prizonieri cu cdte
trebuie sd-l spal5m
- i-.. ipalat"pe dinafar[ Acum treceti-l in odaia trei b5i pe zi, fAcute in rdul rece care trecea prin lagir.
si p" ainmritru...'Bagali-l
in cearceaf si Acum iau tot ce-mi trebuie si mI duc la Savu s6-idescarc
iJ-aa*ri p6n6 c6nd"voi aduce de acasi ce-mi trebuie. mafele Si sd-l spll gi pe diniuntru. S[ vii deseard si si-l
"- po.io.ul
refacu patul bolnavului. Arunci salteaua de vezi intors acasi din Kukusheim, unde a fost pdnI.acum...
indoita' aruncd pernele
lana iiprte indobord
locui ei5ioperdelele
velinti de la fereastrf,' Doctorul Cloaji
gi repetat s-a intorsinterioard
gi spllitura ldnga holnav, a executat
O. pl'if ii apoi riguros 5i a inceput apoi
Doc-
Nicolache Piua-Petrise plintha pe-afari sifuma' sd-l moaie pe Savu, cu cearceaf cu tot, in trocul cu api
torul Cloaj[ Porunci din nou:
""^:'Sp;i;iiU'in" rece. [n cdteva ceasuri, cu ochii la termometru, d<lctorul
t"ut"ur, oparili-l incf, o datx siumpleli-l' l-a trecut de cdteva ori prin baia miraculoasi.
cdnd md
tot pajumatate, cu apA reie de.la fAntini' Pdnd Savu a inviat I s-a umanizat privirea, a recunoscut pe
spurcata' Si nu
voi intoarce eu, gasili-mi o cildare mare' cei din casi si a recunoscut gi pe doctor. Piua-Petri a venit,
*.if"*ti numai 5tergarul cu zipadi la cap' dupi cuvdnt.
'^'-b;i;;inimiciTine-ti
otni.i irl"."ia' Pe diuml doctorul ii spuse lui - Il cunosti, domnule Savu?
-]
Piua-Petri: - Cum de nu, e dom' Nicolache.
No, e lung sa-ti tilcuiesc ce^ ai vdzut"' Eu
sunt
- No, d<lmnule Savu, sI-i multumegtidomnului Nico-
inuataceiui un.i'scoti meAicale neinlelese Si caprigonite'
5i ei' dar
lache cd 1i-au venit minlile la loc Acum si traim ca fralii,
Sunt dtlct<lr ca t.lti ceilalti, am patalamaua dar sI ne socotim ca sagii. Munca mea pe ziua de azimi-a
prea trf,ie.sc bine cu pl5tit-o domnul Nicolache. Sunt multumit. Da'si stii ci
lecuiesc altfel decit ei' De aceea nu
.iinf*tii 5i cu mai-m[rimile de la Bucurestt"' savtt
e nu e destul numai o zi de tratament ... Mdcar ci tot ce
fel'
ilrlr;; de tifos ahclominal' Mai am cAtiva bolnavila ti-am facut a fost sub ochii tuturor, nimeni nu va putea s6
E o boala de la Plevna' duc5, rndine, coarnele plugului asa cum le-am dus eu.
.aiit. ."f.fati si cetiva prizonieri'
si cu toate ca acesiia au un tifos
special - Flecktyphus - Vrei si viu si mdine gi poimdine si sd te salt cu totul din.
iuturi, tratan'rentul se apropie' em La-t.trag
pe Sav-u iil ' nevoie?
mintile' Imi pare rau ca nu
rece-pdni cind i s-or limpezi 59
58
- Mai intrebi, domnule doctor? era despovarat, $r6veziu pdnd in fund gi infiorat de pulsul
- Apoi bine, atunci sa-ti spunf, domnul Nicolache c0t izvoarelor ascunse. O dumbrava piticl de bridet cre$tea
mi-a piatit ziua $i sa-mi plategti la fel c0te zile voi sta cu in profunzimile de viu clegtar gi facea, in cadrul gol 5i alb
dumneata. al lui februarie, poarti ca din pove$ti spre primIveri fIrI
- ASa sd fie, domnule d<lctor ' de moarte, spre tiri dorite sau visate'si spre tainele care
sx fierbi, pdna mdine, cinci ocale de
- uscate cu zeamd mult[ sisl le pui pe urmi la rlcit'
pruneFain .." Batrdno, infloresc atdt de felurit,
Saw Pantofaru de la inimd
se opre$te inimi.
lAngilalac ai se a5eaz{, in
Sa-mi cauti, in acela$i timp, 5i o oca de miere stoarsa' soare, pe o banci intratd cu un picior in apd. lgi pune un
PAni m6ine, sd nu-i clati bolnavului si bea decflt ap[ din cot pe spdtarul bancii gi pumnul sub birbie. Asa cum sti,
sticlele pe care le-am adus" eu. Va si zici, pdntr mline: chipul tot i se risfr6nge in lac, printre crengile desfrun-
zdpada la cap, foc pulin in sohi Sifereastra deschisi. Daca zite, gi printre cei ddntdi nori, pe cer alhastru, care prind
s-<i aprinde'iar la fati Si rl incepe sI aiureze, s[ venili si sI vesteascd primivara. Se vede hine ca intr-o oglinda...
ma chemati. Va las. Ntlapte buni, d<lmnule Savu Servus, Saptlm6nile de boali au pus pe obrazul lui <l pecerie
domnule Nicolache nou6. Din chipul aproape rotund, imbujorat gicopiliresc
pe care-l avea, a iesit un obraz prelung, brizdat de sufe-
rint6 Si dospit in gdnduri. Nasul i s-a ficut mai mare, ochii
VII. O OGLINDA CARE VEDE DEPARTE mai addnci gi gura strdnsi rezervati. inainte,
pentru privitorul destoinic sd 5i citeasci in pergamentul
Savu,
in zilele urmatoare dtlctorul CloajI a venit regulat, <Jar unei fizionomii, pdrea un negustor.de treabd, cu gin-
chiar din a treia zi i-a spus lui Savu, deschis 5i cinstit: durile la tejghea, la meseria lui, acasd gi, de cdteva rlri pe
- No, te-ai fircut bine. Vei fi slabantlg inci multi vrenle lun5,la bisericd. Acum Savu ardta ca un om duhovnicesc.
si vei sta in casi"ca un sticlete in ctllivie, dar nevtlie de Privirea lui ajunsese lluntricd Si ad0nca. Trasiturile fetii
mine nu mai este. De mfiine incol<l' cet v<li maiveni, itni lui ie5iserl din grdsime si din mediocritate si aveau arcuri
vei oliti oe iumitate... dureroase 5i inteligente. Din cizmarul cumsecade, tihnit
intr-o'zi pe la mijltlcul lui februarie, pantofaruf du.pa gi u5or nerod ie5ea acum - in fata apei gi a zilel<lr viitoare
ce revenise printre bamenii teferi, cu griji, cu treburi 5i - un om intim slpat 5i glefuit de dalta suferintelor tii-
cu pravdlie, fgi acluse aminte de gridina lui. cu lac in fund, nuite. Savu privegte imaginea din lac... E spinatici, lini-
gi porni ca s-o cerceteze. Se simtea ci iarna i;i stringe stita Si... dinaruce de vdlt<lare... Cealalta era incadrata in
.uitul pi ca primir313 sti si vind. in soarele dup6-amiezii, turban 5i in barba ardmie, iar v0ltoarea era aci, set<lasi,
crengile copacilor imbratisati aruncau pe zlpada subtiuta neiertltoare Siv6lt<larea aceasta era in inima lui Savu...
o brlderie cle umbri, capricitlasd, nedescurcatx, cu lip- Bietul Mahmud ... Statea, cu ochii aproape inchi5i,
suri mari pe ici, pe coltl- Lacul din fundul gridinii.mrri secerat de'boald, sleit de puteri 5i - precurn s-a dovedit
pAstra pe marginiun tiv albistrui de ghealX, dar in mijloc pe urm5 - cu imineii plesnili de atdta drum...
60 61
vostru. Voi aduce ap6, voi thia lemne, voi invS[a sf, vi
indurare' Iorgu,Mu-
Si toata lumea era.pornita. tqt: g[tesc bucate turcesti, voi lua pe copii in cdrcd si-i voi
priveliStl t'-u1t;,1i
tafu, chiar 5i el, indsprii <te rdzboi.si de plimba prin gr5din[... Voi inv5fa limba.voastrf,, voi rdbda
pe nlste malnl
sAndea sd-l scape pe bietul turc Si s6-l dea de foame, la frig, la palme... si, dacd vefi gdsi cu cale, voi
iltil;; ii"t'.1'iu*, n-a voit cu o lovituiala cap' l-a rltrda s6-mi taiati si capul Numai primili-mI sd vI slu-
in'vdltoaie "'
risturnat pe sarman
DacdnuseamestecaSaw,turculerasdajungala jesc, si vI
Mahmud "...port de grij5 si
s5 vi iubesc in locul lui
scdpa de
rpi"*i, J".to*f Cfoul5 l-ar fivdzut' si Mahmud S-a gdndit de cdteva ori, la lumina rarelor fulgere care
acum Mahmud
lungoare; precum a'sgnji el insusi' Si mai luminau in noaptea boalei lui, s-a gdndit la moarte Si
ii-# fiu.;it in fire,ir fi aici in tfirg, ar fiel'invltat
dous-trei
la judecata care-l agteaptd... Dacd Dumnezeu i-a dlruit
'i;";b. ii--a*t,i ;i.; fi a$tepta-t 5i ca toti ceilalti' iarisi sAndtatea, Dumnezeu are cu el o detlsebitd soctl-
ffiqr"u imparaiilor si.intoa-ice11a la vetre' Dar Savu teald. Se-[ fi chemat numaiclecdt, dupi uciclerea lui
s-a pus de-a culmezisul Departe' cine $tie ynie'
l-a
Mahmud, ar fi fost amar $ivai de,sufletu-i ... Dar cerescul
soarele infioar['
;;ril;;;ii u*m, in ceasul asta, cdntl
cadena lui
stApan s-a rlzgdndit; l-a trimis inapoi la viata si la ispasi.
orin o6turu d" ornai, mdruntaiele pdmdntului' E gata s-o inceapd Si cum s-o inceapd altfel decet cu
il;il;^ri copilatli'rui privesc in zareaapelgr 5i p$ndesc prima treapta: spovedania in fata unui duhtlvnic? E cre-
vor incepe s6
stin, clin parinli cre$tini, a facut un pdcat mare: a omorCt
;;;;il;;;d;lor
rL" ri,Llii ie ta Plevna. Prizonierii liberati vor incepe si
aducatoare de vesti"'
un om. A fost ceasul riu, a fost fumul betiei, a fost ispita
oosoare din coraiii, barbo$i, imbdtrdniti 5i cu..hairlele de la Cel Viclean, a fost sdngele strimo$ilqr care cerea
;.ilL.;;; M;h*ud nu va pogori deloc' copiii si sotia
rdzbunare... ce Stie un prost ca el? Savu, care se linea de
piagurire ceror intorsi din
ir"i;;;;;;i;;dduno p' ravenit Mahmud"' cre$tin si de om milostiv, a citzul in plcat de moarte: a
r"ui" ii r"r tntiebide ce n-a si luat zilele unui om S-a niscut in credinta cre$tini $i
$i.acesta, .uru * vede aci, in apa infioratf,' singur 5tie
urmeazd legea lui lisus Christtls, de5i n-a avut, pani
,ni.. fufahmud Singut pe gtie cum'a-ajuns MahmYtl.l"l1" acum, niciodatd gAndul sd cerceteze singur aceastA lege
unde este si singur poarta suflet' astf,zi' platra oe
si si citeascl sfintele ceasl<lave... A fost si e mereu unul
moard
--- a acestei infricosate taine . din grd.madi, prost Si necirturar... Dar a dat peste el un
o ia.ri*a aluneca din ochii lui Savu $i cade banca
pe
pacat greu gi nesuferit... Trebuie si-si caute astempirul
b6tr0n6, inrazasoaretui, atAt de bun' atAt de implciuitor inimii si sa dea ispaga pe care ii vor cere-o ... Atita
c#ii;'p"ne lui suuu.ui. b tara, unde este satul oritargul inlelege si atita stabileste Saw.Pantofaru, acum, pe mar-
$i care este casa lui Mahmud "'
Ar,p9tni.1:]1P.: i".*' gineavdltoarei evitate, dincoace de moartea ocolita, cCnd
s-ar
para u.oto... Ar ajunge in- pia15, ar gdsi un talmacr.sr soarele piezig de iarnl destdinuieste brddetul viu din lac
p9.Y1ll*1rtl
duce la rrrarrmuJ icaih:,,|i u-t mai isteptlti gi face, din suprafala lui, oglinda oscilatiilor constiintei...
N;il;i;;. M-, irimis pe mine' in locul lui' Voi fi robul
63
62
VIII. SINDROFIE TEOLOGICA - Vor s6 ne ia ochii cu tinutul Tulcei gi

al Kiustengei.
LA PARINTELE NAS-TASE ACASA for sa ne ia
cregtini g-i romdni
5i si ne dea, inschimb, turci
si tatari.
Savu Pantofaru prinse cuvdntul
Cu toate cI vremea se muiase pe la sfdrgitul lui fe- din urmi:
bruarie. la inceputul lui martie a f<lst din ntlu un crincetr - Cine vrea sa.nbr", tui.iii't}.,;;i, i,,rirr.
iure$ dezipacla. in ziua de 6 martie, pe c0mpia Munteniei Ia, impiratul Sfintei Rusii.
-- 9uf a$a?... intrebl Savu cu nea$teptat interes.
Tigle?
viscolea, ci dupa ciderea Plevnei, cu trei luni mai inainte.
Aflase toatA lumea, aflaserd ostagii, care a$teptau cu arma - Poi, n-auzi?-.. ,Rusii c., inufi,i;;i"-;;;l;ili. .r.
peste Prut gi ne incleamni sa primim
la picior, cd pacea intre rusi $i turci s-a iscilit, la San-Ste- partea aia de sub
fano. Dar pentru noi romflnii pacea venea nu cu ramura gurile Dunirii, limba aia de prrir,
clintre Dunare Si
de mdslin,-ci cu:creanga de mdcies. Protectorii crestin[- Mare.
tatii ne risluiau treijudele basarahene $i vorbeau sa ne - Si acolo sunt numai turci si titari?
deaD<lbrt)gea - daci vom fi cuminti si nu-i vom irita. - or mai fi ei 5i burgari slgi.;i, i* temeria e turceasci.
Aceste riari int0mpldri europene ajungeau, prin zvon Cas-a parintelui Nista.."eru
.r*tx si ;;Jui;;;i;
gi prin Romdnul, Si in c0rciuma lui Vancea si in cafeneaua stup, dar firi nici un ,t.
1 mzêr .,rpii, iii"J.a p.l,;;rr;
lui Mavromati... Dar Savu Panttlfaru le afla cel din urmf,, Smirlndita era srearpa ca Sara lri
fiindcl dupd ce se sculase din pat, se arita rar de tot prin
in ziua
Nastase nu cuteza si nactaiduir..a rinun.o',n,if.;;;;;
eriaam;;;r;;;;;;i;
tdrg. La biseric6 se ducea mai regulat ca inainte. Si hatrdnete.
de-Buna Vestire s-a intilnit la biserica piiintelui Nistase Savu Pantofaru. se ruge cle cucoana
preotea.sa sa_l
cu lordan Ostreanu si cu dtlmnulJigle grefierul. cinsteasci mai curCnd .u i, ..rs.i
Iordan Ostreanu invdtase seminarul fird s[-l is- J. .uf., ,j;;;;;
si cdnd sosi cafeaua _ ,,mai bund ca la Mavromati .. _
;i":
prdveasci. Bdutura si viata lui desucheata il ficuseri cizmarul .eschise cu pirintele NastasJ
neom la treizeci de ani. Orbise 5i danrhlagise. Dar, ttdi' te<llogici:
,'rlr.'prf.fr,
nioar5, in seminar, avusese o voce caldi 5i dramaticx, pe -.Cinstite pirinte, mult nri cutremur in inima
care o ciuta acum Ia stranf,, in rispunsurile Sfintei Litur- ^
cdnd aud in biserici: ,,Agtept trrri"rrr.r-,)r;r';i;;;';i ntea
ghii, cum ai cduta o pungi ascunsi Si nimicita in cenu5a veacului ce v,a sti fie. Amin.... ,';;
uner case arse. Mrr. taina C. ..prrr.rriii.
Dupi slujbA, plrintele Nastase pofti pe prieteni la bisericesti:
lumea_, invia-vor toti mortii, .ur. ,, murit de cdnd e
sau numai cei ce uu ...rriin tiru. Christos?
sfinlia-sa acasd, sI guste cdte un pahar de vin 5i cdte tr
bucatl de artos. Savu Pantofaru il sprijinea pe lordan. greu lucru *a-n,r.tii-: V;;;'i;;t, mai
" :. f.11Savute,
intdi fii i bisericii, hotezali,.spovecliti
Domnul figle discuta cu pirintele Nastase daci ru$iivor
invia, fara.doar gi p.ate, i,ti
iiirprr"rl;:iir;J;
fi atdt de neomenosi'si de inselitori ca sI ne jupoaie de si ceiiaiti c6ti au murit v la
cele treijudele. inceputul Iumii 5i pCna la cea.suljuUecalii... r tle ru
64
Iordan ostreanu, cel care a invStat odat6

mai multa .Doamne, cinstite pdrinte, la judecata viitoare, cei
isi aduce
carte bisericeascd decAt parintele Nastase' strlini de Christos gi,de biserici fi-vor oare osdncliti <Jin
utnin," de citiri si de cliscutii din seminar: de-de-de-
capul locului, fIrI nici o intrebare gi fdrd nici o cercetare?
- A-a-a-sa, este' cin-cin-cin-stitela p6rinte;o-o-ob-$teasca in-
- Kir Sawle, inlelepciunea dumnezeiascl nu poate si
aceea zi-zi'zi-cem...,,pa-pa-p5-n5 mai prejos s5 stim

viere"... fie
lSmurit cum gi decAt daromeneasci.
ce fel,cea i seputem
nimdnui nuNu va face nici o
la inmormdntare:
- Aclevlrat, a$a zicem in molitfa de luctt' pAnci
nedreptate. Cei ce au triit mai inainte de Christos, cei ce
,,si sufletul sd se mute acolo cle unde 5i fiinta $i-a n-au auzit niciodatd de SfAnta Evanghelie, cei ce n-au
'iiiirrrorratnviere""' adicd pdnd la invierea tuturor' De vdzut niciodatd sf0nta cruce cu Domnul rastignit (fiindca
Sfemta Evan'
ufo puti., tot la inmorm6ntare, se zice' in nici un apostol n-a. putut sd pdtrund5 in pidurile sau in
shelie: ,A.min, amin zic vottd, cd vine
ceasul $i acum este ghelurile lor), unii ca acestia vor fi judecati cu pogord-
vor
vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu' ;i cari
";;;; ;;;ii-tnviia". mdnt. Dar ceilalti cari au tr[it leng5 sfintele altare gi n-au
la
auzi vor Si iot in SfAnta Evanghelie- se .zice' intrebat niciodatd ce este acolo...
iui"trr cel infrico sat: ,,CdicJ va veni Fiul Omului tr.ttru, - DacI insd acestia erau legali de alt[ lege, pe care o
';;';;r'r;;'., ii,li,ti tit";ii ingeri ctt el, atunci $edea-vutn ietul socoteau adeviratd 5i sfdntl, din toati inima, 5i irau gata
slavei sale, $i se vor adunZfuaintea lui toate neamurile' 5i s6-gi dea viala pentru ea intocmai ca mucenicii nostrii din
ciobanul pe
ii va despa4i pe unii tle altii, precum desparte lui
vechime?
inaintea
oi dintre cQpre"... Va sd zicA, se vor aduna - Ce sd-ti spun, kir Savule, toate legile celelalte trebuie
necrestini'
toate neamurile de pe pamdnt, 9i creStini $i sd se sfdrgeasc5 in Iisus Christos, precum toate raurile se
"-'- i-o gdsi ceasul

cum judecalii' ^ :-. ..: .^.: -^ .,^ sfdrgesc in mare. Nu este iertat sI r5mAn[ in drum si sl
vor
ini.i.g, .i,ltrii; parinie"' Toti vor invia si toti se nu recunoascd legea legilor...
"'^6;;il1
infitisa ca la tribunal. ..^^î..+i^ ,1, - Asa e cinstite plrinte, dar ce ne facem, cI nu toate
ti gl e ;;;iie ru l, pri ntr-o fireascd asociatie de ape,le ajung in mare, ci unele se fac balti inchise, gi nu
spune' cu
iOei; dar fara fic Je gluma ori de neincredere' toate legile recunosc biserica. Una rlmdne lege ovre-
ochii lui deschisi $i reci: iasc5, alta lege turceasc5. $i acum eu stau si rni intreb
vezi dosare si arhivd cdteodat5, prostia judecata
-Iordan sd
Acolo,"rninuiiriul, .uit e mai slah in credint[ decit in care a mea,
viitoare, ovreiul cum
tinut la legea iegi, de lasau turcul
va pdrintilor,
toti, nu vrea s5 aclmita aceastI analosie: care gi-a dat viata pentru cred.inta in Alah?
tri-tri -t ri-bu- nal u I
- Do-do-domnule Ji gle, o-u-'-toin Domnul'figle, care trAie$te l6ng[ cei ce impart drep-
'3;;,;;;e-si
" fa-fa-f5-rd
e arhivd Si fa-fA-fa-r6 gre.fieri"' tatea $i gtie ce este Si pravila veche, gi codul nou, ar fi de
urmareste gfindurile luii pune alta intre- pdrere cd judecata se va face dupi legea pretinsi de
bare: fiecare impricinat
66 67
Pdrintele Ndstase igigolegte paharul, sur0de conciliant

gispune cu bun-sir11: - Kir Savule. rdzbelul pentru cruce are
u cantim noi in air"il{ai',,'ii*irtd osebitd pravili.
- Domnule figle, intr-o pricinl ca asta ne gisim ca acei dlagi ctsupro pravo';tavnicilor int_
e
copii din poveste
intoarcem acasd pe poteca.insemnatd ciriri...Si Sa
in inima pidurii fdricudecenu5i ne
si nu
dzeste pe norodul
celortdu,,? ---' iirrurte ;i cu cruceu tu
potriiiii ww'
Savu pantofuru, iaiasi
ne indoim nicio clipi c[ la judecata lui Dumnezeu drep- cuteze si mdsoare prostia
lui
tatea va striluci ca soarele. Toti vom fijudecali cu drep-
;H:;:,.o.i
unea pdrin,. ilil;;;;", in t..rt a to t u i in
r r-o
tate. Cum,.ce fel, dupd ce pravilA - o $tie judec[torul cel s
ceresc. - IartI-mI, cinstite pirinte, <Ja, <Ie

ce pusnicul Silve_
tru, de ra schitur N."srro,
Savu se simti multumit de socotinla pirintelui ,iri Ji rartrerur este o urgie
Nistase.
ffi l}['jj'#i,1,1.;;'
;; ;;;;: ;'u',.u n, .r. a. t a -uo ia-in
a
- Da, cinstite pdrinte, aceasta trebuie si fie incredin-

tarea noastti: la ob5teasca judecati nimeni nu va fi ne- ila e schivnic' calug-arii
dreptltit, nici turcul, nici ovreiul gi nici o altl lege. ,.i#fftlitt si carugiria
Domnul figle, care nu are multd inclinare citre r&i ;,-' i;#1F ii;'o',,"),|.,j i.
aserhenea disculie, aduce v<lrba mai intdi despre interpe-
larea din Cameri a lui Pake Protopopescu Si de rf,spunsul
mintiri despre catugari.'esi.
-
_pri.ira
r pe care o au in bî::11.,.Drrl,liiigre, lor
#
#r,
si a
ff
,",;_
precacle_
lui Kogdlniceanu, ministrulde externe. Apoi, ca unul care dndva pe la Giurgiu care s_a intdtnit
cu ni;te calugarigreci,
citegte zilnic Romdnul, spune grav: ispus pentru cinui
cal ug;;;;;'
"""' este Si el rau
-Mi se pare cI lucrurile, in loc sE se descurce, se - cdlugdria o fi avutlostul gi forosur
incurc6 gi mai r5u. Englitera.5i-a trimis coribiile de rdzboi echi. Dar de atunci ei rn vremurire
la Constantinopol. Rusii au cerut turcilor sa pofteasci pe
i".r;;l;;;;:_, schimbat
aria a rEmas ca un copac si cilu_
uscat.
englezi sd se depdrteze. Englezii au rispuns: stf,m pe loc savu nu poate sa.spuna
nemigcali, pdnd cdnd ru5ii se vor cira din jurul dumnea- ui cd acestiprieteni,'in
p;;;;; ce, dar crede in
cugetul
il;;;;rr,'r,.,.
voastrd... ddere 5i priceoere si.juclece .ii;;ari; Ndsrase, n-au
Dar tot acest v6lm65ag de interese internalionale, de fdnt ca schivnicut sit;;;;;;;-;;i. sipe catugari... Un
poteci diplomatice Si de tesaturi imparate$ti n-are nici o sa fie ju<tecat cte
cdlclicel' pantt*,
trecere in ochii pantofarului. Celrmult il indeamnl sl ffiil,:X ii .I"n."or,d, ca prrintere
scoatA, din inima lui tainic preocupati, aceasti intrebare: Ii mai era aminte lu.i Savu
- Cum s-o impdca, cinstite pXrinte, invi[f,tura pe care - c6nd vin sanitarl $i;;;s6 intrebe inci un lucru:
o auzirlm astAzi la bisericd cu sdngele vdrsat de impirali ffi,Tj" de pe cdmpul ce
in rdzbelele dintre ei? Cum gi-o da seama implratul "B:';l .;, J il i ;;;"
Alexandru in ziua cea cle apoi?
iTT, ?3?ffi
- Turcii cu iurcii, irsii., rusii,
romenii cu romdnii...
68
de lungoare. Nu mai era negustorul cu incipitdnari lungi la

care au rnurit dincoace
- Da' de pild6, cu turcii
n-oastre' cum au f[cut?
prel gi cu trei noduri la pungd, cum fusese. Se invoia cu
ornati piinmeleagurile mugteriul mai degrab6, igi plStea calfele maibine gi dldea
Aici risPunde Pdrintele Nf,stase: . liturghii la toate bisericile tdrgului. Schimbarea aceasta
i-au adunat pe toti intr-un
- CanJ'u" fosf mai multi, alara' nu supira pe nimeni, fiindci Savu nu avea nici nevastd,
CAnd a fost numai cAte unul, l-au ingropat
ianga gardul cimitirului cre5tinesc'. nici 5i putea s6-i bage vini cd nu mai
tarc. strdnge bani,nimeni
copii precumnustrdngea. Dar erau alte p6rli din
ctllt din cimitirul nostru?
- Nu era ,nu, otn" intt-un blagoslovit de bisericd n-au felul cel nou al pantofarului care puneau pe oameni in
- fit Sawle, in cimitirul impartasiti- mirare Si le dldeau devorbf,. Savu, cel ce pdni aci nu avea
loc dec6t cei botezali, spovedili 5i
'- -Su* nici un gdnd deosebit in cap si nu gtia gi nu poftea decdt
greu
u.fi voit sE mai iaspunrJl ceva"' Dar se simte ce gtiau gi ce pofteau toti tdrgovetii din Rugii-de-Vede,
td;;; amdriciunea ei de
si tata de cuvdni' i5i inghite acum te uimea gi te z5ptrcea cu fel de fel de intrebiri si
cu ceilalti ca s[ plece'.
Liiri",.luivinovdtie 5i se-scoalS de nizlreli, nepotrivite cu meseria gi cu prostia lui de
Dar Iorclan Otti"unr, fdra cle veste' ii aduce o tazd de
mai-nainte.
*'-
luminI: Cei cAliva oameni inteligenti din tdrg 5i dimprejur,
n*-u-ici poate si fie si a-a-altfel"' Cu-cu-cum zlcl intre care Piua-Petri Si doctorul Cloaj6, vorbeau despre
cdnd arunci ta-ta-ta-rdnr in co5ciugul mo-mo-mortului?
Pirintele Nistase r eciteazd:. el cu mirare. Doctorul spunea:
- Susterul nostru a ajuns alt om Unerrri, dupd boala
rtt, pdmdntul si plinirea lui' lumea;i
-,:i ;;;rrtui tnt.r'dnsa"' de care azdant el, te scoli.sllb[nog Si zinalic... Dar el s-a
toti cei ce locttiesc
--'-A-a-a-Poi sculat cu mai multi lumini in cap ddcdt avea.
vezi
Parinteli Nistase incepe s5 rAzAcu mare haz: -,
Majoritatea tdrgovefilor gi mai cu seami tovarlgii lui
Oo*nrl" io'Oarrt Va sd zic6 mI rdmlsesi de meserie il comp6timeau cu fllirnicie:
- Bravo, - S5racu Savu Nu putea si nu-i rlmdni un pui de
CAnd i1i spun .a esti mai cdrturar decdt toli popii din
Teleorman, bez", Vla$ca si Rulciucull scrdntealS dupi ce atercazile a fost nebun de legat... T,e
joci cu lungoarea, dom'le ... E boali afurisitl
Dar cei care aveau cuvdntul cel mai ascultat asupra
IX. fN CIMITIR A 1NFLORIT LILIACUL stirii lui Savu erau oamenii lui din privdlie.
Ace$tia ilv5zuser5
$i-l vedeau gi acum ( nuzictrzi,ani intregi,
atdt de mult ca inainte de boald
mai-nainte, dar
Era dupi Sfdntut Gheorghe' Grldinile ;i codrul
se
primave.rii destul de des), ca s[ fie cei mai buni observatori ai pur-
investm6niaser6 ln frunzl n6u5, Si cdnt[retii
incet'.dar tdrilor pantofarul ui. Ziceat tof i, intr-un gl as :
;; ;;fi;.; in r'amuri. Savu Pantofaru mergea
sufleteasci si de - Jupdnul nostru e om bun ca de cdnd l-am pomenit.
;;";;;;i; pe linia cea noua de miscare
din Dar inainte de boal5 era cu inima si cu ochii numai la
;;;t;in t.r*" pe care pornise de cflnd se ridicase
c6 * Papucii lui Mahmud 71,
70
pomeneau in cirnitirul nostru. S6deau rudele celor ador-

meserie.Erainfrunteabreslasitor.TinealamuncS,{inea mili copaci 9i copicei, salc6mi si liliac si (mai rar) altoiau
iu-rnu*a, tinea si la parale"' AtY* pare c[
doarme cu
ctrdi; nu te aude trandafiri in m6ciesi.
*nii aii.itisi Sta la tejghea si citesie p:",t"f:- i Savu a preficut in gr6dinili locul cel de veci unde
rI t-.iUi; ne hsa pe-noi sI-i facem
.i"A- maifa $i ne intreabl uneori lucruri de te crucestt pirinlii
vindem
;;;ffi;- de-prin cirtile alea, pesemne de
pe lumea :Ii odihneau
cimitir, l6ng[
p0lcurile de
florilelui.
liliac
Intr-o
tinere pusezi,
sldite de
in plmdnt
b6trdni. Era
de elsttrtea
pantofarul in
si l6ngd
inainte de
-amiazt,
cealaltd
- surate si tot cimitirul era un ostrov inflorit in oceanul
Mu,,,u Slamna spunea confidential celor cdteva cerului albastru. Iarba crescuse printre morminte gi peste
ale sale - fete mari la zaverL:
-'--3iro, ele mai grabnicl si mai viguroasi decdt in cea mai grasd
.t ta:ti;d;, Savu e tot a$a precum ll.stii'
nu-miplace: c[ a lSsat fdneati. Potecile de-abia se mai cuno$teau gi mirosul
nfiinea lui Dumnertu Du'de una micilor dumbr5vi de liliac in floare m6ngdia inima si
ffi;tt;;;a;. ucenicilor si nu-si mai numrrs paralele.
trimitea departe tristetea crucilor. Multe dintre ele nu se
"Siil;;JriJ.., o fi maibine primit a$a inaintea lui mai vedeau. [-e dobordse vdntul incl din anii treculi, sau
ce se
Dumnezeu. Ca mai fnui"t", dimineatra' se tnchina le covdr$ise buruianul de estimp. Pe unele morminte
gi pleca la prlvfllie. Azi se inchin6 cdte un ceas' $r
-- ceaslowl in mAnI, ca un PoPa "'pe care i le.grseau lui cresteau cu floare albS;pe altele curgea
ilhil
cu
fri" up".airti;i si *tioat" multa lui plimbare
coplceii
sur al s[lciei pletoase. Cimitirul igi pierduse jalea. fuiorul
de cdmp incepeau.sE prevesteasci apropierea lunii mai
Florile
Su* ptiJttnii si concet6tenii erau prin htrtisurile proaspete, ridicate din ruina hltisurilor de
;f; iin otus $i cercetdrile la cimitir' Mai inainte' pall9- acum un an, moarte fdrd sd cunoascl coasa.
toti cei din
farul era o fiintl s"OLt tuta, mai sedentar dec6t Savu iSi flcuse o baic5 (intirind o sc6ndurl intre
aminte sd-l fi
L.Lutiu-"izmaiiei. Nimeni nu-$i aducea prin trunchiurile a doi salcdmi si bltdnd incl una, dupi trun-
pana a nu fi bolnav umbldnd singur
chiuri, in cliip de spltar) si intdrzia aci, addncit sufleteste,
"ir"t-p.Su*
oaOutiu Vezii, be valea Bratcovului sau printre
vii' Doar'
c6te un ceas si cdte dou5. Niclieri Saw nu glsea mai
i-" i,ft .anJ,'p*,* utto carutf, cu lemne' ori la culesul multi tihnl oaselor gi sufletului dec6t aci, intre salcdmi si
mai era cu el 5i
,iii"i, *i ra .ui"Jforumbului, 5i atunci ghicitoar": altrturi de crucile cu numele pirinlilor. Se mira cX trlise
uita t r*". Nu eru:tti.i o mirare 5i nici o ?uI
u.u- cine putea sf, ghiceascl pentru care prlclna pe
atdtia ani firi
cari susur[ sI binuiasci
la clpltdiul izvoarele
celor deI5i
adormili. iertare gi de pace
aducea aminte
'iataceste Savu prin pidut", sgu pate cdte o po.$td
o ciuddtenie de convorbirea din casa plrintelui Ndstase gi, fdri pic de
,"t".ii" aintre vii? Ch. d*tnul la cimitir era mdndrie ori de bizuint6 in vreo fnchipuiti inlelepciune,
;il;i;;;;. su"o'u rost cel dintdi care ainceput sE fac[ socotea cI oamenii, oricdt ar fi de iscusiti Si de invitati,
sddeau
erddin5rie ta capul rdposalilor din Rusi' P0nE aci nu pot sfl stie mai mult decdt acest m6ngdietor loc cle
il;;I" ;;;ilii;
;i cite o stebla de busuioc la mormantul odihnS. Ii spunea inima cI aci, sub leasa ierburilor in-
;;i;;;d;.miti, dar razoate de flori, ca in gr[din[' nu se
IJ
72
frltite si sub liliacul inflorit, e mai multi invdtlturi decdt X. CEASUL HOTARARII VINE
in toate clrtile de Pe Pdmdnt.
Savu urmirea cu ochiul diversitatea tulpinilelor si a
lujerilor, cari se ridicau din nevIzute rldlcini ingropate, A,Sa a dus-o Savu pdn[ la sfdrgitul primdverii. fn plim-
gi urm[rea mai ales florile felurite cari terminau sus bdrile lui singuratice, in noptile fdrd somn, ca $i in cea-
lui Imaginea
lujerul mhdios, licflritorsimtirii
in soare. aceasta se surile
cel marede visare din cimitir
al dest6inuirii s-a intErit
cerute in el definitiv gdndul
de biserici.
pief6cea, in laboratorul sporite, in fagure de
Se scula uneori noaptea, catrezit de cineva, se ridica
inalogie $i de revelatrie. I se pireau ace$ti rdposati, ingro-
din agternut gi vorbea cu el insusi: ,,Cdtivreme pot sa mai
pali aii sub flori, rdddcinile nevlzute ale unor existentre
ascund fapta pe card am siv6rgit-o? lntr-o zivoicldea ln
ieale gi aeriene, cari se ridicau in sus spre Dumnezeu, 5i genunchi in pial6 gi voi mirturisi tuturor: <Eu ani omordt
fiecare in parte desficea, acolo ln slav[, spicul unei flori pe Mahmud > Am vf,rsat s6nge omenesc Zfua si noap-
deosebite... Si Savu era sigur ci precum aici nu este nici tea, gAndul acesta sti colea, in {east5, ca un nev6zut, dar
o nesuferire si nici o ceartd, intre umbrelutele de liliac si neobosit paianjen. Mi-am inclrcat sufletul cu plcatul cel
- ghioceii slditi de el, tot asa nu este nici o dusmdnie intre mai grozav de pe p5m6nt. Mahmud e bun gi doarme
idormitii cu oasele in plmdnt, dar cu floarea sufletului in alinat, l6ngI tata si mama, ca un copil al lor. Mi se pare
ceruri. uneori ci simt cum se scurge, printre flori, pacea somnu-
Si sufletul lui Savu sd 15sa purtat molcom de aceastd lui lui Mahmud. gi despre tata si despre mama nu-mi
certitudine l6untric5, a$a precum te lagi purtat de o luntre spune inima nimic dojenitor. Dorm gi ei, flri stinghereall
in josul unei ape. Dar, fdrd de veste, din unda inflorita si si firi m6nie asupra mea, cd le-am adus pe acesimusafir
zglobie,un ghiont de piatrl izbeain fundul blrcii. Toatd de altd lege...
aceast5 dulce a{ipeali de aprilie e spintecatl de jos in sus Dar fata lui Dumnezeu sttr ascuns5.- cu tot cerul - in
Din fundul acestui mormdnt, cu silbi de ghiocei, rdzbeste nori posomordti Si amenint6tori Mahmud poate sI ierte;
tainic:,,Mahmud ... Mahmud "... tata $i mama pot si ierte; stSpdnul lor 5i al meu, ddtdtorul
E prea slabl o constiintd omeneasc[ pentru a putea de pravili, nu ppate sI ierte sAngele v6rsat Se zice in
psalmul din biserici:
plstra in ea duhul unui vulcan pecetluit ... Lumina cea "Izbdve$te-md de sdngiuii, Dumne-
noutr din cugetul lui Savu, pricepea odihnei acestor ripo- zeule, Dumnezeul mdntuiii mele r... Ce poate sI insem-
neze aceasta altceva decdt: Izbdveste-m6 de omorul pe
sati si tot cevede azi, cum nu vedea altadata, il indeamn[
la desclrcarea poverii strivitoare. Pddurile 5i priplstiile care l-am flcut?... Cine poate sf, izbdveascE de sdngele
v5rsat dec6t numai singur Dumnezeu, el, care porun-
strlbdtute in zilele de boali ndlucesc, ca intr-un fulger,
ceste: <<SI nu ucizi >>"
cdnd scotinoaptea capul pe fereastr5. Taina trebuie dati
Avem biserica llsatd noud de Domnul Christos gi de
afafi din castelul ei infricosat. Remugcarea trebuie sfintii lui apostoli. Avem in ea preofi, taine, pravili gi
rdstignitS porunca spovedaniei micar o dati pe an. gi mai avem si
74
75
lumea intreagi un jgheab de f6ntdn[ tr6ntit cu gura ln jos 5i un pltul,de

aceastA lnleleaptt ingtrduinl6 s[ umbli porumb (fn zilele lui), acum cu coastele frdnte si iesite.
O".a prti"sti si sa-fi ltegi un duhovnic
pe pofta inimii' - CAnd a intrat Savu fn noianul de buruieni si s-a
paii"iiide la bisericite Jin t6rg sunt oameni cumsecade apropiat de prispa casei, o armonicl ofticoas[ 5i pvlitI se
il;;t dui d" tu Dumnezeu' Unul e bun de implciuire iuzeain6untru.Iordan Ostreanu cdnd nu mai chinuiape
c6nd se sf6desc sotrii intre ei. Altul are qlas-
clde privig- preoteasa Uta, chinuia aceasti biatisculd, r5mas5 in casa
tr"tout.-eftlrl citeste molitfe ble primite la Dumnezeu ior de la muscalii cei vechi. Savu a dat b6tr6nei papucii
;i;;il""te'de duirurile rele"' Dar i se pare lui Savu
c6
dreSi si i-a spus c[ n-are nimic de luat pe ei, fiindcf, este
u.Effit"oti, cunosculi gi prietenicu el, o si stea inaintea dator domnului Nicolache. Au vorbit de una, de alta, pe
taineiiui - dac6 ar fi irsi spovedeascS lor - ca
lnaintea
c6nd Iordan igi umplea tabachera cu unpac de tutun adus
ceastovutui grecesc p* cate il avea deunlzi
Dumitru de Savu (tot in socoteala datoriei), gi dupi ginere, fati si
"Gtrzarusi-l ar[ta Prin tdrg' nepoti, Saw a intrebat si de sihastrul de la Negara.
[il:; gt"drsi. ae niirtt - in fiecare
si
zimaitns.caunaj
mlrturiseascl
Pe sctrunelul ei ln casa pleogtiti si inecatd de jur
-
- .a r" du-ca ta schitul Negara $i se lmprejur de $tevia care astupa ferestrele - mama Uta,
sihastrului Silvestru. ecest;alug6r, despdrtit de lume Si zblrcrtl $i sinistrtr, p5rea sora ingroplciunii.
O"u.agitileei,ascunsinsih6strialuiceaflr[soare'ise :- Am arzit - zice Savu.- despre pirintele Silvestru
duhovnicesc cel mai potrivit ca sd asculte lucruri mari $i infricosate... Un om ca sfintia-sa nu se
sparg inima'Nuzise Savu mai de- gisegte azi nici pe scaunul Mitropoliei din Bucuresti.
;; ffi"Ia gatasS-i
ffiedani b[trdna Dumneata, marni preoteas[, il stii de multivreme? Gro-
ri"ft si a aflit inc[ o Oata Oe la mama Slamna cEdin tine-
oreoteasl Uta, soacra lui Piua-Petri' cunogtea zav mdimpinge inima str m5 duc intr-o zi str-Ivtrd si sI fac
de la schitul Negara' S-a dus la ea intr-o
il;;; p"*i."r papuci un dar bisericii schitului ..
seari - cu ni$te pe care preoteasa ii trimisese la -'Numai s6-l nimeresti tntr-o zi dezLegat5. El are zile
c6nd nu vede fat[ omeneasc5.
ttrlpuit - si a intrebat-o despr-e-pusnic'
Ce afost el mai-nainte, mamd preoteasE? A trlit si
Casa in .ut" pi.o."uti uiu isi triia amlritele
ei -
de peste el in lume, ori s-a pomenit printre c6lugiri de mic copil?
Uatranep, purtend pe brate- un fiu in v6rst[
ireir".i de ani, era fira pereche in tot Rugult Se pierdea' - F,i, kir Sawle, a fost pandur de-ai lui Tudorin CAnd
desfoiau l-am vizut intdi, la mosia noastrl de la Dulceanca, eu
intreagf,, lntre cofaci bitrani care l6crdmau'
se
acoperiSului cu lepr[ verde' eram logodita cu bietul Ostreanu, venit de cur6nd de la
gi se premeneau llt6pddure de bllSrii amestecate Curtea-de-Atge$, de lapsaltichie. Pandurul Simionera o
iii;i" deasupra
copaci se ridica
- care cadri, nu altceva Cu plete care ii umpleau umerii.de
iimai alei de m[turic6 - buruianamaimormintelor
grea dgc.at inele, cu ochi de $oim si cu brAul plin de pistoale
dSdea curtii aarapanate o tristete 1:i*:- - $i cum a ajuis, maml Uto, intre cilugirii de la schitul
;fiil. i,; taiii*ir" nalte cat omul stdteau' dobordte de Negara?
;;id. ,it. si vizi-bile iarna 5i primivara, o sanie putredi' 77
76
- Unul Dumnezeu o Stiet C6t a fost schitul in putere

-
fntre.conditiile contractului era
gi avea egumen $i mosii, el a tr5it in ascultare insch.iv- .. si curEtirea unei pIr[i
$i
nicie. Acum, c6nd s-au dus mogiile gi cllugirii, a rimas 5i
din mosie de vlsstarii, de hstisu;1.;j
acopereau. Ani intregi, fn jurul
;;ffi*Hiil#,"
el ca un ciuhurez pe co$ pustiu... schitului f,l.guru, u,ldirr,
sub secure,'dumbr,uite
Savu mai tntreb6 incl o vorbl: si tunciie si au sporit, sub fierul
plugului, ogoarele negre'in
E numai pusnic ori e gi preot?
- iulie.
E preot pi c6lug6r. E duhoynic aspru Si cu el singur
t "","-u.r",lanurile de aur in
^-
a fost mai aspru dec6t cu toata lumea... . In acest golt de lume supus grabnicei prefaceri triiau
si sttrruiau. in pravila ..u u".r,11aii". ;;;;;rffi,
credinciosi schitutui sirrcit. s".uiuiirur;;;il"
XL DE L4 RUSI IA NEGARA chit tocmai ln ceasul ;rd ;;".d'J, ffit
.g.r_.rrl in frunte
pornise si faci mariprefaceri
si ra riai"E un.arJi, ,iiiir
noi in.rocur celor imbatrenit"
a fost primul clluglr care s-a oprit pe malul srang iipriiloe. chiliile cele noi
- 9ing erau din cirimidi; cele vechi-fuiesera
al Vezii infipt Sf6nta Cruce, acolo unde i-a spus Duhul
Ei a de barne. it-.miff
voiau acum sI inalle o clidire
cI va fi mai tdrziu schitul Negara? gi c6nd Oupa .tipuf si uir*a*rJu
schitul acesta? Cine au fost ctitorii lui si ce s-is-a
fnfiripat
ficut marilor m6nlstiri din tari si Oin hasarir, .Oi.a
aturi de ch ilii, incheiaie lil;;; ;l
pomelnicul ctitoricesc? Nici Nicolache piua-petri, nici d p;;;, ;rgh ffi ;'r"#,'
mprejurul sfintei biserici. ou. p.''.6nd ffi
prgotii de mir, p5rinlii Mihail gi Atanasie, slujitori la dinspre miazinoapte gi un b".i;d;;.
zideau latura
biserica schitului, preflcuti in bisericd de sat, n-iu putut si trainic sub capr_
tul.lor d9 la. apus, a venit
sI mai afle. ingigi cilugdrii din urmi nu mai cunogt"au ".rr"uL.;i;;i;ffi,;i;;ri;;
oilor ctitori gi toata bizuinta
obdrsiile schitului. to.._uu ,A;it.-i;;;';;
rimdn6 schitul orea. de jale, au facut
Cdnd avenit Nicolache Piua-Petri in Teleorman, schi-
laturi, in loc de cnitii, un'riO, J;
p. celelalte trei
tul Negara rnai avea cdtiva plrinti si un citun de ligani, iliacesra inrreg, clci
spre-apus clopotnita a rlmas in
liberati dupi lege,.dar dupi trai gi dupl suflet, tot-robi c6mp deschis.
r or m ace$ti ani de restrigte,
m6n5stiresti. Era tocmai ln anii grei ai secularizirii si ai cdrmuirea bisericeascA
dinBucuresti a dat porunca
ajung, cersetori) si-si caute ;dap;;;l; (r*.;i;;rti-;;

multor
lej. invilmdseli
Statul
5i
improvizdripetrecute cu acest
pri-
a inceput sE administreze,sl arendeze Si uneori
acolo numai un ieromonah, iari"tfi", de la schit si lase
gi ceilalti
si vdndd mosiile secularizate. Vatra schitului Negara a A rrmas un ieromonah mai ianai alte mdnistiri.
intrat sub regimul arenddrii. Nicolache piua-petii era si ieioir,i.lrrr,rr
Silvestru, bitrdn de aproape nouizeci;.
tovar5$ul si finul lui Valeriu Clibuceanu, arendasul cel cI are vorbl cu moartea sd vie sa_l ia
rri,;;;;il;
mare de la Miline$ti, cu care statul avea contract de de la schiiui NA;;;
gi c5, prin urmare, nu
vrea s_o faci sE umble dupl el prin
arendare. alte mf,n6stiri.
78
79
Sore schitul de l6ng6 Vedea a plecat Savu

Pantofaru trecut prin Scrioa5tea si pe l6ng6 conacul mo$iei genere-
dat6, in lului Manu, a trecut prin dreptul satului Papa 9i a ajuns la
intli"li Jin porirf Sai-pietrului. p[rinti' cao s[
Mai fusese el
copit6rie, impreuni cu riposatii lui
duc6 Stirbeti. Aici, pidurea venea spre Vede, plini de stejari
a.e s i o *,i'"t, si imnri' g1lP b5treni Si de ulmi, gi din dreapta si din st6nga, gi se innoda
; au.,rit acolo este, cu trf,sura' cale cle un .t:l1g'3:
ceas' re la podul de la Huidumac. Vedea, care in zilele de var5
;;ffi;;
be h Rugi
i"t.f..#
pdn6
doud si trei ceasuri, dupl cum era timp de vard de-abia mai rf,mdnea si de-abia mai mi$ca - in albia ei
ffi;;;;;, orpa cum te giaueai pu zf,boveai pe sub largl gi plini de nisip - ca un $arpe cu capul spart, in zilele
pldurii.
boltile de primSvari venea priplstioas[, galbenf, gi clocotitoare,
""fi;t";;f^neschimuat, spre miazrnoapte' cdnd mai umplea matca, lunca, se revirsa intre RuSi gi ptrdure Si
malul Vezii,- treceal prln ftrcea pe ruganii de pe margine sI fugi de acas5,ori sE
urroup6 c6nd mai departe de
p[dure'
;il"d;a6n. ii pt t,rb ."uu zdtenle in prealma Plna
de c9 doarmtr in pod cdtevazile.
paour.ll ,I3ngi podul de la Huidumac era conacul mogioarei
aiunseai - la moara Ia Huidumac -
.ttei'*ati. De acolo, cine stia drumul prin prdure starula
pe
Gresia, un trup particular al unor bogitagi din Bucuregti,
p" ianga Vede, pat a tu locul unde Vedea primeSte' care aveau ca arendas pe alt ginere al Utei Ostreanu,
arvanitul Calfaiani, sau Caiafaiani, cum ii ziceau cei ce-l
"---D";ai,
it6nga, Zlatcului.
apqinai meigea cAtva, peZlatciuin sus' 5i ajungea cunogteau de aproape.
irtt.'Uoii"i"ft tigunilor de la Nega-ra' Cine nunainte $tia sI se Saw Pantofaru cuno$tea pe arvanit si cu atdt mai
;;;;;; p;in pai"t" finea - de laHuidumac - pe vfirtos pe jupdneasa Ileanca, so(ia lui Calfaiani, fata cea
satul ei biserica' mare a riposatului proistos Ostreanu. Dar nu-i era
;;;"u iuAeftat a, p6na cdnd vedea
aminte s[ intrebe nici de ei, gi a trecut nainte pe l6ng6
devale, sPre apus.
Savu cilItorea incet, cu toiag noduros
in min[ si cu conacul lor, pe ldngl moara lor - atunci incremeniti
i.o.onu -urelui ierarh Nicolae, imbracata in argint, in l6ngi Vedea secatl - si a pitruns ln pidure.
traista din spate. O cumparase de la un ciluglr hagiu si.o Nu era un drum bEtut, ci numai poteci de picior. Nu
il;;;acu; in dar biseiicii schitului' Segdndeasavu la erau piucele gi nici un fel de exploatare, dec6t capriciul
.t*"u lui cea ticdloas[ si ascuns6, se gdndea la cr6ncenul topoarelor intrate pe furig.
hotarat' Pldurea gi
iudecltor cu care
'Pad;;ffi, va da
pa"a -aine,ochii
va si
da c[lca
jos, mlsurat
de pe Si
umerii sufle- zile vechicdt
dinbdtrdnS,
frasini, ctrzutiera ceinoroadele
peste mai bltr6ni goruni gi
vHslarului
pe care o poartf, de.o cojitri de ploi, de vdnturi gi de muierile din sat, ca nigte
tului, aceast[ povar5 strivitoare
C" va porunci dufrovnicul, aceea va fi de schelete de viermii mormdntului. Copacii tineri scoteau
ffiil;;"
inainte "rif
^S;a"a"a,
aci
capul cum puteau de sub poalele strlmosilor centenari.
de alt[ parte' la prietenii s[i de la Negara' Vedea igi purta apele - c6nd erau -parte printre lesurile
pl5nuia
Nicofictre nua-petri ii tt"*.ta-sa Cleopatra-, 5i inecate de nisip, parte pe sub boltile noduroase, incheiate
;il;;p"-la ei decflt dupa cevavedeape duhovnic. A de copacii grogi ca butiile, cari iSi aruncau ramurile unul
80 81
XII. DANIIL iN GROAPA CU GUZGANI

crestea naltl cdt
cltre altul peste albia dintre ei' Iarba cu argintul lor
iitJ.-iii.titil. o""ranga apd desf[tau [n schit, afari de Agatanghel, nu mai era nimeni.
De la un loc ince-
frunzis noaptea u"tO" if;tonjurdtoare.' nalti' nâna' t1
Chiliile cele mari erau acum magaziile mosiei. La bi-
pea,,ceretull', adic[ffiu iidfpif ot'ubtiri si serica schitului se terminape slujba de ziul9i de noapte,
ca tundul
vedeadelicdrind - cilugir preot era acum plstor de parohie.
#;;i-sm;li ;lba;i'ru
unei cupot" Oe moscti"e-- ;;-si
Ai"tolo arabescurile vii si si cel din urm6
Singura viati care dlinuia in schit era giriitql ciorilor,
mi$cltoare. strl6tluite in turlele bisericii, gi galSgia liganilor flim6nzi,
Savu s-a descurcat incet din
toat[ aceastl s[lbaticl nedomiriti in fata vremurilor noi.
aoaZlatcttlui' spre
*at;G a paOurii ii u ittit, pe 16ng5, Saiul N9sqt1 era injghe-
ln dosul prescur[riei - unde nimeni nu mai frlm0nta
bordeiere robitor ;#;ii;Ati. prescuri - era beciul cu ziduri si cu bolti trainice pentru
bat de cur6nd i"fi;i*propriet[ririi
legiuite de.Cuza- sute de ani, dar flri chilii deasupra gi firl nici un acoperig.
decdt rom6nii erau Secularizarea $i descurajarea veniserl tocmai cdnd urma
V;de. Mai uecti si mai numerosi cdmp 5i spre
O"r-Uiti. Unii isi fdcuserd casele spre sX se ispriveasc5 girul de chilii si, pe beci, sI se ridice
,til; bordeie, I6nga gdrla si trapeza chinoviei.
deal, ceilalti ratnat"ilia invechile
l6ng6 mdnistirea ti'ti t"i"ti' fata
oiatui' f6r[ putineie de io grrru beciului era o movild, indltat[ din pimdntul
lapie, dar 5i fErI gdrbaci"' altul care e drumul sipat si scos din beci.
tineri,Movila, pe care intlrea
ca Siotot acum un
Pantofaruf i,,i"u[i pe unul si pe ocol de salcdmi stipanea, schitul, valea
in tt put" 5i Zlatcului cea n[p6diti de trestie si de papur[. Dincolo de
cdtre s ch it s i uj r re""iii ia ao*rrt Tt:f iJi'"'
Ld;"; tiginci stiteau la umbrd 5.i-5i pieptrnau copru' 96116, fusese, in zilele cele bune, o vie de c6teva hectare,
--- Gd;-l gasesc eu pe p-arintele Silvestru? dar azimai rlmiseserd cdtiva butuci, schiloditi si prididiti
gdsegti"' Da'rdu-te intdi de bdlarii. Un girag de sllcii, mai toate scorburnase Si
- Apoi.oto i,t[JJ,'""f" ia-t ciocdrtite de {igani, ardta albia mocirloasi - cu apd
cu pirintele Agatanghel"'
"- vorLeste
de
Agatanghel unde este? pu(ind, cu lipitori multe * aZlatcr:Jui lenep.
-Ii#;i"ttt
colea sus, in Prescurarle' Aici sus, pe movil6, Savu Pantofaru a stat sd se
- Uile tat'grr cirunt' statea si citea odihneascS. Beciul iesea din plmdnt numai de un stat de
Pirint"te agului'gf'5i '" om. Avea un gdrlici addnc, lf,sat in voia ploilor si a ztrpezii,
ceaslowl. ce wea sli adauga: doui ferestie-risuflStori spre miazlnoapte gi spre
Saw spune cine icoan[' dar biserici':-- t'-Yo Deasupra lui, prin varul turflat peste brdiele
- AmiiuOos aiJi o tia"ta c1e si
este, miazdzi.
rugat pentru mrne' boltii, cre$teau lum6nlrica, urzicile si bojii. La subtioara
*ifo.t"*i "ttt* pdrinlii flcuts-1u s6n6tos'i' pe care o ficea bolta cu zidul vertical se aduna apa - cdnd
.a"O .turn'bolnav,-si m-am
Ag;ffih-;iit o9t9 si vorbeste cu sihastrul' ploua, cdnd se topea zdpada - gi rizbea apoi in beci ca
P[rintele
cu r6spunsul cI Savu intr-o pe$terI cu stalagmite.
prin r6suflatoat"Jil?tiului' si vine
L primit la spovedanie peste
un ceas'
83
82
si aiurit de ciripitul rdndunelelor, cuiblrite in rlsuflStori.

DupS vreun ceas, Savu auzi'
din beci' un glas care ii Ceva mai tdrziu, Savu prinde de veste cI in spatele lui
atirnS, din boltI, un lanl gros de fier - ca lantul care
daJu fiori:
--- atdrn[ pe vatr6 gi are cdrlig pentru ctrldarea de m[mllig6
StoUod, crestine Vino
Saw cobora, upiins la fat6 si cu
inima iggh"tutl^ - Si cd de acest lant sunt ag5fate ti5iSti, oale $i zdrenle.
-,-
si flcu o metarue Aceasta era si clmara gi garderoba sihastrului.
]-gLgril"r6st'",
inaintea rrrro, gt"iii'tti"utop"'iiti -
.inttite-ptrrinte
cu o dulaml zdrentuit' - Va si zicd,, te cheami Saw Si egti pantofar... Savu
Pantofaru... Mi-aduc aminte... E5ti ceva neam cu Nico-
inaintea rrrro, .i"ne rlscoapte.de vechi'
si lache Piua-Petri, dupi nevast6-sa, Cleopatra...
- Domnul,a t.-Ui.gorloveiscat Scoal[-te 9i dezleag[-
inima' - ASa este, cinstite pirinte.
-- Savu simte cE i se urc[ ceva pe bocanci si-si aruncd
, fl'- Rusi"' Am fost
Citt tite pirinte, sunt cizmar din mrne"' ochii la picioare. Sunt cdtiva guzgani care ii miros gi-i
bofnav gieu...'sfintia ta te-ai
rugal pentru
i'i""' fi-E r*ntea plins de sange inspecteaz6,. lnc6lf lmintea.
, - Bdiete, rita-iJ'L
Savu scoas" unitt'gur $i se $1"-tt-" Pt

f*'t?l- ,^..* . JVlo5neagul vede c6 Savu se sfie$te. Gonegte guzganii
doua"'
] gairt", sAngell asia nu se $terge cu una' cu $l-l spune:
;
pi't t,ir.-*iiririil ;i ;a;tse ininarmurit' Ap oi'
gan- - Nu te uita la ei. Au venit dupi demdncare. Stai colea"'
in genunchi gi ascultl
copit si inecdndu-se de ol6ns:
gdvind
- ca un
Pentru... si utnit-' lL cuviosia-ta"' Am Sihastrul igi pune epitrahilul, acopere capul poclitului
"ti"l-'"
d;;;,
f[cut... moarte ti'stite p[rinteiM-ardbdat Dum- gi incepe molitfa. Rdndunele ciripesc gi liciresc c6te o
la spovedanie ei la canon"' clipi in lumina rdsufldtoriloq. Guzganii chilaiesc prin
;;;d;iazi"'Viu Blrbatii trebuie sd dea colturi. Prin capul lui Saw, incovoiat sub epitrahil, trec,
- Nu pl6ng" .u *"i"iit 'uAi"tt' ln ciocnetele 5i in ritmul inimii,. cdrciuma lui Vancea,
altrpl de ispasa.;;'il-; tu, ii timp {9 o juqatatej^1
veac... C6nd urni"iit din lume'
eram plin de sdnge mat ,obrazul lui Mahmud, convoiul prizonierilor, degetele
iesite prin papuci, sacul dus la spinare, mormdntul des-
mult dec6t e$ti tu"'
s[ rlzbatl - cu ochii fundat al lui Anghel si al Ralitei...
Saw incep" t? t" st[pdneascd $i Duhovnicul a rostit molitfa, cu ochii inchigi, pe dina-
hiili"i ild-it";;;;"'1* de afar[-umbra de mormdnt
cu ochi de flac[r5' alb far6. Sttr iar tn jill si ofteazi:
dinbeci. Stai,'uinteaunui mosneag
.u ar""daf intr-un jill de lemn' - Spune, pe cine ai omordt? Cum l-ai omordt?
si zbdrlit
Aldturi,l0ngd cotul drept' est-e o masd strAveche cu ceva
"i."oi"iii Saw istorisegte sobru imprejur[rile din seara petrece-
Mo$ne agul care intrl rii,"nu ascunde nimic, nu impovireazd pe duhovnic cu
c[4i pe .u si .o,iniutiuiiirnottordt' cizrnele pe nistb lucruri de prisos. Vorbestb de boala lui, de jalea inimii lui
in jiltr ca intr-u; iel de can3pel tine incolo e hrul cdnd se gdndegte la casa gi la copiii lui Mhhmud, de dorul
potnojini d" p;;;; itpittitâ' lti-ta tot' nebungsc care-l apuci si porneasci in lume si si-i
negru at ueciulil;;;il;;t J" utai"rt umede ale boltii
85
R4.
gAseascA. Sihastrul intreabS, lSmuregte'

desdvdr$e$te - Kir Sawle, aceste pistoale au o poveste lung5. O sd
pe cre$tetul penitentului 1i-o spun la masE. Uite si o sabie turceascd. E un odor
ipo"tO.ria fui Savu. ''$oi pune
proaspit. Am cumpdrat-g, deundzi, in Bucuregti, cu un
m6na dreaPt6:
infdti$are deosebitf,' care imi dl galben, de la un muscal beat. Ia te uit[, vine de la Plevna,
-Nelegiuirea ta are o *1'l:$T:;
slhrJ'
o. girJi;vei .amanea aici, la ^na1a porunq ce sa areSavu sAnge
pete de cu
pe eaprive$te
ea6. Meinq in zori de zi Sf6ntul Duh imi va fruntea palida si asudat6. Odaia in
du-te Ia curte'
i"J ." tine ii ce canon s5-li dau' Daci vrei' care l-a chemat Nicolache are la ferestre vergele de fier.
de pe lantul Un perete, deasupra unui scrin, e plin cu arme. Ldnga
iu Nl.oi".fr"si la Cieopaira' Acum dezleaga
pdine. si d[-o incoace' soba din colt este o ladl de fier. Doud paturi, cap la cap,
Asta traista aceea cu coii de
4.,'t ouni.ului, se scoal6dingenunchi agternute cu macaturi rosii de l6n[, stau de-a lungul
savu s6rutamana
gi dezleag[ traista de pe lanl' .. .] peretelui din faid. Deaqupra paturilor stau cateva cadre,
esti arcl' la gura beciului'
- Du-te. Mdine dimineatl s6reau si chltaiau' Omul lui
mult rlspAndite in vremea aceea: Intrarea lui Mihai-Vi-
Din toate pdr{ile, guzganii teazul tn Alba-lulia, Otrdvirea lui Alexandru Lapu$neuntt, '
necuv6ntitoare'
Dumnezeu revenea ia tov[r[sia f6pturii Slugerul Tudor Wadimire s cu.
instinctive si nestiutoare de pdcat"'
- Afar5, sub umbrar, iau loc la masi musafirul, stlpdnii
si trei copii, toti biieti. Cocoana Cleopatra e o femeie
XIII. OSPTTALITATE oacheg[, sprdncenata gi plinl ca o piersicS. in ochii ei
negri si cuminti se sprevdd tristeti gi reverii cari o scot din
fostul arhondaric al rdndul fiicelor obignuite ale Teleormanului gi-i acordi nu
Casa lui Nicolache Piua-Petri era - Stiu ce distinctiune de mucenicie 5i de misticism. Ochii
r.hit"ili; ;;ii"" prefaceri' stapanii erau acasr'-Buc1,
q3T 5i-l osps- mamei triiesc gi in cdpsorul primului nlscut al lui Piua-
;;;il;H;.:r'ti ba iotdeauna, primirr pe
Petri. Dimpotriv6, copilul al doilea e tatal in miniaturl.
;;; ;;"tr inima. lnainteacasei' indezilele de var6'
stejar Si aci' la Al treilea are o figurl dulce, imprecisd 5i, ca.o floare de
Nicolache adluga un umbrar de crengi
cina' nalbd, este, in acelasi timp, gi fraged Sivested.
;#;;i
-.-bliou"u ti fam"ilia lui luau cafglua'Srdnzul $ispo1e3lca
sa E cald. S-a inserat de-a binelea. In sat, devale, cum-
Cleopatra poruncl lupanesei
.irru.u o prljituri J. .uia 9i primeni rufaria mesei' Ziua penele la fdntAni scot tipete de leb[da.
KirdeSavule,
ffia pi uniu paJurii dinfala, intr-o larga desfoiere de - ce s5-ti dau sd beai? ZAu c'a nu egti
musafir ugor de impacat Tlmdioasa asta dupl care se bat
;;;i;iit iat"ii. Nicolache pofti pe pantofar induntru'
Arendagul era zapciii, ispravnicul si toti inspectorii silvici de la Bucure-
Voia s5-i. atate niSte pistoaie turce$ti'
iag"ri, i"
"a*itutia
iucernicS.cu care' Savu asculta ;ti, pe dumneata te lasd nepds6tor, ca un dervi5. Cleopa-
tro,zi sd-i facd o limonad6.
amlntirile $i cuno$tintele lui rdsdritene'
87
86 c 7. Papucii lui Mahmud
- Dom' Nicolache, nu-ti bate capul cu mine Apa lui -poi, n_ai vazut?
Se riclici crei;tinii din Balcani,
Dumnezeu este mai buna decdt vinul oameniklr...
urcii dau inaP,i sprc-marc si
- Kir Savule, gi vinul este tot al lui Dumnezeu. Daci desiule sure de ,n1... Dr,
;i .pr. Asia. Ne_au stapinit
am fi acum in Stamhul, te-as cinsti cu sorbet... Fac turcii pr;;;U ei Frumo5i
un sorbet din dude negre, de-l bei cu donita... Multa evghenie si multa filrf rf.l Cunosc 5i pe oarneni
greci, 5i
e turci. Iuhesc pe greci,
Nicolache Piua-Petri sti la masi numai in clma'si $i cu aclmir pe turci
mf,necile sunrese. Pe bratul drept se vede, la lumina - Ce crcd ei. in tEgea'1,,i
J,i,ii:"icolache?
Iampii, un tatuaj facut cu iarba de pugca. - Stau aproal)e ,te",,ur.ii'.i'ir..r,i.
El;;;irg,r
in cer 5i pe pamdnt, care p,,arta Dum-
Pant<lfarul a prins de veste 5i se uita Ia arendis, intre- :,.r._,, de grija, indrep-
teaza, porunceite, e sultan ahsolut
bdndu-l din ochi. Acesta apropie bralul de gkrhul lampii
trimite in lunre c:ite un pr,r.,r,r.,'iinaDin cintJ in cCncl,
si privepte o clipa curiosul desen. ciincl, acurn
rie cincisute de
-
Kir Savule, asta e povestea cu pistoalele. Eram in 1:i,., trinris pe V,rtramed al lor,
cul cel nrai iuhit. -l-rebuie.t;;;;'Dumnezeu,
'reo
prooro-
muntii Pindului, ttlvarig cu o ceata de antarli. Mi luasem
<lli. adica in *irnisii lri in aJ,rs-
tlulla un prieten arvanit. Dar ei erau toli legali cu un nrrun.r.r, Si in primul
juramant impotriva turcilor. Mi lineam dupir ei, a5a, .humetl, i. ingcri, in carf
""""
ite sflrite. si in prirnul l,c in
i,
intr-o doara... Eu, unul, pe vremea aceca, n-aveam ninric oru1,.ii in jutJciata uiir,,rr.._
de descurcat cu turcii... Capitanul krr irni spune: ,,Nico- - ,
buna si lcgea t,,r, pr"i.u,
vad eu...
la'che, trebuie sa primegti si tu semnul nostru. E5ti copil, - r:u:t) spune aici nrultc. dar mi
tem ca se
cocoa', ('re.,atra' fiica duh,vnicc'a.sca supira
dar miine vei fi barbat". Unul me5ter. dintre ei, mi-ll a parinterui Sir-
estru...
fAcut, cu ace 5i cu prafde pu5ci, toati zgdrietura asta; cum
vezi, un arn6ut cu fustanela tine intr-o m0na un iatagan --Dom' N icolachc'i1r.:.1.i
'l cop:r t ra rasr)u J. rog 5i c,u, nu Ie nrai spu ne...
ndr, pas rr ici
$i in cealalta m0na, un cap de turc, proaspat taiat. Ca si
- iiinj.,.rO,i,
mi tdrnoseasci antart desivdr5it, mi-au pus la br0u Si
Lc'gc'rr
legea pirinteasc,
i;il;; ,j'ii.,",.g.u parintir.r. gi
'iccaruia
este ca fiintijna: cu c0t o
doua pistoale - pistoalele pe care ti le-am ar{tat... Dar sleiegti mai
ult
pcntru mihe toate acestea erau o hori in care mi pomeni- ulta. faci nrai atlinca, ., ,,,ii ,.',ti ,pa nrai rece si nrai
5ioDaca if
lasi insa sa cazi in ea
sem intrat fara sa vreau. Peste citva timp, am. $ters-o toate gunoaiele ;i n_o
ai.sleiesti, se darapani
frumu5el dintre c<lnjurali gi am ajuns la Constantinopol. si ,pu ,.r.a.
Nicolache zdmhes.te, i$i
Dar antarlii au gheari lungi... M-am suit intr-o corabie aii;rt;ru.\ta1a si raspuncle:
si-am venit iar acasi, la Brlila. ;_
yad eu cir pirintef Sii;;;;;: ficut ctin rine ,
colarila. cu buna linere cle minte.
- Dom' Nic<llache, cum o si iasl turcii din rlzbelul Javu ra cuvdntul cu o putere gicu
dsta, pe care il pierdura? evarsi ca un vin'spumos:
<l convingere care se
tttt
-Atunci... r5m6i colea in schit, fii mostenitorul

- Dom' Nicolache, ce bine ar fi de noi daci pdrintele telui Silvestru gi... o si ne impdrtim pirul pirin_
Silvestru si altii ca el ar fi dascilii nostrii la tot pasul cu furca
amAndoi
vietii ... ,
- Nu, dom' Nicolache, sa. impi4im
ci -e Nu zic nu, kir
prea-prea... Savule,
Pentru daruneori
asta, la tot pasul
mi sevietii
pare socotesc
c5 legea frdtesti... gi in seara asta, o azimi de multumiri gAnduri
mereu cE m_ati
primit in casi Si m-ati omeniL..
turceascd gi cea ovreiascl - daci nu cumva cu ovreii mI
ingel - pun pe gdtul credincio5ilor un jug mai usor.
" - Nu inleleg bine, dom'Nicolache...
XIV. ,,SA NU UCIZI"
-Legea turceascl nu-mi scormone$te mAruntaiele si
sufletul. Nu se face dlscdlila neveste-mi. N-o cheaml la
spovedanie, nu-i spune o mullime de lucruri care o fac mogiei avea in grldind un foigor. Aci,
^ .Conacul
foisor, in
sfioasd, rezistentd Si chiar neatdrnatd fatl de mine, bf,rba- cocoana
lleop,atra.ri pi.g;ii rui
dihn'. pantofarul u,eghie si ,.iugElanala
sa"r'ffii i;
tul ei. Cad6na nu are alti vointl decdt vointa sotului. miez;t ,;ili.
Nevestele noastre cregtine iSi fac iatacuri sufletepti, in $ doga zi, c6nd se_ dJstepia, i ,."pulu _ dar de dara asta
care numai biserica $i duhovnicul $tiu ce se ascunde... rzvord$te de spaimd - cE unurdin ctin
cle lapte 5i cle viorel".l;;s";;;,
uisete sate,
- Yezi b,ine, dom' Nicolache . Femeia nu are Si ea $:j:::i rduri de rubine,
CA;;
din.pridvor, ocoli curtea gi, prii-, u.il,
suflet? Nu va rlspunde 5i ea, odat5 Si odat5, de faptele ei?
schitului.
ajunse il ,iil;i;
Trupulfemeii este al dumitale, dupi legea clsltoriei, dar
De_degarte ,vdzupe movila de la gura
sufletul ei este a[ lui Dumnezeu, dupi legea judec5lii beciului, in roata
de m5.rgean a soarerui,_nou nrscut, cregtetur
viitoare alb al siha_
strului. Ieroshimonahul primea cu'ocrrii
- Mare minune, kir Savule De-abia azi vdzugi gi vor- iu addnc 5i lat ca_o canapea, nugt.r.u i".r,iii ri ].ir,
biSi intdia oari cu sihastrul nostru, gi'poftim ce invaff,tura de cu ur.,il.l
soarelui de vard. Saw r5mai. to.utui,
inaltd dd din gura dumitale ...
oard6..Agatanghel, care supraveghea "iU*t", jrpi .,
Savu se rugind si sq umili cu sinceritate: movila O. "
z5brelele prescurdriei, iegi aiara
Dom' Nicolache, pe l6ng5 dumneata eu sunt si r5m0n 5i1l chemd p. puniuiu
un -nerod. Dar adu-ti aminte ce se citeste in bisericii,,Ce prin semne
i-arfolosi omului dacd ar cdstiga lumeatntreagd, iar sufle- -. -A atipit acum, la r6siritul soarelui. Asta
Noaptea se roap5, cdnti, ori uo.U.ste e somnur rui.
tul ;i l-ar pierdel"... Femeile noastte nu trebuie sd-Si A-steaptd aici, I6n I mine. A*rn;;-, gopteascd
cu guzganii.
piardl sufletul. Duhul
cI aivenit... 5i te cieamA.
- Ei, kir Savule, estila larguldumitale Esti burlac. Nu Intr-adevir, nu
stii ce este aia traiul cu nevasta. Poftim de te cf,sitore$te, .lumina .tlgcu mult, gi sihastrul deschise. in
5i pe urmS.sA stdm de vorbd...
soarelui, ochii sri a. *rir. gffi;;.
mdndoi cu m6na:
iffiffi J:
. - Dom' Nicolache, o si te fac sa md a5tepli cam mult...
90 9t
- Agatanghele, patrafirul Urca-te aici, Savule. si stai cesie Duhul: sa lucrezi cu miiinile tale o mie rle perechi
cu mine in soare. de incaltaminte - de tot felul gi pentru toati vArsta - sa
Apoi, unul cu epitrahilul inec'at in barha 5i in plete. cutreieri lumea 5i sa daide pomand incaltimintea ficuti
celdlalt cu el pc creltct, ca rt foaie de lipan, se despur[iri de tine tuturor nevoiagilor ji tuturor degeralilor. Si cincl
de lume, tot atdt cit ieri. tq
in este
fundul heciului. lui Cain. Ai vei ispr[vi o mie de perechi de inciltiminte, clate cle
- Savule, nclcgiuirea nelegiuirea pornani, Dumnezeu se va indura cle tine 5i te va ierta
ucis pe fratelc tiru: ai ucis un ont. L-ai ucis faril sa fie Acesta este canonul pe care 1i-l dau. NevastI nu ai; nici
razhoi irttre el si tine. [--ai ucis farf, ca tu sa t'ii soldat si nu poti sf, mai ai... Aiprivalie, dar trebuie s-o desfaci. Or
fira nici o prlrunci ostigeasci. l.-ai ucis pe cdnd el picu fi, poate, in ea, o mie de perechi <Je incalliminte. FA cu
de boala. Da' si tu picai de'he1ie. Erai heat. Alt duhovrric ele ce vrei; astea n-au a face cu canonul. Tu vei da <Je
poate te-ar dr'sp()\aru; eu tr' intp0virez 5i nrai nrult... Ai poman6 incaltamintea ficuti de mAna ta in slricie, in
ficut doua picate rleodutir: te-:ri intbatut si ai ucis. Ai prihegie, in cergetorie si - dacf, o voi Domnul- in hui-
cllcat poruncil il lasea clin Dccalog. Cre5eala infrictl5ata duielile lumii intregi. Vei fi calfi pe ldngi alli cizmari, 5i
5i cu ispa5I infricosata Ispa;u este una sirtguri. de cind cu ce vei scoate din munca ta vei face a-iti inceltaminte.
a zidit Dumnezeu luntea. la toate semintiilc 5i in toate pentru sufletul tdu, rlrice fel de incilliminte, din nou gi
legile: Aivarsat sCnge, sirrgc'le tiu se va varsa I)ar Drlnt- din vechi, opincd oricizmf,, pantof pentru copiloribotfrlr
nul si Mdntuitorul nostru Iisus Christ<ls'a venit gi a pus pentru mo$neag...
'crucea lui, patimile lui. hiserica lui si tainele lui intre
Vei umbla din locin loc, findcl tovari5ii rii cle breasli
Dumnezeu-Tat6l, rizbunatorul. gi nelegiuirilg noilrtrc vrlr prinde de veste gi te vor prigoni. Fugi din orasul asta
,,lartd-i pe ci, cd nu $tiu cc Juc "... Ai scLrltat de taierea si du-te in celalalt. Nu tre['ruie sa atdti pe oameni, nici si
capului, dar slolrod nu mai esti. Pentru viala pe carc ai le iei pdinea de la gurii. Vei cergi cinclvei putea si unde
stins-o, iau zilog viala ta. veiputea, si din hanii cc'rpiti vei lace iarasiinciltaminte,
Am intrehat indclung pe f)ontnul. in rugaciunea ntea. ca sI-[i implinepti canonul. Ti-am statornicit o mie clc
daca imi da porunca sa te opresc la ntCn0stirr'. Nu nti-a perechi. Fa-1i rahrrj. Dar precum impiralii pimCntului
dat asemenea porunca. Schitul nostru e morl; cc'lelalte scad celor inchigi in ocne din anii cle os0ndi, cu atit mai
mdnf,stiri sunt pe drojdie. Te vei zilogi I)onrnului pe ultu vdrtos
cale. Ai meserie. E5ti cizmar. Cain ciznraru... Cantlnul tiu malele Dumnezeu se induri, scade gi iarti fala cu
noi. osiinditii.
va fi canontr I I u i Cai n :,, P ribectg $i ru: let sd.l'ii 1tr' ltti ntnt " .,. Ritlica osanda aceasta precum a riclicat Davi<J sabia lui
Si umbli gi sli rltdce$ti in lunre. pe toate caile . prin toate Goliat Taie cu ea capul picatului Te leg azi si te pecL'r-
primejdiile 5i pe toate vremurile de suh soare. puna cind luiesc. Duhul imi arata o taina mare Sa stii ci te va
veistrica o nrie de perechide inciltlminte, Siatunc'itr'\a dezlega gi te va clespecetlui unul din copiii mei cluhovni-
ierta Dumnezeu f)ar viala ta, oricdt a fi de lungi, rlt v'ir cesti, botezati Si imparta5ili de mine... tanO o ajunge, in
ajunge pentru asL'rncnea canon. Atuttci, iati ce porun- zilele lui, preot si duhovnic.
92: 93
in impdrdte:"'X:.1:
Sihastrul era transfigurat' Privea' ceva
d ;i*;;tii, Jin.oto dE timp si.dincolo de spatiu"' fiii
din aureola legiuitJr;i'i ;il3ina-1-.c9.ntêmplata de
t
rriltir"r chipul luiviscolit si diafan'
'*'i;it;ta"i;;;intele,
-scaida
intr-o susurare uimitd:' - ^ ^:
din copiii til: l:-fl PARTEA A II.A
- pr6ni. preaminunata "' unu.l
clt'hovnicul
intaf"it, u.nlnd incoace"' latf,,cel tdu
"] cre$te tn
lumina viitorului. fi;;;-fit ce va deschide lacatul
ffiffi;;tui"- nr"urga, alearg6' Sawle' colo' in zarea I. ,, HAGI-PAPUC"
^#ii"i, parpai" rr.""ffil dezlJgarii.si al biruintei tale
Si, in acelasi J;;;;itiierni-cut
lui Iisus Christos in- Au trecut ani de zile... Amintirea nimicitorului vifor
irer.r*il;;;*;l;iiii' sury rrmase in genunchi
.h"*il de gloanle, de sdnge gi de zlpadi dintre Carpali Si Balcani
alipi din nou. Agatafghel
inc6 rnultl ur"*"."lt7oir.rgtt
-
a inceput sI scadi in sufletele oamenilor gi sI se adune in
lr.gi ;i;foifiita.,p. sunru'ile psrrginite,
iffi'rlrl"i,
priveau de departe.atiiu topli desculti$i descinsi' cdteva
rafturile bibliotecilor. RomAnia a iegit din umbrele tre-
vestea cutului dureros gi smerit Si a ridicat fruntea in lumini,
in Ia camp' zbura
i';;il;t.i5trr pe umdr' sat 5i pdni la coroana regalf,. Cdpitanul de la Plevna - mintosul,
-- bun6
cea socotitul, iubitul de Dumnezeu Carol-VodI - pste azi
a iesit la soare
- puaa $i noroc ,,Sdntul" regele unei tdri cu energii dezl5nluite si nlvalnice, ca r6ul
Pele5, l6ngd care regele stA vara Si-Si deslvdrSe5te inte-
leptele sale planuri. L,a ris[rit, din Dobrogea, cea primitl
de nevoie $i cu inima indoit5, se ridicl munti de grdu,
biserici; scoli Si cogurile fumegdnde ale primelorvapoare
rom6ne$ti.
Pusnicul de la Negara a mai trait pana la Adormirea
Maicii Domnului. In ziua aceea, ajutat de parintele Aga-
tanghel, a slujit SfAnta Liturghie 5i a impirtAgit pe co-
coana Cleopatra gi pe copii. Apoi, luminos gi singur, ca
soarele de iarn6, s-a stins in sihistri.a lui de sub pimdnt.
Sotii Piua-Petri si Saw Pantofaru ar fi voit sd-i fach o
deosebitS ingroplciune, dar pravila ciluglreascl nu di
monahului adormit decdt o cdrdmidl drept capatdi gi
mantia in care-l invileste ca intr-un giulgiu negru. A5a
l-au ingropat gi pe Silvestru, l6ng5 zidul altarului.
95
94
inchipuirii populare. Oricit de ascunsi 5i de feriri era

in lumea drep-
-s-au dus pomana pantofarului, legc'ndu ;i tlilcuirea ei au cuprins
Nu rrrea t0rziu tlup[ Silvestru' lorgu Mutafu
tilor pirint.r. Na*tllJti'i;;;;;bstreanu' lol judc'tul. ln zilelc' de targ. in billciurile de peste an, in
s-a insurat $i s-a
-iiairi,ii i, o3qut91i' unde a mostenrt
ramas la
carciurnile tlc lu drumul mare au inceput si vurtlcasca 5i
sluiha lui socru-s"'iit**r
tigrt 5i vancea aurostul I u i'
. sa dea martrrrie desc:ul1ii 5i degeralii - nringdiali in ceasul
incleletn icifsil
i'nti'tuiu a iesit di n greu de Savu Pantofaru. Cu repc.ziciunea filcului nrinat
,celeasi
tlitt c:tsa mt"'it** lui constelati'e
lui si tlin de t0rgttvet
stele de vant 5i a apelor pornite din rnunlii cu ploi multe. asa
s-a u^-o'iii in haos'-ca acele uimitoare s-a rispiindit. ala a trecut peste mii de capete fairna lui
hrcslu; 5i it-']-t^1t]lt ale vizduhtrlui 5i '
fiilfiitoure can nr ;;'; "'tt; dar cu .,llagi-Papuc"... Multimile p<lviluite de instinct legau in
ilt^l-tlr:tl:S:i' Fari graba'
niste contradictii t[it'f de prlvllie $i a trecut-o itccil\tii poreclii ingenioasd vagi inrpresiuni de cucernicic
nlan neclintit, Sat'u-s'-a desficu-t venzi- Si de inaltimt: \utleteasca, culcse din preajlna cizmarului
Jestoinice' A flcut casa
in mana calfei ttrli tiui vdndut de-a pcnitent, cu insirii mcseria lui 5i cu fornra .Pcciala a
si sr"tnna si a
toare celor doi t'ttti'ii;'"iiiie care le aveain deal' tlarniciei lui. Ilagi-Papuc era pantofarul inchinat unui
bineleacele cateu'riPf;F;il :l:.* in 5opronul idcal dr' sl'inlenie 5i de indurarc (de pulini cunosc-ut). 5i
statea acasf, si lucra
CAt a mai rinlas in htisi' tlat de sihastru "' carc ;i-a giisit acest vad.rlriginul ci incalta dc- trlonrani pc
tunt'nui
prefictrt in atelier"i*i.,ri"tir cu indeminarea cei nrai ncvoia5i 5i mai desculli dintre calici. gi nrirrrl
ittt'yia' turna'
*u*"'it'itt'-i
5i cu repe''t''ntrr"p'J t"9
Cumpira
ttt i 1e-cl"oiteau
intatti*inte'
ttlti ceilulti
$i apoi' ntai ales nouri ... pil'ni1e suh panrant. arunca foisoure piina la
ad0ncea
cizmari, citeva pt?t[[i llagi-Papuc fusesc' cel rnai hogat cizln:rr din tot judc-
r t i" de sagl
uSt t
in sirbato'i. pt"it't"u"'t'- t ibel e' coci oahel e mirgt na5e:'"'
1 :::]':'
Irrl. Intr-o zi. ducindu-se sa se inchine la schirul Neg.ara.
pr i mpreju r, t" "
"dtiJt-'1ol ul a. .':
in zilele sffintului Silvestrp, a vizut in l'is 1lr. \laica Dorn-
a e'r ia-l r-s.u
g i c<,p i Iu I ca r e r
Pi'il I T:: J*j,i: illt, nului, cu pici<larelc goule. irrtepatc de nruracini 5i siln-
Ii *.i, n., gl,, .,\:lj J';;i; ;ii;; fr i i ..'.
l'<le gcrande. ('izrnarul a cizut lu p.rrirint in talu preacuratei
'ff.;';.;;.h;
r
?
iarul care rrrinrcnta x.,l;,:lJ,'J
T::::1.j:,,;J in-
5i-a intrebat-o: ,,Maica Donrnului. dc'ce-ti sunt picioarcle
a;a dc'ranite?"... ",Fiirrtlca tu si brr'slarii tii - a zis l)rea-
U;'Uf ,f :,*1Xi'l'ti{'"'3^'*;i,:1*#ll,l';f
s6-t
; t cu rata - a1i scu nrpit papucii si opincile... 5i copiii carc. [)irsc
;;;;;:,', sltuneli: [)umnezeu
oile, 5i fetcle carc seccri dcsculle prin p:.ilarrritla, li tlru-
Snvu
' *in.J,i"Ptimin[ cu slPtimeni igi tot
Pantofarul"... lunlcecu luni, din
strinsese metii plecali dupii rnuncii... unrhla cu picioarcle crlllatc
pt'n1"'1i;i J; ciznrarie
si-a cheltuit vreo dotti
pi urnflate, zgirriate de pictrc. si de sgrini"... .,Stipini
tJin uen'atea viei' Cu
p";j;;i';i mikrstiva - a raslluns pant<ll'arul- ai griji tlc sutletul nreu
clesfacerea inscris numele
sute rle p."tt'i"it r"J'ri'*i"te'
Savu si-a pe lumea cc'alalti, si eu lna voi osteni, pe lulnea accasta.
in inima o
-*l it din satelc
trtlt'lti tJin Rusi $i paielot si incalt pe calicii pe care nri-i vci aratu slinlia-ta"...
"to'ti"'''' a <lat foc
vecine 5i, firi;fi;eiJnicictecum' 97
96
$i Hagi-Pap,lstit.aza noaptea pe descultul cutare, din

satul cutare, ii ra misura in vis gi ziua {ine minte, si cdt ai Si din boala.aia i intors minlile pe dos.
s_au
privllie
scoate zece ciuturi cu ap6 din fdnt6na, ticluiegte perechea vea, ce cdsutd.ca ,n pat aru; ;;';j. in deal ...Ce
Toate
de pantofi ori de bocanci... $i peste o zi, peste dou5, vine dndut gi le_a ,isipii.. le_a
Umtjfa"p.
5i i-o pune in palmi aceluia pe care l-a visat reburile si in certurir. ourl"niiul, coclauri, se vdrd in
In drumurile si in cercet5rile sale, pantofarul a inceput pus 5i ce_a fscut sfdntur sil;i;;;;;ht-,;;;ilf.;5tlu1
ra cap cu ce-a
sd vazi mai bine ca inainte greSelile, strdmbdtdlile, relele crri si pteacd mai oepari..tj,'r. iitoo.i ,-i,,
apucdturi ale unora, pAcatele din nestiinF si pAcatele din si-aracuio.,"urii,1.,,F il;;:fiX1,;ilJ#l&i#i:?
rlutate. Ldngi cele cdteva perechi de inclltlminte pe de iminei si de oanto.fi. ini._o
care le scotea din desag5, a prins a scoate din sufletul lui oli cizmarii di; Rdi "ilr. ,.nemdniasera
;N;;;i;:,. ia pdinea
pe el
uri ... Du_te n"1? O".ia
insetat de omenie gi de dreptate sfaturi gi invi[5tur5, aS4 p".";;;; de ta
incattdminte si prin
cum le avzea in bisericl si a5a cum le citea in c[rtile lui cr in targrr-r,Ir,r, ,, pr,.m sd mai trdim de
Riureartu si in Vietile sfintrilor... l,l:,iT.rrri,
Pantofaru aducea aminte celor ce se certau, se injurau, Savu ribcla toate infruntdrile,
cluta pe descullicdt mai
se inc5ierau... cuvintele sfinte ale Domnului, pildele eparte de tAreul riSrla ;6ilr'r*_,5i
mucenicilor gi poruncile dragostei cre5tine. Cdteodatd, u i simpld, aduna, in inima
si d-ezamagi.i, .rri'sinoi' pu,.ri cruhovnicesti.
se suplrau; cei mai mul1i, dacd gAlceava nu era prea edea pe fostii rri
unii
mare, il luau in zeflemea. $i suplrarea, zeflemeaua, ne- ude ,;;iil;;;;i;;"rii
asa cum erau, tn trisia
siirrapir"u[a
de altadatd si pe
lor goliciune.
dumerirea (intdrite cu blnuiala cd cel ce dldea papuci de
pomani nu era in toate minlile) odrlsleau altd porecli.
e cdncl se $tia .11, ,rir*
imeni nici o incr,inaciu;,"rr_l';ri nu_i mai ficea
"i.il"ru.r.,puft"a la sfat si la
Astfel, pe toat5 albia Vezii, Saw era Hagi-papuc, dar pe etreceri, si chiar cei
pe .;.; ii'.r.,lea mai
aproape de
valea Cilmituiului gi pe valea Oltului Saw era: ,,Savu
filosiosu";,,Savu Vraciu",,,Savu DeznoadS-C6ini"...
ufletu-i se uitau
ului Bundtatea lyi
;; .rrprjrir.e. Era nebunut tir_
li,:l toata lumea, ddrnicia lui (oricare
-ar ri rost taina .i 9u
qF;:,;);;;;#,;,
ornirea Iui sa sfdtuiascd.si'ra rui de oameni si
II. VULPILE AU VIZUINI SI e pdreau tuturor semne
irG. <le bine pe oricine
de naUrnia,-S, i catl
PASAnTIE, CERULUI, CUIBURI... ai moale il cainau erau cu inima
si_r iJ.urisrrrw,
aiDar Savu stia ce
pdtrunz'tori.isi f*;]i;iliea ochilor lui, din ce in ce
Cdnd Saw a sfdrsit bu totul banii din care cumpira tacea
elor pulinj - ci semenii
ziu;;;.j. aclevlr _ rezervat
piel[ria gi sculele trebuincioase, a plecat intr-o dimineati nos.tri sir, .rfurOati
cu traista in spinare gi nu s-a mai v5zut prin Rugi. Tdrgul rester ln nerozie in preiud.;;;_ -" p6n5 peste
si
Va sr zicr (se
il judecase gi-i pusese cruce. Savu Pantofaru s-a smintit.
e men ilor n osrri
se;j;;';;ili'huturea cea mare a
A dat peste el o boali grea in iarna c6nd a fost rlzbelul, r{1,1.a t,
atA minte au oile [n turmi, i.r.,L-6'i "'p.sti s i cli n ni td,si.
at6ta minte au si oameniiln
98
7/22/2019 147325683 Gala Galactionaltul.
Papucii Lui Mahmud
Pantofarur
ohrtiile lor. Cui i-a dat Durnnezeu un dram'de judecati ficuse in cimitir mormdnt cre,sebrt
re
peste masura celorlalli, se afla in mare cunrpina. Inlelep- plecase intr<l pribegie fari cale intoarsi. petrecuse iarna
5r
'tul Silvestru s-a ascuns in fundul llidurilor cind a inteles in Alexandria, lucrise pini primivara
l, ;;;;;;;;-
cit de nebuna este lunrea 5i cit de rotlitlt patimei 5i tron,5i cu ce cd5tigase mergea r.u,
tlin sat in .rt, t".i,,i
pdcatului. Oamenii nu pot si te nlai sutere duci e5ti bun, incil(aminte noua, incaputinrJ incittaminte
veche si ricli-
milostiv, iubitor de dreptate si dc' adev'ir. propoviduittlr cdnd pretutindeni, din clulapiorul
lui
pi pilduitor din toata ininta, cu tot dinadinsul si tirra si tii de predicitor. -- '- ciznr:iresc, amvon
socotealc de pravilele lor cele inguste In ziua aceea mergea spre Turnu, cu ginclul sa se
f)intre prietenii de altidati, i'-au mai ranras lui Savu aciueze lucrir.r pe langa ,r.rnriJin cizm"rrii;;;;i.
cocoana Cletlpatra 5i Nicoluche Piua-Petri. Fiica duhov. Fiinctci era deoiebit u1 *.ii.l'r]
ru.ro trt fetul de
niceasci a pirirrtelui Silvestru pricepe 5i prinre5te cu modele, lucrul lui Savu era ciutat,
clar unii ,. ,,fio, ,a_f
mare insufletire aceasti curajoasa schinrbare din l'ilrlu primeasci in atelier, 5i erau ,ri
t u.*,15i sa-itlca c,mcn-
pantofarului. Ori de cate ttri s-a intelnit cu cl, l-a intant- zile acasd.. Mergea.pe $oseaua nusi _'ijriir;i;:iil;;:
pinat cu un respect $i o evlavie ilproapc hiscriceasci. [:ra cu sacul de scule Ia sp.inare, prin pulberea
singurul sullct. din vechii prieteni, care, in sar:rcia li ilt C1:.1se apr.pia de putineiu, ouJ.
lui ,,rg;;;]
smerenia lui Savu. il ridicase in cinste pi in preluire ctt cail,r unei trasuri. Da<Juse il;;;;.,
il ,r* lui clrprtele
mult peste ce-i arita mai inainte. Tele'rmanului
cdtiva ani de mare.bel5ug gi, in ,oro
Ma evlavisesc prind puteri, kir Savule, cind stau 5i ,...r, gr6ul curgea
- la duntneatat si,,Adunuli-t'ci corrtoritn c'er, uncle nuiliu
cuget spre schela Turnului ca pCraie cle aur. Un nr<lsier se
ducea, in tr6sura lui cu prtru
si ruginu nu lc ilricd, urulc Jfurii nu le .sctpti si nu lc Jitrd"... cai inainiasi. spre clcstatatul
oras de ldnga Dunare.
$i fiindcf, stia bine ca pantofarul 5i-a risipit touti avc- In dreptul lui Sav.u,.trasura cu cosul
rea in incdltaminte datir de trlrtrttani, cocouna ('lettputra ridicat se opre$tc,
Si din fundul c,5ului gi din n.,,r.ui.l"'pulhc,re
ii virsa lui Savu, in buzunar, tot ce putea sa rupi din glasul lui Nicolache piua-l)etri: - -- Savu audr,
cheltuielile casei 5i ale copiilor. il inlclegea 5i Nicoluchc
Dumlleata esti, kir Savule? Noroc
Piua-Petri 5i se purta cu Savu tot cu prietenia $i cu cirtsti- . .. - si dea [)urrrrrezeu
Vino. colea lCngi mine... gi pune
rea de odini<lara. Sirac, cu ciinlasa neschinthata de rltulte ,u.uf f, picioarele vizi_
zile, cu hainele p<lnosite 5icirpitc. Savu era, pentru are Il- tiului.
- Ei"' sa triiegti, drlrn' Nic.rache B.gtraproste I\{crgi
la Turnu?.$i eu tot la Turnu... . -'-'
daSul de la Negara. tot omul luat in seanti si hine prinrit
grase Nic<llache avea
din
fati zilele
de tlagi-Papuc si irrlolite.
cizmariei cu totul alt punctDarde vedcre si alte - Sa rnergem
Dy, r,r'H, Lrrr(l, I\lr
impreuna, kir Savule...
Jilvule... Da,
[Ja sa trl0gfoSittt ()
socotinte decit evlavioasa Cleopatra. ta putineiu, cu sa ottihnirrr
Pe Savu il nuri tinuse lcgat dq Rusi viata celor doi
tT::L,:j?li-rf.:.,1.a,
sd adipim boierii. caii si
batrani. [)umnezeu ii chcrrrase intr-o toamni, unul dulxr - Ala si facern, dorrr, Nicolache.
t(x)
Si rdseri amdndoi, bucurogi de intdlnire si chemati Savu e multumit gi binecuv Anteazlpe

unul cdtre altul de tainice potriviri sufletegti, pe care insl Dumnezeu. El isi
imparte darur,e gi poverile Jup-a
nesrar;ita sa inleleo-
alte convingeri, alte cf,r[ri in viat6, alte furtuni dez- ciune..cine poate sr c6rteascailra'a.,
lintuite le stingeau ca pe ni$te lum0ndri, l5sdnd numai sfaturi rui Dum_
nezeu ...
comunitatea miresmei de ceard gi fumul simpatiei. Kir Savule,
La han la Putineiu poposeau carele pline cu saci de - esti,
neat_a am mare bucurie cI ne_am vdzut...Dum_
pentrr.Tilg: un om rar, vredni. ,a ,iuiJat*i
grdu pentru glepurile din port, si cardusii stdteau si se cu cirturarii, cu vlidicii si cu sfintii.
cinsteau sub un salc6m. Hangiul, vaz6nd pe Nicolache - Domn,Nicolache, pa.at"te mele sunt multe ca nisi_
Piua-Petri, mugteriul cel mai dorit, siri ars de la tejghea pul mErii gi prostia.mea e mai lrta;;
marea...
si didu peste cap si privllia, si celelalte odli din dos, ca -.Kir Sawle, chiar dac, ui filir, u.esrea sunt cuvinte
sd iasi mai curdnd fata de masd, Servetele curate gi tot înlelepte gi smerite, pe care ,u poii
sE Ie auzi din sura
serviciul unei gustdri in grldinila, sub o perdea de zorele.
Avea un muschiulel proasplt, avea niste somn de Dundre
orisicu i... Eu vorbesf cu Cl eopa
.eat3: Dar ea isi face despre
;; ;;.;; H*.iili.,:
Ourr"ut, o iclee, eu imi fac
- viu, din dimineata aceea - avea niste murlturi ca altd idee. Dumneata.ai umplui jrfirf
cu inciltlmintea
pentru vodd si mai avea si niste pelin - il Stie dom' pe care o faci si o dai de.pornana
$i tot a$a cu sfaturile gi
Nicolache predicile
cu Sd dumitale. Ai intirdtaipe cirmari
MAncari cu poft5, arendaSul fiindcd asear[, cu pleca- ti. stii cI nu-ti lipse5te mulr ca ia intardti lrrp;;;t;_
si pe fetele
rea, nu avusese vreme sd cineze cu tot dichisul, Sava,
fiindcl de multe zile nu mai mdncase dec0t pe sponci.
bisericesti. rcir s'avute, ir;;;;;lia prourti si nu stie
dumneata... cei " ii raci ;,
Piua-Petri igi turna pahar dupa pahar. :::: ll:1g..rp,':
l cu crzme
fe care
te blagoslovesc, dar se intreaba er,.i.
* Hangiule, n-ai ghea15. De ce nu-ti faci bosc[ de Esti un sf6nt, ori lsti ,n n.Urnf:_ si ei iricfl.l
gheati? Ti-am mai spus Si anul trecut... pasr de gura gi de prostia rumii.
;;
stiu bine cI nu_1i
- Dom' Nicolache, imi 'fac la toamn5... zdu imi fac u, o- duhovnicesc
precum esti dumneata este necrintit
puternic ca un stdro
Mi-as fi flcut mai demult... da'am eu multi mu5terii ca de piatri. pe me leaguri I e noasi;; ;_;;5i
dumneavoast16?... dzut,pe unde am umblat, attii ;;;;;i;;.;r:; ;:,{
tot ca Al_n.u,u. Am vizut
Saw a scos dintr-un pahar de vin trei, amestecate'cu mai ales printre turci oameri
si tarrarisi*;;iffi;
apd. Se uitd
imbujorat, tovard6ul
culalanl lui de
gi cu ceas masS:
de aur voinic,cu
la piept, cdrnos,
inele care nu se inghesuiesc in b6-lciul viefir, stau cu ceasurire
la geamie si ascurtd pe muftiu.r-'iat"ui -.i
scdnteietoare in degete, cu mustala rdsuciti. $i se Stie si Acasi.impart pflinea cu siracii gi nu gtiu egte Coranur.
ce este zavistia
pe sine cum este * s-a vf,zut azi-dimineati in gdleata unei si ochiul poftitor ra norocul vecinului.
fAnt6ni; isi priveste m0necile roase ale surtucului, peticile greci, cu anteriu si cu mdtinii, *;il;;;;rt
oameni pa5nici gi tara pic
din genunchi si bocancii lui gata sd ca$te boturile... ca de rdutate, pe care ri_ip.rti a".m6na ca pe copii,
imineii lui Mahmud, da, ca imineii lui Mahumd ... Dar i::?:j:
fiindca ei gi-au inchrs toatd priceperea 5r toatd inima intre
102 c lt - Papucii lui Mahmud
r03
omi, a pierdut toata marfa din Nic<lpol 5i cdnd s-a incheiar

IerusalimsiMuntelelv,laslinilor.Anrauzitcsaufost5ipe tnchi na.ti pacea a venit iar in Turnu, si vuzi ce mai scoate dintre
i; ;t,'i;;;emea piri n1i I or, asemenea oameni' Dar la
;;i;;h.i.lti si'#pa-ei.ii rreoamenii cele piimirntesti. cioburi. Mi-e drag turcul gi-i fac intotdeauna cle aligverig.
s-au schimbat cu Il laud cltre toti prietenii 5i-i indemn sa tirguiascl de la
.aiuo tirp' ititrurile si
""ii. Dumneata nu md miri cand te pun el. Dar c<lmerlul lui lbraim se cufundl zi cu zi.lbraim nu
din Rlsarit'
alaturi in g0ndul
crestini si musulm,ni, rnt' t'iuntte
"'rrlt.iri.re-vijelie... t'deleliniliite'
clumitale iubitoare .de
amestecfr
cdntar, Ibraim da pe datorieca5iiilalti
untdelemnurile,- - Ibraim
nu mai nu in$ald
vecle banii la
dec0t
m neze u' tlal mi,, t*.t-:|.i: cind l-o vedea pe Mohamed. Fiindci intrAm impreuni in
L'p rliptrl si i rul,,rute de
Du
in lumea asta noua Turnu, mi-a venit in minte sX te duc la lbraim 5i sa legi cu
vdd amestecat - ca o oaie intre capre -
care nu mai crede i..a, i" bani, in tlesfatari si in izbanzjle el prietenie. Vorbegte bini5rlr rominegte gite inlelegicu
pigdnii 5i
vicleniei... Cum tJii i"ii tf""i'eata intre noi' el. Dar o si te inlelegi cu el mai ales cu inima pi cu fapta.
Vezi cum se
,rt*irii vizi cum se schimba fata.trriin()astre ... Vezi
Ce miklstenii flcea Ibraim inuinte de razbui ... Si n-
sburg, spre Dunf,;;: ;;;i;i.-.eni1,iir.)r alegea: turc, cregtin... daci era sarac 5i necijit era. pentru
cum ploui peste *i t"tii'i agricole.'
nltt<le strline si vin el, mugteriul lui Alah S-acum varsl destui bani turciklr
la Turnu-Migurele calicilr din Nicopol, dar bietul lbraim a dat de fundul
frantuzesct tn cutani, At fu C"oste$ti
fiecare plasi va fi
vom cdlitori .u trlnit. i'i".ut.
jude1. pungii ...
cad
.re rinii si secundare. Sunt bucuros, dom' Nicolache Si mergem sa vedenr
;;til;
;ffi;il, prin."ipale
i.iri.
te inchiclmanittiiitt 5i incep girile si fahricile-' pe -lhraim... Dar care ar fivremea cea n'ai potrivita?...
"""- Bi;;,'a,irn;Ni..,rache"' clumneatit cu care tii? cu cet - Stii ce, kir Savule? Si ma a$tepti ,tsta-seara pe la
ce se duc, sau cu cei ce soscsc?.''
aprinsul lunr0niriklr, la h<ltel ,,Zottu"... Eu acolo popo-
"" p. .ti utchi, tlar nrl-prind in hlri],1191 resc. Piin:i atunci, 5i dumneata gi eu ne vedem tle trbburi.
--tilin*t.ia'asculti incrxiee: am.in Turnu un prleten 5i diseara, sklhozi, ne ducem la privilia lui Ihraim.
c.i noii-iiar
cu care,t *ui.bine decit cu mine' E
" vechi, ".i'i"ttit.g sa nrintii' nu $tie sa
in5ele pe
;;l;;rba,..u..*it, "iis'ft III. NI('OI,ACTIE
musterii, cite$te si ifiu* pt dinafari
rugi.ciuni si nu be-a PIUA.PET'RI A FOST
;i;il;;A;in... riin.i.n il irpre5te legea lui "'
E negustor
PROOROC
n:'}s:T'
il;;:.:A din urma care a mai remasin.ildetul privilte
tn Turnu,
mare in d.iarbui,
i;;i;i; Nicopol;1;;;;$t cu alti neuustoridin Stumbul
avea privalie.mare in tinrpulzilei. arendasul de la Negara trecu pe dinain-
mare comell cru untdt'lemnuri' tea privriliei lui Ihraim 5i intra iniuntru si salure pr'
si clin Adrianoptil. Facea cu nrisline 'si cu negustor.
cu zaharicufa, .u .t,tin'nuri' cu 'stafide'
;;;';il;iii.i or. riiztjoiul l-a calicit. A plecut - Intru nuprai sa-ti dau buna ziua 5i sa re intreb de
oJini.epul scarmlnelile intre noi si turci.
dinTurnu can,r"ri."ioi".
sdnatate. fiindca arn de gdnd sa viu asti-seari cu urr
;';il;;;;;ii; il mina unor greci care au tirst rii icort- prieten 5i sa stant mai mult de vorbi...
104 I0:
http://slidepdf.com/reader/full/147325683-gala-galaction-papucii-lui-mahmud
__l
56/93
- SI l6sdm serii bucuria ei, dar sI nu l5s5m fdrl bucurie El.este Hagi-papuc, adicl Savu pantofaru,
nici acest ceas al zilei. Vom bea impreund c6te o cafea, cel,- mai bun dintre. iregtini, precum
sufletul
dumneata, boier
colea, mai la o parte, ca sd nu ne tulbure mu$teriii... Ibraime, e$ti sufletul cel mai brn-Jintr.
moslemi.
Ibraim avea in prdv5lie doi vdnzltori. Trecurd in fund, - Boier Nicolache , voi zice.u [ioo.o.r l: ,J{u md voi
pe un fel de divan, ascuns gi despdrlit de prdv[lie printr-o j ura p e c ulc are a s t e le l o r,,... .a "
perdea, gi se agezari cu picioarele incrucigate l6ng5 o - Saw Pantofaru e acum in furnu...
"*'uiu ;r;;;; :;; ;' : azi
l_am intdlnit
m5sutS scundi din mijlocul divanului. Un vdnzdtor alergd la Putineiu si l-am luat in-trlsura: carpit, pr,fuil;;r..,
sd pund ibricul de cafea; cel[lalt rdmase sI slujeasci pe u sacul cizmlreic in spinare. pe if
deasupra, pare un vaga_
mugterii./braim intreb6, politicos 5i amical, de sinStatea bond... care a iesit din puscdrie,
ori.ur" n_are mult p6n5
celor de acasi, de treburile arendasului, de opinia cocoa- in pusclrie. Dar cine-t priveste
f^1ry:9. a" .pr"rp lj_i
nei Cleopatra asupra unui gavanos cu dulceatl de tran- ra seama este robit de bundtatea
si de cinstea.ii,
dafiri trimis de negustor acum in urmf,. Apoi, multumit ui' viata lui este asta: o vreme lucreazi "6*rrf
pe ra alli cizmari,
de rispunsuri, intrebl mai departe: p6n6 aduni ceva parale, iu. ..otuitd
vreme, cu banii
- Ce prieten vrei s6-mi aduci astS-seard? adunali, face torfelul de incaltamil;;
si o cld p"i,,a.*i..
- Boier Ibraime, un om de tot rar, de care trebuie sd fi -Am cunoscirt si eu in copltari", io-Sol;;I.;p;;;;jj;
auzit. Sunt aproape un ani de cdnd
hanif,vorbegte
cum imidespre el fel... da'ista drdea
fesului c6te-o vorbl f::r.id;
cinci
tot Teleormanul.E adevlrat spuneai
din Coran.p;;;; si punea in fundul
odinioari cd numegte Coranul pe cei ce sunt atdt de buni veniri cestile cu cafea si c.i aoi prieteni
gi de neprihdniti, cI ii primeste si-ifericegte orice lege, 5i re golird
r," cuveni td uro-" i .ur" iJii mai estrieip;.; cu
turceascd gi ovreiascl gi cregtineasc5. Este cu el o taini ilff ,lf ;;
pe cAre o Stie numai Dumnezeu. inainte de rizboi, era
cizmar gi stlpdn de cizmf,rie, poate cel mai bogat 5i mai
- Multumesc cu temenea, boier Ibraime. Acum alerg
la glep sI vid ce fac oamenii mei. Disearl viu
bine vlzut cizmar din Rusii-de-Vede... In timpul cu Saw.
rlzboiului, s-a imbolndvit greu gi a fost cdt pe aci sd treicd *
la cele vegnice. Doctorul Cloaja era pe atunci la noi in Nicolache piua-.petri a fost prooroc.
tdrg. L-am luat Si l-am dus la cdpdtdiul cizmarului. Era Savu si lbraim au
lungoare. Trisnit cum il stii si intr-o ureche, doctorul ajuysclutat
mai buni prieteni. pantofar"i r-u io.-it rucrrtor la cel
patron din
Cloajl l-a scos din gura morfii Dar omul nostru, dup[ ce Turnu Si gi_a glsit o grr,ia
s-a ridicat din pat, n-a mai sem5nat cu cel dinainte. A
eparte de pravllia lui Ibraim. iurni,,"in
cu adev5rat cel dintdi ora$ al jud"tutui.
rrii ;;;;.;a",
desflcut privdlia, casa,.tot ce-a avut, le-a ficut bani Cuf"u-i..utd,
deabia atunci in constructie, nu
gheat6 Si din banii SStia a umplut calicimea cu in- ridicase incd magaziile
din Rusi si pe grdnarii ror d.;.rp;;;;or
cAlfiminte de poman5.
in capitala judetului .ru .rnrour.t" din Turnu. Aci,
- Atunci il gtiu si eu. Nu-i zice lumea Hagi-Papuc? ug.nliilor striine,
106 107
vadul afacerilor socotite in lire sterline, iar jos la scheli. rrriental, irigat de. energicele stihuri ale
Crtranului, in
popasulvapoarelor, cu coada de glepuri. lav<larea cel<lr carici, inlrlrea aci. intre
Ihraim gi Savu,
Lume multd, romdneasci si strainl, avea nevoie dc tainice fl ori de egal itare. Ve neau upui
inclltSminte suhtire. Savu era megterul me,sterilor. Lucra ace$ti doi insinuanli agenli ai aprripierii
.uf*r, ii.irf,r., l,
dintre uo;;;i
cdnd la atelier, c6nd acasd, dupi cum iivenea mai bine si doi prieteni
il ajutau sculele. Insi mdcar la doud-trei zile o dati, asa . ,.i gdndurir<ir setl-eau
dadeau p. .iuanulr,*riri'ii;
trr.i5t.si"pirri.i.
rur morcomii <tin
lr"Jri
cam pe la vecernie, venea si vazd pe lbraim. ciuhuce.V<lrheau putin. i5i spuse.sera pe
scurt, unul al_
Il g5sea pe turc totdeauna la tejghea. Ibraim se bucura tu.ia, prvesrea vietii, dar se.i,irt.oulegdli
nu pfi;;;r;;
din toatfl inima. Savu deocamdati se a$eza pe un scauncl, Itiau unul despre altul, ci prin'puterea afinitatilor necu-
intr-un colt al praviliei. La ora aceea, rnu$tcriii erau tttai n.r:t.yj." gi n-egraite. Clntl baietii ,prin.t.uu
rari. Intdlnirea celor doi prieteni incepea cu o pauzi. pravalie, cafeaua era hiuta ciubucul
i;;;;f ;.r
si stins. $; ;;
Printr-un fel de mimetism misterios, pantofarul isi in- inchina gi pleca.
susea incon$tient ritmul vielii prietenului turc. Itrruirtt iarni, pantofarul vine cu traista Ia sub-
stAtea la tejghea, barbos, cirunt cu 5al innodat in jurul ^,_Inlrl^ri,.spre
lloara.('a5trgase ceva parale 5i intrase in anotimnrrl
fesului $i cu anteriu virgat. Era un chip u5or increlit, dar ghete.lor de p.mana. Dupa cafea
,i;i;b;.:';;",#i{"
in
incd pastrdnd
ddnci, frumoasa
ochi visdtori lui daltuire
gi negri, nas mo$tenit de orhite
rlrientula: a-
la ntuma traistiplini
papuci, 5isc.are la lumina l,mpii o innuruia
de arabescur, p.;il;; ;;
greaci sau circaziana. In spatele lui, cre$teau pini in aftian tle lux.
cle'piele
"rsi.
sir.;;;,
tavan rafturile inchise si deschise si, mai j<ls, de jur iln- Apoi, dupi <l tentenea citre lbraim:
prbjurul tejghelei, sacii si butoaiele venite din Stantbul: - Boier Ibrainre, ai auzit p.rri. de }{agi_papuc...
untdelemn,.orez, masline si cafea, migdale. stafide si Rabda-i nebunia, ca un inlelept ce
...
piper, smochine, scortisoare ;i - dupu vrenruri - struguri "irif
cu boabe de chihlimbar, rodii, chitre sau prlrtocale.
Savu stdtea pe scaunel, mai tCnar decat lbraint, Iat in IV. CASA LUI IBRAIM
spete, ciol5nos, spalacit gi cu un aer cle copil Coliut.
Preocupdrile lui sufletegti erau colbuite $i estompate, in dosul hotelului ,,Zottu..,.intr-<l ulicioari
dacd nu chiar ascunse, de un fel de nerozie inselitoare, progresul edilitar a sters_o rJintre strazile pe care
iar nebdnuita lui putere fizica era mascati de incovrtierea exista, pe Ia lll85, o curte mare b,iereasci, i;;;lri
inchiia J;J.u;
profesionalS a cizmarului izinit de meserie. tgnrejur cu zicluri narte, ispravite .u..u
coamq de orane.
Ibraim era imbricat ca un negustor bogat. Era'incirrs curtea 5i casa dinauntru erau de pe ra inceputur
veacului,
cu brdu de mitase, avea in picioare papucigalbeni si sprc negustor cre$rin, cf'ai rfirpi chipul Iocuiirte_
umeri ii cobora, din fundul fesului, un canaf de ibri;inr. 1.11,:::-t.un
Savu era trentaros ca un cersetor. Dar democratisnrul ffiT.',.'',.l,L:'XJi'r'fi ff ,ili**,HL:,ljli,Hifi ,il,l,]
108
109
Turcul - insurat si cu portocale. lnsi numai cunoscdtorii vaselor turce$ti ar fi

si a tovarf,silor sdi de negustorie' oe malul stdng al putut s[ binuiascd, in dosul priviliei gi in dosul porlii
copii- nu-si adus"t. tu-fii' niciodatd la Turnu cdte aproape seculare, raiul de flori pimAntegti in care Ibraim
Dun[rii, desi uneor-i "iu rr"uoit s5.r[ry6ndrrzboi' trria in astepta pe celSlalt, al lui Mohamed.
;fi;;;;d" un. ru'iiia rui, inainte de Turcul avea patima florilor. Dac6, pe vremea aceea,at
;iffiffi*ir"eir, il;il;;;p"l' -p"nat"-siEl purta nesot inflori-
fi fost la noi cultul trandafirilor al crizantemelor, ca
tor dincolo si Oincoace J" aducea acasipaguf:,pulgi $i
ast6zi, Ibraim, in loc sd vdnzd untdelemn gi gogogi de
;;;;. D;iin ,it"re-ia'uoiot"i, 5i dup[ ra1 oi'moartea ristic, se ficea florar 9i-5i acoperea toate pagubele. Ibraim
;.t,, j;fu;i iectrizilii, necinstea unor tovarrsi $i
zdruncinat- greu iubea florile, le s6dea, le veghea, le uda, le apdra de
in tupiete din Catcazia-au dugmani, le disciplina cu foarfeca gi cu speteaza, re-
;;;;;ilni.u 6ii;;;
"*i'i".ior si i-au inflorit barba cu brdn-
s3 vlrsdnd asupra lor comoara de delicate purtiri de griji gi
;ffi; .a*"t"tii. rreuutiri turcului Tgrge?u .gro1t'
vadurile PY : ni prisosul de iubire plrinteasc[, strdnse celor din Stambul,
Jfri*uu." tata iumii t Pr" uoil., musteriii' cu totul altfel dar vremelnic stdvilite de obstacolele situatiei gi de sur-
;ififfi; puOisut rf"i"" toate erau acum
A trecut iar Dundrea ca ghiunul intre ghiauri.
decdt le apucase si le stia lbla]mt Cuprinsul curtii era impirlit in doud, gr[dina gi depo-
sd se inapoieze de istov in
s5-gi prefa.a uu",.u-ii' Uuni $i zitele casei; adica butoaie, rafturi vechi, lSzi cu litere
liuk[ur, locul luide ob6rsie' Dar averea lui
fusese acl-
*i"iiii"ia in timpul rrzboiului de niste-tovarrsi neome- turcegti pe ele, lemne,

Toate scdri, fierdrie
stiteau ruginitl gi divane
la umbra
no$i. Cu mari sta,itft' ; mari cheltuieli si cu ajutorul desfundate. acestea ticsite
stejar, poate mai b6tr6n ca locuinta si ale clrui ramuri
unui
a putut Ibraim sa
ffi;;-.-.*.uti, pri"i"ni cu Piua-Petri' De nevoie' s-a superioare covdrgeau zidul cu coaml de olane. PrSvdlia
restabileascd drepturile sale uzurpate' avea in dos alte incdperi mai mici, pline cu m[rfuri, iar
limpezirea in
hotdrdt sI mai .afiana in tarr si sa astepte dedesubt o pivnili. Vdnzltorii pe care ii tinea azi lbraim
-iui,iti. a procesului de revendicare' in pdtratul clasic al - unul grec 5i unul rom6n - aveau casele lor gi veneau la
Casa lui Ibraim era o mic6 cetate. prlvilie dimineata. in alte vremuri negustorul avusese gi
curtii orientale' i;;;;"t' ;'u tipita cu ipatele de zidul paznici, dar acum tot astepta s6-i vie un om de legea lui,
ziclul' din cap pdna
dinsore miazanoapt" ii tup'india.tot si turcul a$teptat nu mai venea.
;l':H:i" f;; i".Ii"t.i "ia pravdlia crrei inzidfatadi
al dinspre
de OdIile de locuit - chilii a$ezate una lAng6 alta si ddnd
tostut ziO'ut tetaioii' transformat
bu. ptauaiiu n' s" intindea cdt zidul' ci'mai lssa
miazdziera
;;;ali". toate intr-un coridor ca de mdnistire: €r?u parte mici
ferecatd cu piroane' gi magazii,parte imbricate cu divane gi cu covoare.Acestea
loc pentru pou*o i"tt't dt tttlut' din urm6 erau la fel. Paturi fdri picioare umpleau odaia
cavas al fortdre-
Dentru o chilie in Ji'uOapost;l fostului intreagl sau lSsau,la mijloc, intre ele, loc pentru o masl
asch deschi de a'
f.::H;;: si mohordta curte turce
"..r'"" rotundi, Si ea aproape tot fdrl picioare. Peretii erau
il;;;ri, in'uii.ioura menitd sa :.: p,r€l1i-lib:',t- numaiv[rui1i.
rodii'-de struguri 5i de
vard, pleoup" o"ii*ina si ochi de
111
110
in doua camere stiteau, in c0nrpul de var, niste fffsii dc Ibraim. c61iva *rdii. cativa tdnrii, incartati
lernn sau in tinichere.te unt,tere*n,.pur.ru
in cutii crc
mitase verde, cusute cu attrite stihuri aribe$ti. Dintr-tl drlrur turcu-
panoplie, bogati altadata, mai ramiseseri cCteva iata- lui dupi c.astele lJ,slirrului ale rrstr<larcklr
si tlin Mar_
gane-5i cdteva pistoale. O atmosferi inchisi 5i muc'eda mara.
itaruia in acest interior turcesc. fara ctlpii si farfl catldne. Aceasti lume nevinovatd, scumpa inimii
luilbraim, se
la tl adapa
Ihraim isi
lund sau douE,ficea singur
venea toati
sa gospodiria.
scoatd ctlvoareleCdteodati,
5i pernele la ruginitedintr-, ghizcruricu roara 5i
9i cu f6ntdni scripe,., ., irrrirrf
tre piatia.tubincrr.
.la.l:o jn col1, aproal)c mascara de perdeau,
de fantdna,
soare o liganci bAtrana care Stia turce$te.
,,l.unJrif .r,
Gradina tui lbraim incepea cu o perdea de vitd care chilia f<lstului paznic, veche, .taraprnau,;;;;ffi;
creitea in fata chiliilor 5i-5i impletea curpenii cu toate eamuri. ;;;
gratiile tle fier birtute Ia ferestr,e. Vita se ofilea Si se La aceasti chilie Ibrajm a inceput sa
se gandeascii spre
. sfArsea c6nd ajungea la umbra stc'iarului, in parteu cea- inceputul ie.rnii. A pus sa_i rezideasca
soba, a v6ruit_o. i-a
lalta uncle se grimddeau lizile si tinichelele. De la poartf, dres u5a $i ferestrele si-a facut_, buni
tre i;i;:'$;,;
spre cas6, vechii prtlprieturi ficuseri un drum de calda- intr-o zi i-a spus lui Savu:
rhm, care era acum aproape ingrtlpat in ierburi $i in fltlri
.- Frate Savule, m_am gindit sa te chem si stai aici la
de portulac. mine, in odaia de la p,r-rrta. C, u,
multe treburi la
sici,Alli
un migdal afari
copaci, de stejar, ntai erau un cais, doi pier- Nicoprle gi trec *.r., bu,rirea. O"rl,i prr;;, ;;;;;;;:
5i pe ldnga zidu.ri.o pidurice de oleandri tesc de un drum mai lung la Starnbul,
in ghiveciuri. intre acesti copaci 5i copicei, Ibraim cultiva $l mt-e greu sa las
toata casa pe mdna srugiror... Muta-te
ra mine,"ca-;rif*i
zeii de familii de tlori pamdntene si straine. LCrtgi buna slujba gi mare hat-er...
rilzoare veneau giruri de glastre, ldngi glastre veneau Astfel a intrat Savu in casa lui lbrainr.
pamltufuri si cuiburi. [n mai, gradinila turcului era o
ieasa de trandafiri de ttlate neamurile. In iunie, apireuu
5iragurile ingere5ti ale crinilor. Dupi crini intloreau $i v. iNcAor,+Lt.T;.E AUxr LrAn uL
dainuiau, su[r cuptoarele verii, siinger0ndele pelagonii,
cdrciumaresele 5i gura-leului. Iar la umbra acesttlr flori,
corpolente $i tlecorative, ficeau casd mici 5i smeriti, dar
Ibraim, cu
sfdnt mirositoare ca o cf,delnita, rozeta si busuiocul. toati
loc toata iarna. pregitirea rui tre ciratorie. a rimus ne
Ibraim hranea, cu o drtljdie de cafea $i cu alte plarni- Savu s-a cuibarit in .r,in:u
facut din ea ateli.er cle cizmari; ;
pr.;;ffi,i;
deli cunoscute de el, o mullime de existente plapinde 5i avur mai mulre
comenzi decat ar fi poftit ;i a lucrat
pipernicite, crlre giseau prea slab $i trecator s<tarele tirii cu rdvnu, agi.;;;;
noastre. O familie de cactusi stAtea aliniatd in glastre $i intercalintr printie gheiere pt*ite cizmere
inrineii
verzi, putin simtitoare si zabavnici la ingrijirile [ui celor ce nu puteau piati. lbraim a incepr, si
,a i,,
"i.
r12 il3
camaruta cizmarului aproape

in fiecare searl dupd ce profetul: ,,in grddinile raiului, acolo intra-vor cei dreptri; gi
vor fi tmpodobi1i cu brdtdi de aur si cu mdrgditare, $i
"-fi;;i Pr6v5lia'
inchidea .1 y,-r^
mdncitor de fructe si blutor de lapte'
se potr vestmintele lor fi-vor de md.tase"...
o strachina de nuci' Aceastd incredinfare neclintitA pe care o aveau
vea cu-",savu. o mana de mSsline, sau cu lapte erau amdndoi ducea la cealaltS, nedespdrtita de ea: omul tre-
,u" sitag de smochine si dou6 .cesticdtre meditare buie sI fie bun, inglduitor, iubitor de adevlr gi de cinste,
destulS cina pentr;';;;;deni
inclinati
Amdndoi adu- zf,bavnic ia m6nie si milostiv cu toatA lumea, dar mai ales
religioass $i cstre ;;;;;iduhovnicesti'
o egal6 bundtate St cu cei sdraci.
ceau, in aceste rntdlniri sufle1es1i'
care il privesc Milostenia era suprema stiinta 5i suprema teologie a
incredintar.u in.onsiiinta ta in.lucrurile bund'
ilffi;l.z-eu ini*i.it.
ddscdlita.cea mai acestor cloi oameni care citeau cu greutate cdrtile lor
Savu, deprtns taiuti"" cu m0inile si sd urm[reascf, cu sacre. De aceea, capitolele cele mai proprii erau c6te o
era tot atat de slobod' pereche de inclltiminte daruitl de Savu ultimului ne-
mintea lucruri r,'ai* O" cizmarie'
ca $i Ibraim, care;;;;i'
fundul patului si fuma' Teolo- voiag glsit pe drum, sau c6te un galben dat de turc cutirui
9i neagre'siv6' Cu- tren{5ros cu fes din Nicopole. Uneori cei doi prieteni
eia celor Ooi prieieni eia tuOimentarA
ffi;;il i.-,iui.;rt*"'*re catehismului parintesc' si fdceau schimb cu miluitii lor. Saw ddruia papuci la Nico-
fiecare ii drruia ;l;;g come-ntar. de interpreli:f":::;

avea prtn casa 5i Ibraim ajuta cu bani pe
polNici sdracii din Turnu.nici micar
;;[;t oL simtire geneioasa' Ibraim' care decla-
pe dinafara vestita
unul, nici altul nu-gi pusese intrebarea,
in singuritatea lui de cuget, care este legea cea mai buni
cdteva sentinte diZ-C;*"' Stia
;i" iii
; pt"l"ii,r, i^',,Zi a yi e i c e c r e d (adicd
mosl e - dintre cele doud ale lor. Fiecare ciuta la credinla celuilalt
mii).li cei ce ,rnt iii
';r*;;;;;" )ui "ii,iiii"i i'
.c
si sabeenii si crestinii si
oicure cu smerenie si cu respect. Aga voise Dumnezeu cu ei Si
ti apoi 5i care face fapte bune: cu plrinlii lor, ca unii si fie ai lui Christos si altii ai lui
unii ca ace$tia nu- i-u sd se teamd'
cdc.i nu ior fi tntistati""' Mohamed.
vi itoare si
Cizmarul rsi ii ;i;'"t'it.de iude cata Dar intr-o zi, cei doi prieteni s-au intdlnit cu cineva
"a'#"i judlcata' Mai 5tia un
de pravila arpa"Jit-t-;;-"; face mai cdrturar si mai istet ca ei, evreul Marcu Goldstein.
cuv6nt, pe care il auzise din
gura:l'i PI"ot:}lpitHi Acesta cuno$tea c6teva limbi, dintre care una moartf,,
ca mar rtare citea mult noaptea gi uneori osi ziua, cdnd ii didea r'agaz
;;ilii nao"ia"u 5i dragostia' $tiind bine
i;;;i;'"tte dragoste' DIr si turcul $i crestinul poposeau meseria lui de curelar gi de reparator de hamuri. Avea o
de orice discutiune a casl de copii gi trdia in mare sirlcie.
la rdspantiu.n*i"n ii mai'presus
trit],*i' c'"stin't vedea pe cei drepti' alesi Mordehai, copilul lui cel mare, intr-o zi ploioas[,
infricosaturui
de-a dreapru, utJJinttu-" to Lazdrin sinul lui Abraham' velea de la $coald. Era r5u imbrdcat si mai ales riu
il vedea
Nu gtia pr"u Uint-tt tiL in sanut
' patriarhului' dar incll[at, c6ci purta nigte ghete lepddate de tat5-s5u. Savu
incred'"11ô: il intdlneSte Si intrd cu el in vorb5:
Iarg si desfdtat .u giaoi"a.,ylYsY].man-ul asa a zrs sr
ff"'c[ "
trebuie sa fi"e o gridind, fiindcl tot - Al cui egti tu, b[iete?
r15
114
invoirea asteptatA $i bucuria ghetelor celor noi. Curela-
curelarul' rul, mirat de purtarea acestui om strain.'$ovaie$te si se
- Al lui Marctt Goltlstein' atat de scdlciate si de rupte
- Da' ce sunt grl.itft uitea uita la Savu ca la un ham greu de c6rpit. Ce viclenie poate
"' picioarele
din tale? si fie aici? Ce cauti acest cizmar, cu infatisare cle otn
-'..iri, e curelar, dar nu si cizmar' cumsecade, dar cu cine 5tie ce gincluri iscoditoare? [n
-- Sunteti cinci acasa?

Suntem multi coPii sf0rgit, lasS pe copil sa incerce ghetele. Se p<ltrivesc de
minune Putin cam lungi la bot, dar le va pune in virf cite
e privilia lui tata-tiu'J
- Si unrle un smoc de ldn6, si treaba va fi buni. Atunci intra in
- i-a guta oborului' gata () pereche de ghete' nici prdvalie 5i nevasta curelarului:
Peste trei zile, savu avea
r"gilbune pentru M.rdchui' S-a - Ce ghete bune gi frunioase si tu nu nti-ai spus ninric
1rr.o".iia,.r., "i.i f"u d la gura oborultri' cu ghetele pdna acum...
tlus pe seara ta pr'avalia
infi5urate in r,u.nll' il;t; ct'itttttin
avea ;i ttl"l':l:l:.ll - Ce si-ti spun, Ester, ci nici acum nu $tiu ce estc' cu
aprortl)e intrc' acetu5t ghetele astea...
;;;;i ;.uit suh acelasi acoperi;' in dorti Savu sti jos pe un scaun 5i prinde a zinrbi.
n'u o-ti"g"i'.odaie''derpilrliti cu oche-
;;il;;r;ii.puruu,t.r
prirttr-ufl tl"t *tifi"ttni' Curelarul lucra' - Kir Marcule, stalijos toli ... Micule. sa prlrli ghc'tele
pe unui nas uscat si sdnitos si si inveti carte Chetele nu vi costa nici un ban.
puti-tui'ie
lari tle miop.
incovoiat. "arfultemele de a doua
Vf .rrr'f.t oi.r.riu p. tejghea zi' Vi le dau eu degeaba. Si duca vreti. aduce[i incoace si pc
*it"r"i it restul fami- ceilalti copii, care tipi dincokl, sa vad canr cc ghete su lc
Prin pe retef..rt "t'it'zbirnii,d intinrplare
ciudati fac...
liei. Ivirea cizmarului a fost o mare si Marcu, Ester. Mordehai. profund mirali, se privr'sc
curelur'
*'"'-' casa ctllegultti
r)entru
tii r'i41, L:;;';;i
;r'; S;;" Pa tr ttrfrr ru' copi I rr I d u nri -
aici tl pereche dc
unul pe altul, prive-sc glretele din picioarelc lui llkrrdchai
tale sta pro\t cLt gf"ttit"' 5ii-anl.adtrs si nu stitr ce sa mai creada: cizntarul e un rtchrrn, e un
ultcte... Sn.utt*t?l' i ll-anr
ninrcrit htrnicele' tlar vrcau si dusman deghizat, ori este cel din urma dintre acei ,.goiltt
il;,;;;;;';i;';l;;i i'rselat' ii aduc siir,bati altcre' tovim", despre care istorisesc cirtile parin1iklr...
duntitale ghctele
- Dtlmnr'rle Savu, cine li-u porurlcit Savu li mpeze5te situalia:
astea? [iu nu stiu nimic' - Kir Marcule, ia asculta, de citi ani lucrezi irt Turnu?
kir Marcule' - De apnlape zece ani, de Ia rizboi.
- F[ri usu, Outa nu ti le-a ptlruncit nirneni?"'- : .-:
Cunt Ptlrunceali' l'llcl' - Ei. atunci n-ai auzit niciodata de Hagi-Papuc?...
fr.a pi .opil ta incerce"Ntr e nici () sl'lparare r - Ba da... dar tlagi-Papuc... ce vorbe$ti ... a triit pe
- nriculc' sltctcle astea' vremea lui HerScu Astrapole...
o paguha... Asa e? Ia incearca' ltritata-siu' Rttrttetr
Mordehai .atiia Jit t'chi rnut'i'ea - Kir Marcule, Hagi-Papuc traie5te si azi.
si rotund fo uf"ui ttrtit'nt't
li cu oclti fruttttlsi c'oduti' Marcu se lumineazi:
ttrurcziu cu unda' itttre
copilul i5i lasi, I'tf ipi' sufletul ttl
116
i
I
I
I
Ti-aduci aminte ce
- Ester, adu toti copiii incoace si milostivicu turcii, cu cre$tinii si cu ovreii Singurul
ne-a spus Ficu Bohor, de la Rusi? Dumnealui este... purtat prin lume 5i politicos cu <lvreii p..rr. om
domnul Hagi-Papuc ... Marcu printre r,ti mosierii din f.l.,rirun
f_" rrr..,,,
Piua-Petri. Si acum iata ci Savu
;*fr l;{;iffi;
$i I;r",, il i;;;;.
mo5ier.
VI. CELE TREI INELE Marcu si-a flcrt poteca ,le la gura oborului p0na la
cimara lui Sa'u pantofaru. Ce pllnta
zgrihuliti,r.l;-fri,
DupI Mordehai au venit la rdnd toti ceilalti copii ai lui nu-5i deschide fl.rile catre soare?
C.;fi;;;;;;.;;
Marcu: Dina, Micol, Ghedalia si Iosif, doul fete si doi vine, irezistibil, spre s.rgintea iur"lur
Oe simpatie ;;i;i;;
bnied. Fiec6ruia Saw i-a f6cut c0te o pereche de ghe- de alt suflet? Marcu nu latlea prin cafeneo
ofl.ail, ," r,
tigoare. Si cdnd copiii au fost inc6ltati, Savu a blgat de , dati, cdnd il prftea piua_peiri .'or;r;;;;;i*rigi"rrr,
seami ci Ester umblS in tdrlici. I-a luat mdsura si i-a flcut samsar.de grine. Si une,ri, cu gdtul
acru de ,irir.il
si ei o pereche de ghete cu gireturi. C6nd i-a adus-o, Ester
praful hamurir,r reparate, ar-fi biut curerarur ,riAL
dulce si fierbinte ... bar cum s-o bei
o cafea
a lf,crlmat de bucurie. De la nuntf,, Ester nu mai purtase acasa, cind bucatire
ghete cu $ireturi ... de zahAr sunt numirate gi cafeaua e masurata
- Dar cum putea sI rimdn5 fdri m6ng6iere, acum in cula ... De aceea Milrcu, c0nd poate, rupe jumltateceg_
o
cu
de
apiopierea Pastelui, Marbu curelarul, mucenicul care ceas, intre asfinlitur srarerui si'i.chi.sur'prarJriilJi, ,rl
tr5gea la ham pentru toata familia? Saw si-a adunat toate
fuga bucuros la Savu acasi. E acelasi
i"ii," ii'r.J.uj ;;
priveli5te ca si la el. dar Marcu ,asrina
puGrile si i-a ticluit si lui Marcu o mdndr6 pereche tle un ,inr,lanoi
cizme...
ibricut care fierbe in srba camarutei-it
filantropuI pantofar.
[;;;;ilH;,;i";
Cunostinta cu Saw si dlrnicia lui au adus familiei lui
Marcu cdteva zile de uimita Si stlruitoare bucurie. Marcu - Domnule Savu _ spune Marcu uneori _ clumneata
n-ai invilat multi carte omeneasci, fiinJci
Goldstein se oprea uneori din lucru 5i spunea Esterei:-
1i-a dat de-a clreotur crin stiinta rri. ii, cand
D;;;;;
- Blagoslovit cizmar Goi plicut lui Dumnezeu Se atelierul dumitale, irni atruc'arir,.'.r. acei
stau aici, irr
intreabA rabinii no$tri cum va fi bucuria din zilele lui no5tri din vechime, cari t0lcuiau Iegea invit:rti ai
Mesia... Iati cum va fi Aiest str[in de neamul 5i de legea m0inile, ca dumneata... si Iu.iur"'.i,
noastrA ne-a dat sd gustlm o picdtur6 din fericirea zilelor
Jui Mesia Une<lri,
venea si lhraim. Marcu intirzia mai nrult lingi Savu,
candMarcu
' nu funra, dar bea hucurrii.e;;
Curelarul s-a dus sdvazdpe Savu, a intrat in pr5vllia cesti de cafea, maicu seama daci avea
lui Ibraim gi a legat prietenie $i cu el. Mare mirare l'l-ar aceea. Tovarisia lrlr era curioasi. Marcu
d;l;;r, i, .,*;;
fi crezut Marcu in ruptul capului cI alIturi de el, inTurnu, v<lrbea nrult,
stau laolalti un turc 5i un cregtin, doi oameni ing[duitori
ceilalti d<li ascultau rnult. pe ,Cngi Savu
simple gi tradili,nariste .rr.,fi .iu
5i Ibraim _.;;;;;
i
- un interectuar. Nici
11g rr l';'pu(ii lui Mahmud ll()
7/22/2019 Marcu nu era un r5u fiu al legii iui Moise sau un emanci-147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
Tice cd un.om cilltorea de la Ierusalim
pat. Dar el interpreta Si rationa asupra predaniilor pdrin- prin loc pusriu si a.clzut intre tairra.i. la Ierihon
tegti mai mult dec6t cei doi, fdr6 sE le dispreluiascd ori sI Tth;rilf_u, Uair,,
le scoatl de la locul lor. Mai era in el, fie din nlscare, fie
l-au dezbricat si t_au rasat in;;;, plilJ;-;arg."i.o.
din inrdurirea c[r{ilor citite, un fond de visdtor umanita-
jumrtate mort. nrpa;;; rr-r] irrrlt un preot din lesea
lui, dar preotul a trecut p
rist, o pornire nelimuriti spre marile drept6ti viitoare, t 1ziit.a trecut pe acolo ii
ra,iga .iil-r:. iarr"r'J*'ffiri
care, de la distant6, putea sI fie tot atat de bine mesia- ffifr preotesc, dar si 6sta
nism, ca $i sogialism. Marcu era mullumit ci poate s5-gi a awt tot at6ta iTi*,u. La urma,
"" ,a",oiit si m Ju.n*iiJrn,
spuni gdndurile unor oameni de incredere si poate s6-gi
adici un om striin d;
in drum. sarnariteanul cand
;;;ilr legea cetui ce zdcea
impirtlgeasc5 - f[ri ca auditorul sE adoarmtr, cum pitea i--a'vairt, i s-a fdcut mili. S_a
oprit, i-a legatr4rg, u.turnut p"ste rani untderemn gi
cu Ester - unele amintiri din clrtile citite. l-a pus crlare oe dobitocur vin,
Intr-o sear5, cdte trei prietenii stf,teau, cu uga deschisi, ffi $j'i-, dus la un han, unde
ln atelierul cizmarului gi priveau afard, printre ramurile
l-a.dat in grija'hangiului. Ia;;i;;;
doi arginli, i-a dat fiangiului
zi,taptecare, a scos
stejarului cu frunzi proaspdti, pdlpditul primelor stele, sii_u rir, ,,Ai grij6 de el, si ce
u.i..pui- eu ceid ma voiiniour." iti voi
solitoare noptii de primdvari. Din grldina lui Ibraim poi"... _cheltui,
Va si zici, Domnut tisus-Cnrirtor'n" da ina_
venea mjros de p6mdnt r6scolit cu cazmaua $i miros de ir"Ai^.a
litiac. Marcu, cel mai simtitor la premenirea firii Ei la Irllil:i dragostea omeneascl n_au hotare
si trebuie sE se
evolutia cerului de deasupra,.g6nlea cu glas tare, [i- 111,^1d,1si
sd cuprinoa pe toti ou_"Ji
d;;ri.;;ffi;i;"
ndndu-si cafeaua pe genunchi: once lege.
Ibraim,,tihnit 5i visitor, isi aduce aminte de cuvdntur
- El e unul singur, acolo sus, gi noi suntem to(i copiii
lui... si facem atdta gdligie, ne lupt[m unii impotriva
dinCoran: ,,Cei ce_;i rnat"iiir-iirit,
t" *t""iiiiii"i
ii
cu bou,ui gr{" rgn dd sapte spice,
altor, ne prigonim gi ne urdm... Unii suntem evrei, altii
ill,f,n:y::alen:enea
lrecare spic sunt cdte o sutd ie boabe,,.-
cregtini, allii musulmani, dar suntem toti fiii aceluia$i tatf,
ceresi. Cum ne-am despir{it unii de altii gi cum am , - SI vI spun _ zice Marcu _ o huguOa p" care am aurit_o
de la un rabin si care p,duiegte'Fr*o, cum trebuie sI
apucat care incotro? Tot a5a ca Avraam cu Lot: ,,Dacf, tu
trsiasca laolaltf,cei d.l*;-Jrair;;;i.r_
o iei la dreapta, eu o iau la st6nga: dac6 tu o iei la stanga, unii pe altii se
cuvine si se intreacE t
eu o iau la dreapta"... Dar, oricum o fi legea fiec5ruia, e
frdteascl.
iri, pG luire gi prin inimi
bine sf, ar5tim ci suntem frati Si c[ nidljduim sd ne
Acum multe sute.de ani, traia
intdlnim din nou in aceeasi casl cereascd si plrinteascd. de bogat gi
un surtan vest itd,eviteaz,
-Adevirat, kir Marcule.,. dumneata, care e$ti om citit,
gtii pilda Domnului Iisus Christos, cu samariteanul milos-
de istel
cinstit de toatd r,
Iumea sitr* rrii'r'# ,n negustor
iii .*"i.ri-p.n,* marea
evreu,
lui inte_
lepciune. intr-o ,i, iriiaiJii.i".iira
tiv? spune: ,,Toati lumea te
pe negustor
- O gtiu, dar poveste$te-o ca s-o auzd $i efendi. lSudApeni*.u_pdtarea si pen-
tru mintea ta ceamare. T"_ii'.h;";;,a_i"i 'i_i
t20
, uii; ff;;
12L
teala C6te trei fe.ciorii se duc sa pldngi

care este legea cea mai buni clintre cele trei cle pe se Si si se pdrasca
pim0nt: legea ta ovreiasci, legea mea turceascd, sau unul pe altut inaintea judeca,i"rrri.
tate gi spunea acrevirui: tatat iictict]rse
ei?.;;:lHiil;
legea lui Iisus din Nazaret?"
trgid u i n ti' i ne r u r nazdrava n i-.-J,iieci cu arrevirat, dupa
Negustorul rdmine pe gCnduri: ,,Ce i-a venit sultanu-
clesteiSi roste$te:
t.,ri, r a, .. g,iir- l
lui? Ce intrebare poate si fie asta? Se asteapta el, r)are,
sI mi auzi lduddnd alta lege decAt legea mea gi a plrin- <Nu pot sa facdreptate pini ce nu_mi veliaduce aici
ld' tribunal.p.e
tilor mei?... Si daci are g0nduri vielene?... CCnd voi tatal v<llitru,.u, peni ce inelul
nu va deschide gura gi va vorbi , cel adevirat
incepe si laud pe Moise, sa-l vid deodat[ suplrat pentru
Mohamed?... Atunci negustorul evreu se inchind,inaintea sa-mi spuni luminitia_ta. zice
-.A.rT
cdtre sultan, care ctin cele trei este ingtut-cel
negustorul evreu
sultanului gi-i spune: ,,Iluminate impirate, sI ai rabdare a,[";;;;;
si si asculti o istorie din Care inlelepciunea ta va scoate Tatal isi iubea ra fer pe cate trei
reciorii, si fecioriiaveau
rlspunsul asteptat. Era odati, in Risirit, un om bogat pentru el. deopotrivi dragosre.
Tatal a claruit fi;;r;;;
care avea in deget un inel nizdrivan. Puterea inelul.ui era inelul a$teptat 5i fiecare i..iu.
si faci pe purtatorul lui norocos, fericit, pllcut in fala lui ,in1at cr er are inerur nizarivanioa,
.it. clesavirgit cle incre-
Dumnezeu gi in fala oamenilor. Acest inel trecea din tati cano cei trei fecirlri
stateau cu gura inch,isi inajntea judecatorului,
in fiu, in felul cd tatal lasa inelul nrostenire celui mai iubit judecito_
ru I Ie spu ne : < I ne I u I ce I
dintre feciori, fie ci era, fie ci nu era primul nascut. aclevir;4il;;;";;,:'i;;.:^'.:
Odatd, dupd ce inelul trecuse prin c0teva rCnduri de stapan pticut in iara lui Dumnezeu
:: $i?,li:i:ffi?;il;
oameni, ajunge la m0na unui tati care avea tr,ei feciori, Aici sd se arate blagos'rvenia inetutuif
prin trldndele, prin ingaduint{, p.in jrrgoste
O,,r.,fiiifi*r;;:
deopotrivi de iubitori si de iubiti, deopotrivi de vrednici
ca si m<lgteneasci inelul" Tatil, iubindu-si la fel cei trei prin milS Si milostenie nrre.rii de oameni,
feciori, fagiduie5te inelul cAnd unuia, cdnd altuia, il .a in.frl cel aclevirat e
- in .egetul gi in inima fiecaruia -ienrru
fdgiduiegte pe rdnd la toti trei. Cf,nd i5i simte sfirrsitul judecdtorul, amdnlm jurJe.cata aceea, incheie
aproape, tatil celor trei feci<lri cade in mare cumpana si fana p.rr. vreo zece mii
de ani. Pdni atunci, aveli timp
in mare incurcituri. Cui si lase inelul mostenire? cdnd, peste zece mii oe ani.
si vi arJunati dovezile... Si
Cheami un giuvaergiu, ii d[ inelul gi-i porunceste si faci ,.ti Jl;;;;;;;;i;
incd dou6, int<lcmai la fel intre ele, oricCt de mult ar fi sd scaun de judecatr,rl.nldriduim ci ".ri
pe elva.,r rniuJ..i_
coste. Giuvaergiul indeplineste porunca gi face inca doul tor mai inlelept ca mrne.))
inele, nu
vede, atatgtie aidoma
de si cel dintCi, cx.Atunci
le maicudeosebeasci parintele, cind le
i5i cheanri torului Si sa -ctesctrizi
Maria.ta zice evreul _ vrei si stai pe scaunuljudeca_
feci<lrii, il blagosloveste pe fiecare, ii dl fiecaruia ineltrl mai intrehat. nimic. I_a _procesul amdnat?,,..., Sultanul n-a
thcui ,.fr,.,rrurui un dar im_
fagiduit rii inchide tlchii. Dupi moartea pirintqlui, fecio- PArAtesc Si l-i trimis cu pace.
--i ,
rul care avea inelul riminea stlpAnul casei gi ocrotitorul

t'
familiei. Dar cei trei feciori aveau acum cdte trei inelul (lclchra
;iaraholi din Nuilrurr tlcr lii.is.<:,actul al rrcilca
nizdrlvan Mare mirare, mare zavistie Si mare f<lrto- (n.a.).
t22 r2i
-
VII. TURNU.MAGURELE CHEFUIESTE ochii' Turnu-Migurele se

r5sfita si se desfita ca vechile
rase, mustrate de proorocii
SfintifoiJ.rlr;i dilr,
Pe cdnd cei trei prieteni se int6lneau, o dat5, de doud n Turnu tarafuri d;E;;
nesti existente i"t.e Cu.pati
f,#ir.r, rezervoarer" iig_
ori pe siptlmdni, gi vorbeau tihnit 5i in{elept lucruri si brnar.. AIIturi de acesti
ai
sufletegti, oragul
cietitilor de dingrdul
export, jurulinlor schimba,
aur, pe cantoaiele
primea in so-
uscat 5i pe ap[ lT1$i
augurat deJui'Iubal, qor,J:*,
c,tiva ani, .u^-iupou.ete si cu rrenul
mii de butelii cu vinuri striine 5i petrecea cu liutari din urii. cdntirefe,
preoiesete ciesrrautiirrl r"ril
arere bucure ste _dan+i;;;, ilidorr..ouice din lupa_
amurg gi pdn6 ln zori. Nimeni n-ar fi blnuit cd, in chefliul ne, cherneiitffi j;p;;;;ffi
Turnu-Mlgurele, in dosul zidurilor cu coaml de olane, ritau in Turnu.o data cu-miliiiirJur.tor il;ilIt r.
trei popoare si trei religii fraternizeazd, atit.de simplu.gi ata cu primele transport;$ffi;rl de export si o
de nevinovat in casa turcului Ibraim. . Trisurile mo$ierilor coboruu-rpr"teleormro*.-
Venisg peste judeful Teleorman incl o recoltd imbel- etre patru cai fnaintasi, Turnu, trase de
to rUi#ti,te surugiului,
$ugate.-In general, vreo zece-doisprezece ani dupi netele biciului si in vifo;;rt"'a" in poc_
rlzboiul romdno-ruso-turc, au fost anide mare prospeii- prfUere. Horeluriie si
anurile nu puteau,a
tate pentru..c6rnpiile noastre. Au fost to{deodati Si anii obitoacele de ham ;;ilil;ullrturp"tii, vehicurere ii
o{r*;Jla
consolidlrii averilor nou injghebate, I'n locul vechii ri scheta, tumuliui,
boierimi, adunate intr-un partid fIrd viitor ti atunci in hiolhanele si c6nrec"r" OiiTrui? ,"p"ruu _ cu o bru_
popurura si *u".ii"aiJasca _i,
opozilie, cregtea, in zorii independentei na{ionale, o 1,4:1i1" :orrita,
rrprtoare fara Dunarii
vajnic[ burghezie,netrlitfl lacoml de parvenire si de si vaste s.i in fata Ni.oporJui-ilil;Tl
viati, plinl de pofte Ei de energii dezlSntuite. Cele cdteva
Nicolache piua_pejri era
case boieregti din judet s-au risipit gi s-au lnecat in fluxul tot atht de vestit si de ciutat
rintre plescasii
cumetriilor cu noii st6pdnitori. Prietenii gi partizanii lui :hef,ulu{I3 i;*"lu ,, ta Rusi. Cand
flau lrutarii cd arengusrt
Ion C. Brltianu - ajutati de norocul de la Plevna gi
orneau dupr et
J"l;N;.ra a sosit in Turnu.
consacra{i bineficltori ai patriei prin eroismul celor
r6masi in $anturi - ridicarl deasupra{Irii recunoscltoate
si_t ciutau p. L" r"iift;;;,^;,i:
piramida capitalist5. Arendagii, mogierii, dreg6torii, ,tJi:?,',1[,t'Htm'sioaca;i;;.u,puneauiic'oaoa
conbesionarii mari si mici ajutarl pe marele om dti stat in Uieori, Ibraim gtia ci amicul
siu a sosit
opera de modernizare, adundnd mari averi si sl6vind ntQi de la-tiganii cercetasi. in Turnu mai
vremealuicea nou[ in petreceri, oa ln basmele bitrdne. Intr-o zi de vara, pe inierate,
Ibraim si Savu pantofaru
Era ceasril grabnicelor prefaceri. Tara intra gi se' stlteau la umbri n i g.aOiru".i, ,iirri si se bucurau
avdnta, cu repeziciune de cataracti, in necunoscutul de- trcere de dulcele amestec in
Or.ir.r_.
,
p[rtat gi larg ca un abis al existentei sale celei noi. oarele incdlcit acum.in stoarse florilor de
Sfioasele tdrgulele din cdmpiile Teleo_rmanului, adlpate
I
6inele mocinesc-
*.&jil^;tejarutui. Gealat.
de aurul german gi englezesc, se pref6ceau vdzdnd cu ..r"Air.iorui"rri iUruir,
otul pe rabe ra pi;;;;;;["#;fi'rili. dormea cu
Marica figanca
t24
125
saltelele 5i pernele putin decdt Ibraim. Turcul porunci sd-i aducl lui Nico.
deretecase prin casf,, pusese 11lo1 lache un divan din cas5,5i arendagul il umplu cu trupul
ce-5i luase p-lata' dupf,
scdldate in s,lare,li acum, dupa din
ce-siumplu.. s."t't tu-toate'cflte ii ctaOirse^f- 11m - Nicolache - incepu cu tonul familiar lbraim - stii
oiauiti.,'rai
': cerea si cetiva gologani pentru tut'n- , ^ -'.. prea bine cI mi se umple inima ori de c0te ori te vdd. Dar
ilL;it toi*. -ii spune Savu dupa ce tiganca ptêr:se de ce, frate, nu t€ pizegti mai mult de lingu5itorii si de
nu-mi pl39e Serpoaica asta Datrana"'
*tle
Poate o stiikrcului
la fala - ft'ute'ai dovedit-tl credincioasi'
de *utt' dar haimanalelg care se tin dupa dumneata? ... Cdtivin
cu dumneata la'masd? Cdti bani ai aruncat pe
augifost
pe
.ani iuu cu ochii de ea' tot.ce. am ficut
eu ma scutur llutari? Cum se poate ca dumneata, care esti atat de
daruit, toate vorbele mele bune"' au
;;il.r,.. pe eai-am
ca pe piele"de
inlelept si de inalt la mintea dumitale, sa te lasi inselat si
alunecat -s."p9 jefuit de caraghiosii din Turnu?
incal'dstt' \ir Savule' dar Stie
- Nici pe mine'nu'mi
in casa de multa vre{ne"' - Boier lbraime, esti cur?rinte ca un musulman care nu
turce$te $l ml-a lntrat bea vin niciodatd. Ce si-ti raspund? Astea sudt pIcate
pe- Ihraim ci
Un v0nzit,rt Jin ptavalie.veni 5i vesti de-ale noastre, care avem slobozenia vinului.
cerem<lnios inaintea
,rurn;Uictllache ..tt lti' lbraim iegi JAngi - Nu zdu, dom' Nibolache - deschise gura Savu - gtii
orietenului sau ii-i pofti sa vie s5 se odihneascx ci gi eu, ca $i boier lbraim, tin la clumneata si nu uit
ghiveciurile cu lAm0i' niciodatd ci ai venit cu doftorul Cloaja si m-ai sctls dirt
Bine hoierilor] Si hine faceti cd mi che'
"-r*
"' - aici, in
mati loclainuit
[a-ii,, 5i preafrumtls
vine de la una
gura mortii. De ce nu asculti ce spune hoier lbraim? De
ce te lagi lingugit 5i pridat de toate pu5lamalele?
S*;-ii it tri* inielesera ci.arenda$ul
poate de la amiazS' dar - Frate Savule'si boier lhraime, sunteti prietenii nrei
Oin f"ir..erile sale, tnceputx cei'mai de-aproape 5i voi puteti sd ma cercetati pdni in
era dirz ca
noate si de ieri ;;il"' Nicolache Piua-Petri
fundul inimii. Stiu bine ce lichele si ce borfasi sunt cei ce
clar dupl o masi lungi 5i prea mult '
ffiil'rrtiir,vin,tarte,
,l'"gt' un al doilea Nictllache' Vorbea se imhatd cu mine... $tiu ca hotii de tigani mi cautllt cu
scildati ln luminarea c6nd sosesc in Turnu... Fratilor, imi trebuie
ioi,iriiolenr, iriiti 9i ceea ce-de obicei'ascundea
cu
lui' luptele.lui' vinul $i imi trebuie vioara liganului Tu, Savule, trdie$ti
bunsimt acum i;;;;p; fati: intimplarile ca un cllugar gi ca un sfCnt diitdlor de papuci. Avut-ai tu
necazurile hi ;;-;;'hit" i'i t*ptiitnlt sentimentale"'
vreo taini, vreun junghi nelecuit'la inimi? Stiut-ai tu.
rtimic din sllhi-
Betia lui era *a"tfia li narativa' fdrS vreodati, ce sunt citusele dragostei 5i cum ptlti si intri in
<lin accidentele celorlalti confrati'
Ibraim
;;;il. ii ou.u-p'itii oe rau cind vedea pe arenda5 iad din
esti pricina
lini$tit unei muieri?
gi preainlelept Dumneata,
ca un boier lbrainte,
iman. E adevirat ca ai si
rn prarialie cu aerul miret 5i pornit pg
sosinclu-i avut necazuri, cu'cei ce ti-au Sterpelit din avere, dar
de ceasuri ^di:t
_ul,
intregi'
'.rii. i i"ca d tasatan urmi o petrecere
grtlani hetisig punga de incet-incet isprdve5ti 5i ie5i la mal.Te-ai insurat devreme,
zeci 6e sticle g.irrl, o zecime'cle li trAit ca un pa5i, ai copii mari, ca 'miine scapi de
bani. Savu .r"iiiit'pi xitt't"hicel de rlupi chefuri mai
\27
126
$i Izet-pa$a a stins procesul gi mi-a fdcut v6nt din Janina.

buclucurile dinTurnu Si te duci Ia Stambul, si te odihneSti Amapucat doar, dupd ce m-am irizdrlvenit, sI mI dug o
s6 fie cu
1fi;i;;fi-ete"oi...-co mine avoit Dumnezeu
m-am tnsurat cu o
datE la cimitir gi, si vdd,.pe crucea de la cipitdiul ei
toto'i uff"l... M-am lnsurat tdtzi:u $i poposind doi pordmbei albi...
aiutd sI tlm6duiesc
femeie sfdnt[, O*.ti"i"'ia ei nu-mi Aceste zguduitoare amintiri, petrecerea de-abia ter-
mustitoa're"' Fratilor' 5i in
ranele si'pe la gura Siretului am lasat minatd 5i vr[jitele viori liginesti biruiau acum pe Nico-
n it stamuui.
i;;i;;, mele cele;;;h'si lache Piua-Petri. Doui giruri de lacrimi curgeau din
cate-oiuUitf, sub lespede de piatr6"' pleoapele lui grele gi inchise.
": coarde de
Tr;;;;; iri Ni."i.tt'L FiJ a-petri fremitau ' Ibraim se ridic6, subtire gi s'acerdotal, in burnuzul lui
t";;;;;; Sub sprincenele lui stufoase' de mitase gi trecu o mdni mdng0ioasA peste fruntea lui
i,fJ""p.f"
'1j"ri".
cadeau iref", *nistt tta*Ue de nouri cari isi Nico(ache.
' I"iit ptoaia.
^ -'-Llanina, jum[tate -Odihn6Ste-te, frate. Eu $i cu Sawtreceminprlvdlie.
in cimitirul gGcesc' amingropat .Apoi, pe divanul din fund, intre patru ochi, cu Saw:
;:ffiffi ;ffi fi *"Ji A* "TPî:-ql f.'^,leli . .- Mult mi-e drag-Nicolache Ce spune el scormoneSte
Hi inirira ca o manea... Multe zac ascunse in sufletul omului...
Dumnezeu, unul singur,le stie .
tat61.
iiindcr ?l-nyese L t*1"
ilff#;;ilil;;;sca,
s-o marite cu un prieten al lyi,.b9eut.ti 9elti": -"39,I1?l
; *f i'i'i
itaI i; rf 5 clip {u-g cu
a VIII. PASARI DE PRADA
#ti,LT,'fi- PjtiT::
:
inapoi, in tar[ Casa Eftimi"l t, :it=t **::,T'i1Xfll;

;:iilr':J'i"' i".."ti. .*u amdndou[ -pe iarmul
lacului'
Vremea trecea. Ibraim scosese, cu proces, o parte din
l*.rl"r,a".rt"no:t*',"::t:-'.:îj*1i9"1'^?"*i
lac, intr-o noapte de noi'T-
avere, vlrsase in punga avocatilor alid parte,:gi acum,
iIffi"e;; r;.;;;iiu tp'i resignat Cu ce-i mai rimlsese, voia si vdnzi prdvdlia,cu
-ulu'e'ut
brie,cdndtoate.t"l"Gi1ntstinse'.A':tt':I6:^'"1t"t"ol case cu tot, gi sd se intoarcE ldngl di s5i. Se mai dusese de
Sub cordac o
;dliift;ffi;;i;t-abu''" ualdl:: ,devale'
gtt:9'1tlt,,tt*'i:,
doud ori la Stambul, intrase in vorbd cu nigte greci din
Eftimia *iytli;
astegtam eu cu ba,cla' Pera - care aveau rude angrosisti in Bucuregti - dar nu
6;;ffitt de care fugea
ajunsese Ia nici o inlelegere. Negustorii dinTurnu si toat5,
ffi#; ""g*tto."lui
;;i'# iaIti".
ilil;;;;F larg, bubuit.noapte dTg:
Cdnd am prins-inbrate p" a'
a
T"^1.:1
"'.':l
$i
prin Eftimia trei' dintre
.uY
carr
clientela lor gi toli oamenii de afaceri Stiau ci Ibraim e pe
cale s5-si desfacd prlv5lia li toat[ averea gi sI plece din
ilffiil. oo"a grbu"te ii
Lnul drept prin inimd"' ' - ^- r^^^L:. ^^l,ii la
far6. Aflase despre f,nurile turcului gi Tache Chimigea,
l, hangiul de la Putineiu, si venise de cdteva ori pe la Ibraim
N-am mai stiuiriiilic, dectt cdnd am deschi:o,chii'
p.rgc:s' Dar erar l[ vorbeasc[ cu el Si si-l intrebe cam la ce pret se g6n-
spiiat. A fost mare zurb6, cercetdri' deste. Cdnd au auzit samsarii cI Tache Chimigea,.cdr-
de multe ori
;"ril;rl cu Izet-pa5a - de care ti-amvorbit
t29
128
7/22/2019
ciumarul de la Putineiu, vrea sd ajunga. proprietar 1473256835r
Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
bican inTurnu, gi-au adus aminte, batjocoritori, cle sarlcic' bratul unui frate. Se gdnctise de
murte ori ce si faci er cu
;i de scroafa, dar n-aveau dreptate, fiindcl Tache Chimi- avu cdncl o vinde
[*raiir, ii"r]rn..r.,
gea era cel rnai bogat 5i mai bine dispus musteriu clin citi raspunda sie5i: ,,Trebuie sa iau regular, si_si
pebauu .r,ri-na ir.bi;,
trataserl cri.Ibraim. Ar.fi voit Chimigea si-gi'deschizi ul " Ibraim cugera: ,, SLrnr.f.iti,i*rucigiin
inima cltre Piua-Petri, bun prieten al lui lbraim, gi sd clespre cei ce au nevoie cle ghete Stambul. ciit
scurteze astfel toate potecile si toate dibuielile. Dat cdr- ciprioard si de pantofi,
b;;., p;p;;,l.'#i;;.
sun"t
. ciumarul simlea fata de Nicolache ru5inea inclpdldnati
a golanului de pdni,ieri, care nu-gi poate ingidui atitudini
avult'...
;I
de proiectele si de treburile lui
;;i;ii"Ia, rri[[rrJ Ir
de egalitate fati cu ,,boierul" ciupit de el, sistematic, de .,_l],-o lbraim $i Marica
trganca. Iar Marica Ie destiinulse
la vin, de la masl gi de la orzul cailor. Tache Chimigea era
tui vatasul'ii;;i;;,
seicul unui trib rJe ligani ,r"irgii, *re
acum mai bogat decCt Piua-Petri. FIri s6.stie nimeni, el nia de.la gura Cerneipana ia gi,
cutreiera Munre_
se vdr6se in'treburi <ie grdu 5i de exglrt, lCngi c0liva de belgug gi .e mari pr;fu;;i-in-tu.,
irtu*it.i. in acete zile
dintre clientii lui, mai putin boieri, $i acum avea ingro- n.asrri, c.erele
liganitor nomazi erau semnuI uez,rclin;b;;ffii",.
pati, sub temelia Sobei, o vadrd de aur englezesc.
' Tache Chimigea, in ciuda samsarilor turn-eni, s-a suit a.sului s,ciar <Jin care voiam
sa neltiherim..De,se'iti
iil,
de liganii minastire5ti, acrrn
irfra,,ii iiiu1,j,,iljTfiil
in salcie de-a binelea. Dacf, nu a cumpirat haclnia lui edentare , liganii zavr.agii.rur'rirrgrr
lbraim, a cumpdrat mai tdrziu doud hoteluri in Turnu gi ecli ai autentici si cli_
<l mogie intreag6 aici, peste Olt, in Romanafi. in sfirsit, hoardelor vagabJnde, pir_ii. in lulne o dari cu.
u r0ra'<lmenirii.
peste un sfert de veac, u.nul dintre feciorii lui era si aju.ngi Ispravnicii, zapciii 5,i p<lmojnicii
.,_ de acum o jumitate
consilierul tronului. de veac aveau ca indeleinicire
tte frunte sa urmireasci
Se implineau cinci ani de cflnd Savu Pant<,lfaru se tr)atd vremea pe ,g.rri
ligani si ,a .t.r.,,rce, cu cilarasii
adlpostea in chilia lui lbraim. Roh cu toati inima aspru- gypi :t rurti5igurir", .prffiii; ;i;;..ire vicreniei
' lui canon dat de pusnicul Silvestru, pantofarul lucra cu e5t i. Nu a ra reori, rica_
meini miraculoase - ca ale piticilor cizmari din basmele
liga n i i i"a
u t it in pie ptu r gr'*p,i.ro.,
ga,,r.i i, nffi
"g..,iJ. in,,ru p racraci
J;liip,i,
:;
n<lrdice - cind o serie de incilteminte plitite, cdnd o; e.unde izvorau.r..stii;tpri;i;;i, u n i i.
serie de incillaminte de pomand. Ghetele plitite de ;are 5tiau, afari de

f,_r,hr. ligi.neasca, s1,ge.va turcegte? Se pare
hoieri odrasleau opincile $i hocancii datide p<lmani celor dzboiut'din 1877 _,7S clupi ca cluoi
endente,
si iiJi.rr* e".,1;ilj ;:,t:
delculti.
nia asupraIgipescarilor
implinea canonul
de ldngi 5i-5i
Duqlerevarsa acum calicimii:
gi asupra miloste- n'mazii
pe nesimtite crin peninirr, grilunici se retriseseri
la miazanurf,.<.rJSin-rr., in lara grdului,
din Nicopole.
' Ibraim, mereu cleparte de familia lui gisihastru in casal Vatasul Bi<llan era unul clintre
monarhii cu coj<lc pilni
5i in privdlia lui, se sprijinea pe prietenia lui Savu ca la genunchi, cu ciciufa n.ug.i,-f;;rr,
izme crete, cari guvernau ta o parte, 5i cu
130 aceste triburi de ple5ca5i.
13l
din zile Marica si V6tasul Biolan teseau acest painjinig drlcesc

Marica liganca era din s6lasul lui si rudd cu el, dar in iniunericul bordeiului de la margine. O p[dure de boji
in ni$te gropriile-de la mar-
vechi r6mAsese cu alti ligani
loc de cu struguri negri Si de lauri cu nucile plesnite inconjura
ri;;; iurnului, si acum-bordeiul ei era p.opas
im-
si
bordeiul, cre$tea pe coama lui si-l flcea de nerecunoscut
i"ri o" pentru iscoadele si corrtbinatiile
"uservatie pentru ochii trecltorului strlin.
nomad. '
o6ratului
'-M;;i;;sti# Ibraim a isprrvit procesul cu fostii lui Stf,teau amdndoi toldniti pe ni5te chilimuri luatepradi
a scos de la ei despdgoqil de weo mie de la o spargere $i trdgeau din ltrlele. Marica se ridici in
tovar[$i si'ta genunchi gi scotoci cdtva timp in piturile brdului ei lat si
poli. Unde pusese turcul aceste parale? Cu toate ci era
nirdnzat. GSsi un ptergar mototolit, cu o cheie legatd la
;tei;;;;; de cdnd Marica venea ei scutura covoarele
unul din colturi.
lui Ibraim, ea nir putea si spuna hot6r6t dacS turqul isi
iilb;;iihn sipetut din casi, in lada din.prdvilie ori in - Uite cheia de la u$a turcului. I-am ciordit-o ast6-
toarnn6, gi el a flcut alta la fel cu ea. Broasca a rimas tot
,'&1;il1" corsi de fier dinfundulpivnilei. vorbise pe cu
aia Si am incercat-o cu cheia asta acum, in urm[. Merge
gi;lr" de mai multe ori 9i, in inima ei neagr6, vdnduse
bine. Turcu crede .cI a pierdut cheia in hazna. Ca;d
tUiuitn flrd pic de remu$care. Vdtasul ii r[spundea' so-
cotit $i plin de exPerientli -'
*inchide seara usa pe dinf,untru, nu las[ cheia in broasc6,

unde-$i iine turcul paralele? Asta trebuie o ia la el, ca s-o aibl sub pern5 gi s-o dea pe fereastri
mi_o ,pui Atfel, bucluc Dacd turcul e tare de boac[
sa --g,riO*no, bliatului care-i aduce cafeaua. Ala deschide usa dimi-
nea{a. M-am gdndit si tntr-altfel: dacl turcu lasd cheia in
ginunespunescurtundesuntbanii,atuncineincurcdm...
broasciBi nu puteti si mai deschideti pe dinafar5, atunci
ir*t" il chinuim riu, poate il omoram Ia infierbdntare, impingeli zdravf,n de u;5, ci pervazul e rlscopt gi scoaba
ooate
" zbiarisi prind altii de veste'
' :idil;i",'ia.p.rnde a tiganca, banii turcului treb uie iese afar6.
sa tie in iif"t, ii'daca sunt in alta parte

vi-i spune turcul' - Aferim, buzdruno, cI degteaptd mai esti Si dac[ uga
zbiara"de umple lumea, qi dacl turcul se degteaptS, rim6-
Sa-stiti numai ce s6-i faceti. Trebuie sf,'vd sclpt{i
de
De Gealat nem cu coada lui Gealat ...
Gifui si de sfAntoiul6la de Savu Pantofaru'
vi scap eu, atunci seara' cdnd o fi sE intrati la turc' - Atunci, c5lcati-i prdvllia. L5sati-l pe turc in pace.
pantofaru doarme in odaia de Ia poart[' E-destul de Intrati in prf,vilie prin uga din dos. Are numai lacdt, Si
toate lac[tele ascultf, de voi. Cilcati-i prlvdlia si luati ce
d" acolo 5i p6n5la iatacul lui Ibraim. ori il ldsati
doarma si-i pun9li streaja.la.usa' ori il glsitt in tejghea gi in lada de fier...
a6;;
;;;;;6f"isa
iiar"g.ti de g6t... E mai bine sr-l ldsati sd doarm.6 si sa-l - Si dadi nu gati* nimic, ne procopsim cu m6slinele
trlrql' Dacr o trebui s6-1 $i cu rahatul turcului...
;;;itf;a;, iand ispravil.T Aga urzeau, discutau gi se certau seri intregi Vitasul
f*oiaii pe turc si v'oi iesiti ferchesi din daraverf,, atunci, Biolan gi Marica liganca in bordeiul ei de la marginea
pt"t uni-atta, cade leap$a pe Savu Pantofaru si avem Turnului. Preg6tind pridarea lui trbraim gi agteptdnd cea-
*t*" s[ ne strecurlm dincolo, peste Dun6re'
133
L32
cel mai fricos dintre ei. De aceea el era, de ohicei. ccl ce
sul cel mai potrivit, V6tasul $i cu sdlasul
lui- tahirat
mai
rim6nea afara Si <lbserva vecinItxtile.
;;;;1", p; linga oli- faciau alte pr{rdrciuni mai mici' dar Intrari in <lrag unul.cCte unul si fiecare cu treaba. Un
i, J"pii*ri fiarte mari, a$a incdt fulgii de gdini s6'nu se topor in mAna, o cildare la spinare, o traisti ori un sac la
on" ni.io.tata l6ng[ vizuina vulpii'
-^'i;;;;;uia.ri; subtioari sunt semnele muncii gi ale cinstitelor indelet-
n.tombrie, pe o vreme de zkrati side niciri. Dar fiecare mai avea in s0n cdte un cutit, si trei
..uialin t or,t.iutl6nga
N'irii.ai' Vitasul Bi9 an cu.cinci zaagii
focul clin vatra' Treburile se incur-
dintre ei, intre cafe Si Vdtasul, gi cdte-un pistol. Era
;;ii;itiat"ou tt: liipl toamna tdrzie, ploua, gemea vdntul prin irtfundituri, gi tot
.r*ta. O navala de"noapte, la un conac boieresC partea locului t0rgul, afara de hoteluri gi de c0rciumi, se culcase...
Liuiiiuo, iesise p.nrr, 5i un zapciu istet din
Savu nu dormea. Lucrase pdna tflrziu, suh lampa lui.
;;;;";;*a tieiniliri. salasul'trebuia sx se mute degrabf,'
la repe- la o pereche de ghete poruncite. Si acum, dr.rpI rugiciune.
.iiir-,. staiii nti clincolo, spre Samovit' Acum' in nouptca stAtea si medita... Afari se risuceau, in vdnt ;i in pklaie.
,.uii, tt.f,uia o pleaSci grasa, si stlrtul cazuse' copacii din gradini, 5i stropii nev[zuti izbeau toane-
asta, pe Ibraim-..
-"-ft4lii.o
spdlase cCrpetu ri toati ziua, l', Ibl?lTi:i:.1
toane, in usd gi in gearn. [n <ldaita lui Savu era cald. Munca
zilei mina somnul inainte ca fe un cir<J de oi care se
rrrr-" *rgfrlonl1a ain dos. Laplecare' iidlduse luiCealat ' '
;;"ffi;;Z; o cheftea pregitita din vreme' Acum.stf,tea' intorc la staul. Savu se intreha umil Si griiuliu: ,,Oare c0t
il;;;;;e ligani, mai inf"'nal[ potlul toti laolalta:

<]ecitOltului' Nu siriti.
,
va mai ingidui
prieten Domnul si p<lposesc sub si rea5ina acestui
- Acu e acu e, pf". Jttpt tp'6 si c0nd va veni il<lrunca de plecare?"
o"r," JJu-rtr, .a *," ,ptuupt de irdaia lui Savu' Urcati-vi C0nd era s5-l fure somnul, Savu aude nigte zvicnituri
,i<'r triti-ui in copac, 5i din copac.lisati-va in usa lui gi apoi un geamit lung. Se ridici din pat gi
;;;t.{;il. b. turcului. Gealat-a amutit' turcul doarnle ascultd... Zv0cniturilCs-au ficut slahe de tot gi:geanritul
hevale,-la uia
greu. l-am spus eu un clescdntec la pragul usii' Savu nu se mai aude.
Eiroi*" cu sfintii. Hai, manusule, miscd-te Saw deschide usa incet si vede ceva lungit pe prag. Se
apleaci pe brdnci 5i distinge pe Cealat in agonie. Cu
coada lui, prinsi de spasmul m<tr1ii, izbea mCinile gi
IX. UN EPISOD INTUNECOS obrajii lui Savu.
r------.^
,,Ce sd fie asta? se intrebi pantofarul, cuprins de nrili
pregitird
figaniiei;;r1;;;;;1.'iq"
se cle
lucru'"Et-" pe-'pilul:, ):;
t-?ti:p"TP:::jt si de banuieli. M<lare Gealat de bitrtnete, ori otravit de
i.tluii' pe fa15' ori 9,']' un du5man?"...
cCteva varsafl oe
rna.oi in amintire cAteva pridiciuni 5i Dar nu-gi isprdveste gendul, givede inainte-io mog0l-
sAnse. Iscru si pas<ll f[cuiera gi cete un an
de pu5cirie'r deati care-i fl uieri. gerpeste:
frt"uiprn era lat 5i puternic ca.un urs' Sflrnoagi era.ager - IntrA.iniuntru Si taci, ci te omor ...
dar si
ii *rio". .o u,uut[.. But.-n-tuc era mare strateg, r35
r lrt Prpucii lui Mrhmud
134
grddinii.5i InPapucii miorlditurile
Era Pa$ol, care fdcea de strajl in mijlocu-l cotoiului erau tragice. Savu s-a
7/22/2019 147325683 Gala Galaction stejar,Lui Mahmud
i-a prin
.;;il;" o. r.iti c[ Savu a deschis usa' Lui Savu uitat bine intuneric la motanul care miorl5ia si a
;;i;tt" *intt ca tulgerull ,,Doamne' aju a--11s4
lui Gealat
19 descSrcat pistolul nu chiar in 1int6, ci pe alSturea. $i hurrr
i;;"'ttt" d" orrrir - eI a srrit peste trupul prin
Saw.
crengile stejarului o matahali cade la picioarele lui
drept in burta liganului'
de jos in sus' - Mdnca-te-ag nu sunt cotoi, sunt ligan S[ nu mI
Pagol, care nu se agtepta nici t13n atac
dî pisic[ silbatici' s-a dus- pes-19 omori de tot, lasl-md aga pe jumltate. Hauleu, mamf,, riu
ul."ita cri
;6 ri;-pittot
"i.i toi. ol" ietiua pumni dati la tdmpl6'
agiliiatl m-a imp6nat ...
o*.tuu."fnelile gdfdielile Savu se repezi si trAnti cu putere de uria$ uqa prlvlliei
;i'd:fi i-a -uiat tu o.atpatoata ploaia, au ajy-ns la.auzul
si
in nasul celor ce auziseri detundtura pistolului. Trase
ffpr;i;;"tot ua.,t.itii cu Un miorlIit
lui Bate-n-to., .ui" ueghga 'ui -in stejar' zivorul, puse drugul de fier 9i pr5buEi, in cdteva clipe,la
Ia usa
;.*i; si lugubrut-a ziud"it
pe Sf6rnoa ga'pazrric
giinilor U$a nu se
gura ugii, toatl lemn6ria db sub stejar.
Ibraim se trezise gi lntreba prin gratia ferestrei, cu
hffi;ffi.l"Murica uuirr.." orbul pe-diniuntru') Biolan' pistoale
d".;[i;;;; mai avea alt pr[v6lie'secret dou6 in mdn5:
Goliserl t-gjgheaua -
i** $t Paiaipan erau in
de fier si aurul
- Cine e acolo? Savule, tu esti? Cine este in prlvdlie?...
arami 5i argint - st ;;;aescdntau casa - Boier Ibraime, trage la pistoale s[ se auzl in tdrg gi
din ea. si vie paznicii Tdlharii, boier Ibraimel... Ne-au prldat
rostogoleala lui cu Pasol' a simlit.pistolul tdlharii Si Saw, tindnd mdinile in bere.gata lui Bate-n-
.aroi. i-uinsaiit si"l-a ridicul 4 igtelesmdpdzea
Savu, 3"':-9:l] pe L::T
mrne'
loc, striga din rlsputeri: Ajutor Ajutor S5riti Tdlharii ...
sL:" i".t"tiie: ,,Ibraim e prddat Asta -Tdlharii sunt, mdnca-te-as gdf6ia Bate-n-loc, dar nu
Tovar[sii lui sunt Jii" "luia, ori in prlvltie' Doamne' ai mI strdnge asa de gilt,cdrdmdi fIrI ochi lmi ies ochii din
rr,rila demit e" ' curpenii.de vi16 spre
cap ...
Pantofarul s-a strecurat pe l6ng5
pisto-
- ligane, cdti tovarf,gi sunt in pr[vilie?
t"r"urt* t ri lbraim, lindnd pistolul intins:
"slobod cdnd - Apoi cdti sI fie, n-ag fi avut parte de ei ...
ttlhari""' Dqr-pe
i;i;t ir-ez;t. p. ruiui- oti sperii printre vi6 si zidul casei
pe - Cati sunt, ligane?
savu se strecura;;il&;;i15, - Iaca, trei sunt...
Siw s[ ia Afari la poartl gi pe la uga prdviliei se auzeau glasuri
se strecura Sfarnlaga' i-a fisai
pe treacf,' si
Aridicat cutitul
iesit deodata i" sput?, t" t"titut in vedeau miscdndu-se cdtgva lumini.
mdnn' gi se
ferit de un
i" I""ti lui saw' Dar Savu s-a - Boier Ibraime, aprinde lampa
fu g6t, gi btlt* tiganului s-a te$it de Cineva intrebl de afarS:
;"r:.-;6;;ii
curpene care-r
""n"u iJ"ii gql' Saw a intors pumnul - Ce este, Savule?
soinarea l"i Su; $l u fn
#;t*;;i;t;lri 5i in scrfarlia. flsanului-11:1'a'ut
u - Sunt hotii ln prlv[lie. Pnziti in fat[, sd nu scape. $i
aici sunt cdtiva.
slobozit, cu tocul pistolului, o lovitur[
ndprasntca'
r37
136
Dar Savu, cu m0inile in gitul lui Bate-n-loc, simli ci sufleteasci cu care l-ar fi dus pe marele vizir. Savu a voit
un fulger de durere ii trece printre coaste gi se pribu5i in si tragd la camarula lui, dar Ibraim i-a spus:
intuneric, cu Bate-n-l<lc sub el si cu Sfirn<lagi deasupra - Frate Savule, <ldaia ta e dincokl, in casi. C0t ai stat
lui tu in spital, pe aici s-au schimbat lucrurile. Vom vorbi pe
urm6.
X. iNTRE PATRU OCHI Cu adevlrat,

zorise Ibraim,
si isprdveasci in urma prXdiciunii
si si-sidesfaci tiganilor, se
t<late chiotorile.Vdn-
duse Si casa, 5i privllia tot fostiklr tovari5i - acum chia-
Sfirnoagl gi cu Bate-n-loc au scdpat. Pdni si iasi buri si bicani mari- si mai intdrzia pCna la darea gi Iuarea
Ibraim din casi 5i si dea iure$ lumea adunati afari, cei in primire.Noii stipCni incepuseri si faci schimbxri Si
doi ligani s-au cltarat in copac - Bate-n-loc u5rlr ranit, reparatii.
Sfirnoagi dezmeticit - 5i din copac au incllecat zidul si Saw gi-a gisit in <ldaia lui cea noui toate sculele luide
s-au ficut nevizuti. Ar.r prins pe Pag<ll. care nu-5i vettise cizmirie gi, cu bucuria reintilnirii, a inceput iar si lu-
bine in fire, Si pe cei diniuntru. creze. Ibraim spu nea pretutindeni :
Savu s-a trezit la spital, cu Ibraim la cipat0i. Sfirnoagi - Savu mi-a scipat via1a... Savu de aici inainte este 5i
injunghiase cu sete, dar farl s5-si chibzuiasci klvitura. mai mult ca pdni aci fratele meu... Savu va trii in casa
Izbise pe Savu.in partea dreaptx gi inima rimisese mea.toate zilele vietii lui.
neatinsa. Mersul timiduirii a f<lst fericit. 5i pdna la Anul Pantofarul vedea cum sprlrise prietenia si dirnicia lui
Nou pant<lfarul a fost iar pe picioaie. Ibraih gi, in cugetul lui, se'gisea ia o rispdntie: ,,Si-l las
Cdt a stat la spital, Ibraim, Nicolache Piua-Petri, cure- pe l[raim in gdndurile si in cildurile recuno$tintei lui, rlri
larul Marcu si alti prieteni mai umili n-au lipsit de lingi sa-i'spun tot adevirul? L-au Stiut numai <Joi oameni,
patul lui. Agteptdndu-5i deplina vindecare. Savu a trait dintre cari unul era duhovnic si este azi in ceruri... Si-i
spun 5i lui Ibraim taina mea? El vrea sa mi ia cu el la
ceasuri de mare otlihna sufleteascd. I se pf,rea ci boala
Stambul. Pot sf, mi leg de el pina ce nu v<li ispravi
lui de azi este un adevirat concediu, daruit-dupi atilia
canonul meu? Pot sa intru in casa lui plna ce nu-l voi
ani de incrlrdata straduinte si de indeplinire a can<lnului
intreba: Tu gtii ci eu ilm onrorit pe Mahmud?"
pus asupri-i. Se simtea nevrednic si multumeasci lui
Ibraim, din parte-i, se deprinsese desavargit cu g0ndul
. Dumnezeu
Ialte, pe carecio scdpase viata
r5pusese... unui om schinrbul celei-
Si admira cuinnaivitate dumne-
ca pleacd impreuni cu Savu gi vestise pe feciorii lui din
Stambul ci-Si aduce prietenul care i-a scipat viata si
zeiascd punere la cale care il ajutase si se mingiie cu averea. Savu, ori de cite rlri Ibrairn aducea vrlrl'ra de
mdntuirea lui Ibraim de pierzania lui Mahmud. plecarea la farigrad, rispundea nehotirlt:
Cdnd a fost si iasi din spital, Ibraim a venit sa-l ia pe
Savu cu tr[sura Si l-a dus acasa cu aceeasi sarbitoare
- S:t vedem, boier Ibrairle. Sa dea Dunrrrezeu si fint
sanito5i... CCnd <l veni ceasul, vom vrlrbi.
13tt 139
- Frate-Savule - ii spuse Ibraim intr-o seari - mi duc - Boier Ibraime, a$a s[ fie, dar eu trebuie'sA-ti desffii-
mdine la aghentie s[ scot bilete pentru vapor. nuiesc intdi o fapt6 pe care n-o cunogti $ n-o binuieSti.
Pantofarul se opri din lucru, i5i puse bratele unul sub Anul trecut, prietenul nostru, boierul Nicolache, ne-a
altul si tlcu un r[stimp. spus, colea in grddinS, o tainl care ne-a fdcut sd pl6ngem.
- Si iai, boier Ibraime, dar unul pdnl la Stambul si altul Am si eu o tain6 - mirturisitl de mult duhovnicului - mai
pdni la Br5ila. grea gi posomordti
- De ce a$a, frate Savule? maiSavule, deschide-ti
- Frate taina si
decdt inima Nicolache...
luivorbe$te daci cr ezi
. Boier Ibraime, m-ai primit in casa dumitale cu mare de cuviint[... Dar cum poate si te opreasci taina dumitale
bun6ftite $i cu mare dragoste frlteasci. Prietenul nostru, ca si mergi cu mine la Stambul?
boier Nicolache, a fost na$ul prieteniei noastre. - Sunt cincisprezece ani, boier Ibraime, de cdnd umblu
- Frate Savule, q5a a fost acum $ase ani, c6nd ai trecut pe un drum rdzlet 5i nebunesc... Toat6 lumea mI soco-
pragul casei mele. Dar astizi, pentru sufletul meu, vii la teste ieSit din minli g i cdantla patima sfinteniei. Ia, un biet
rdnd dup[ tata Si dupi mama. Mi-ai sclpat viata si mi-ai amdgit de duhuri Si de arltiri... Am dat toati averea la
scipat averea. Un turc nu uiti niciodatl o asernenea siraci; o dau gi azi, pentru c[ tot ce agonisesc se tope$te
binefacere. Nuntai Dumnezeu poate s5-gi pliteasc[pen- in incEltlminte dati de poman6. Boier Ibraime, eu cu asta
tru fapta f5cut6. Si cum ai tScut-o? fi-ai pus viafa pentru implinesc o porunc5 aspr6, pe care mi-a dat-o duhovnicul
mine Ai fost fujunghiat in locul meu. Sdngele t6u l-ai
vlrsat pentru mine Silvestru acum
sulminii, n-aveficincisprezece ani... Dumneavoastrf,, mu-
spovedanie Si n-aveti drihovnic. A,$a este
Ibraim vorbea cu zguduitoare insufletire. Sub lacul legea dumneavoastr[ $i asa v-a l5sat Dumnezeu... Noi,
molcom gi lenevos al atitudinii orientalului, recunostinta
cregtinii, ne mlrturisim la duhovnic, gi porunca dati,
lui plstra - sigilate - izvoare clocotitoare si abundente.
adici ispaga socotiti de cuviin(i, este.mai puternicidecdt
- E adevlrat, boier Ibraime... Dumnezeu mi-a ajutat porunca impiratului. Am ficut un plcat greu, boier
sa-ti fac un bine... Dar dumneata nu ;tii de ce Dumnezeu
Ibraime, si duhovnicul meu m-a legat pe toatl viata.
m-a trimis pe mine gi nu pe altcineva...
- Asta o stie numai Alah, frate Savule. Cum o sd stii - ASa e legea voastri, frate Sawle. Pistrati-o a$a
preOum v-au dat-o proorocii vogtri gi plrintii. Ei au fost
dumneata?
mai infelepli decdt noi, cei de azi...
- Asculti, boier Ibraime. Dumnezeu mi-a fost mult - Picatul meu, boier Ibraime, este un omor... DupI ce
milostiv gi mi-a dat un semn mare. Din tot ce-am flcut eu
pfln5 azi, nimic n-a fost mai mult pe placul inimii mele s-a predat viteazul vostru mugir Osman, soldatii
decdt int6mplarea cu dumneata. prizonieri - au inceput sd treac6 pe aici, pe la Turnu, lui -
spre
inima [6rii. Vreo doui sute au ajuns la noi, la Rusii-de-
- Si eu tot aga zic,frate Sawle, 5i pentru asta nu te mai
pot scoate din sufletul meu gi vreau s[ rlmdi in casa mea Vede. Nenorocul fneu a fost cI un sergent din escorti era
pdn6 cdnd ne-o chema Atotputernicul. prieten cu mine din copilarie... M-air dus cu el la c6r-
140 t41
ciumi, s-au strens acolo Si al[i prieteni si ne-am imbltat neata... Era infric<)sat calugarul Fusese ostas in tineretc
cu totii, dar eu mai mult decAt ei toti. gi venise in mdndstire plin cle sdnge... Dar cle cincizeci
ie
Sergentul prieten cu mine - nu asa de beat precum ani era cilugir gi faptele pociinlei lui cutremurau toate
erau ceilalli - mai avea si ingrijeascd de gazduirea cC- satele de primprejur. M-a ascultat, m-a juclecat si m_a
torva prizonieri. A doua zi porneau spre Pitegti. M-am os0ndit: ,,Si pribege$ti toata viala fira cimin r;i fira legi_
finut grapd de e1... Mi-e jale 5i rugine, boier lbraime, $i ttrr crsrtoreasc5. gi
pldng cdnd mi-aduc aminte....Diavolul intrase in mine: mdinile tale Si s6 sr daimuncegti
de pomand sa cer$esti. si Iucrezicu
o mie de perechi cle
,,Omoar65i tu un turc " I-am spus sergentului (cum i-oi incdltdminte. gi cdnd vei giti o mie de perechi cle in_
fi spus, cd eram beat mort ): ,,Md, vreau sd om<lr gi eu un crltiminte date de pomani, unul din c'piii botezati cle
turc " Ala, care mai avea ceva minte in cap, gi-a v[zut de mine (in vremea aceea, preot si cluhovnic) va clezlega
treabS. lntie'prizonierii pe care ii duceh [a cvartir era si
legltura pe care eu o pun acum asupra ta, $i Dumn.rfu
bietul Mahmud, b<llnav de Iungoare, subliratic 5i frum<ls
te va ierta "
ca un sf6nt fira carne... Diavolul m-a biruit Am rimas
afard in zdpadi, lAngi Mahmud, iar sergentul a intrat cu - Aspri si infrico$ati legituri, frate Savule Da' ce si
faci-. a$a ti-a poruncit imamul vostru, a$a r6m6ne... Eu,
ceilalti prizonieri in curtea unei hiserici, unde erau chilii
pregatite. Sergentul voia si-l duci pe Mahmud Ia o gazdi unul, dupd capul meu, socotesc cI pentru Mahmucl a f,st
mai bun6. M-am repezit atunci ca o fiard gi l-am ucis pe o despovdrare... L-ai trimis lui Alah mai degrabi si i_ai
Mahmud... gi am casut gi eu l0nga el, mort de beat... A scurtat toate suferintele... Dar sufletul tiu ai[mas legat
in lanturi...
doua zi am aflat din gura sergentului isprava pe care o
ficusem gi cum ci bietul Mahmud zace ascuns in - ASa, boier lbraime. gi port lanturile astea de cinci_
zdpaddl... sprezece ani. Am t6cut p0n6 acum gi am clat cle pomani
Din ceasul acela, b<lier lbraime, Savu Pantofaru [l de peste cinci sute de perechi cle inciltiminte. Duhovnicul
pdni aici s-a naruit Si alt Savu Pantofaru a venit in krcul mi-a spus: ,,Dumnezeu poate sa-ti micSoreze sau si_[i
lui. Noaptea, fara si mi stie si farl sd ini vadl nimeni, gteargi canonul, ca un implrat preamil<lstiv,,. Dar
eu
m-am dus la cimitir, am deschis bolta mormdntuluiplrin- lucrez far5 preget gi nu mi simt detoc imp,virat. De arta
tesc, l-am adus pe Mahmud 5i l-am culcat linga plrinlii parte, semnul pe care mi l-a trimis cu dumneata, mi_n
mei. Vreo dou6 [unidupd aceea n-am maifost nicicu viii, umplut inima de lacrimi de cucernicie C6t e de bun
nici cu r,nortii. M-am imbolnavit <Ie lungoare gi am z'acut stdpdnul cu sluga lui netrebnici ...
dus pe lumea cealaltd. Boier Nicolache mi-a adirs pe Acum inleleg, frate Sav-ule... Ai pus viala lui Ibraim
. _-locul
doctorul Cloaja - Dumnezeu si-l ierte - gi m-a scipat. in vielii lui Mahmud... cu acreviiat, Arah e Domnur
Cdnd am fost deplin Sinitos, m-am dus gi mi-am spus puterii Si al indur6rii ...
p[catul unui sihastru de la schitul Negara, duhovnicul . - Am stat atata timp sub acoperigul casei clumitale...
cocoanei Cle<lpatra, Silvestru, de care oi fi auzit si dum- Mi intrebam cu grijd uneori: Aga spune can<lnul? Unde
142
143
e porunca de pribegie? Eu m-am aciuat pe l6ng[ Ibraim -Frate Sawle _ia cuvdntul Ibraim, ingdndnd r6sul
pl,nsul cu
si mi fac a uita cd sunt blestemat si n-am c5min,.. - de ce mi faci ta ci)irur? Dece mi faci si
- Sawle, era porunc[ de la Alah El gtia de ce te-a au in spinare ium'tate Oin "ul,pou*I dumitale? Las6_l pe
trimis la mine Dar ascultf,, frate, aceste cuvinte din Mahmud in pale .E1;"
Coran, pe cafe le-am invdtat in copil drie:,,O, voi, oameni- De ce-1i rlscolesti inima-1"p...r.r_l'i, ,.rrr rfi"r"-rtr
i" .. ,d,U#;;"Ztijr,
si
lor, nu sunteti decht niste calici tn lui Alah Ci Alah
este cel bogat,si cel preamdit. Dacd fa6avoieste, poate sd. vd ::: ."r.o corabie
pirat de marfi.Aigiflcut
ca u.n.ne-gustor. o datorie mare, ai cum_
de atttia uni Oe rif. piu*ri,
steargd de pe pdmint si sd aducd o fdpturd noud"... $i apoi, cinstit, plEtesti mereu Balnc,
ascultl mai departe: ,,Nici un suflet greu tmpovdrat nu pe unul din fratii celui cIruiu "i,"rprt Atunci,
de la moarte si
trebuie sdpo:arte povara altui suflet; si dacd cel ce este greu teste-te gi insenineazd-te Hai "iiiJu,or... lini5_
impovdrat cheamdlasarcinalui, elnuvaft dz loc despovd- cu rnire ta si"*u,ir,'.iir
fic.torul neu de bine si fru;A;; pl'teste:ti datoria
rat, chirtr dacd arfi aldturea de el o rudd"... cum i1i cere Iesea dumitale
Tot ce mi-ai spus este pricina lui AIah. El te-a impo- si oOif,n.ste_d b5tranetile
ldngimine, in c-Isuta mea de Ia
virat, el te va despovdra $i povara ta poli s-o porti gi in Evub.
- Voi veni, boier Ibraime, dar rirl""urn, cu dumneata...
larata, gi in {ara mea... Atunci, spune-mi, de cevrei bilet Canonul meu imi cere pribegir,
r_rumqi pdn[ la Brlila? De ce nu mergi cu mine pdnl la .lia.ie, v6nt gi ploi. in
asa dumitale dau Oe oAinna?O.Lie.i".
Stambul? Mai lasa.ma
-Boier Ibraime, voi veni mai tdrziu... Ti-am spus tot pe meleagurile mele,.. Dar iti Ou, cuvant prietenesc ci
i voi sili si te ascult si sE viu l6rga
addncul sufletului meu $i esti al doilea, dupl duhovnic, Ou_n.ata cdt mai
cur6nd' iti voi
care ai auzit taina mea, fiindcS, fdrf, s[ stii gifara si vtei, trimite epistori si i-i
pistoli, ori artfel- prin ureun-.araio. vei r{spunde cu
mi-ai adus mare u$urare gi mare mdngdiere. La inceput, o" incredere.
cdnd nu md spovedisem inc6 pusnicului Silvestru, imi - Bine, frate Sivul"._ Nii;?i?r, drag sr precim
fmpreunl, dar mi qultumescii
venea sI plec in trara turceasci gi si caut pretutindeni ., .r"antul pe care mi
nevasta 5i copiii lui Mahmud, si cAnd i-oi g5si, s[ le spun:
-ai dat. Mai rrm6i, t_a cum
orunceste biserica
,;ft;;;;i inima si cum iri
,,Sunt robul vostru Am venit sf, vE slujesc p6na Ia lumi1ale,
n prieten turc indatorat
dar sI qtii Sr;;;i;i
cE i,
moarte " Boier Nicolache, indemnat de DumneZeu, rr-o,
avea dumneata cu Mah_mud
dumitaf. pana l.;;;;:'C;i
adus in casa dumnitale. Te-am privit cu drag, 1i-am fost uita lo.oteaU... Mie mi_ai
tctrpat viata averea. "
dumneata, ca
credincios Gealat... sioi
doar-doar... voit sidemor
amstinge ca Gealat,
la inimi foculpentru
cI am Ul turct._oiiri.ua,
tsculti si rdspunde-mi.la."
si n.ruira ,rra niciodatruar
cirr JJ;o;;;
omordt pe Mahmudr il pocrint5 pentru cr ai ucis pl vr"ir.ror
Saw se ineacl gi pldnge ca un copil. Ibraim IasI s[ - Cui si dau? Lui Dumn-e'zdil a;ristos,
rulmeu... Mdntuito_
lunece din ochii lui addnci gi negri douf, lacrimi, care
pierd in barba-i de sultan. - Da, Mahmud ce era $i al cui era?
r44
145
era musulman Si era si el"' al lui Dumne-
- Mahmud
'-l
zeu, al lui Alah...
ef iui Alah, dar si al prttoroculu.i' al lui Mohamed'
-'nO""arr,' i,ni.t'ttlr'litnt, al lui Alah si al lui Mo-
hamed.
"-
frate Savule, asculti un sfat fralesc: Fa cum
1i-a-Iiun.i,
poruncit legea ta si indeplineste pravtla lmamurur
c{re te pocAlestl' PARTEA A III.A
vostiu. Dar nu uita ci Mahmucl, pentru
a fost turc de at tui Mohamecl... $i
atunci, frate savule,
la moscheia lui
I. PE DRUMURILE LUI CAIN,
cind vei fi gata cu ispa5a ta crestind' vino DAR CU FAPTELE LUI ABEL
;fi - d;lZt"nur proorocului -,ti-l-i si luiluio Eyub,
temenea'
cel
Moscheia asta este clictita pe m<lrmintul
pentru. tine'.cuvent
iubit de MohameJ... Eyub va pune'
'trr'rrv"hame6 intr-o
Savu Pantofaru a plecat din Turnu impreunf, cu
si vei fi iertat si hine primit 5i Ihraim. Stiau si cunoscutii si striinii ci turcul pleaci la
implrifie, si in cealalta "' Stambul cu prietenul care i-a scipat viata. De-abia mai
tArziu s-a aflat adevirul ci Savu a rimas in tari si cd
strdbate, cu sacul cizmiresc la spinare, rlra5ele Dunirii
jos
de A intrat din Dobrogei.
5i satele nou in lungl pribegie si a umblat printre
pescari gi printre harcagii, de la Briila pena la Sulina. De
la Sulina s-a inapoiat la Tulcea, si de aci, cu popasuri
multe gi inegale, a cutreierat in cativa ani cele doui judete
dobrogene. Pe ici, pefcokl, se ruga de c0te un hoge uri de
cAte un turc cirturar si-i-scrie lui Ibraim la Stambul ci
plstreazd cu sfinlenie fagaduinta dati sj ci asteaptx din
zi in zi, ca Dumnezeu si-i limpezeasci drumurile.spre
marele oras al sultanului. Dar prin satele turce$ti Savu nu
mai putea si fie mare diruitrlr de papuci, fiindci n-avea
cui sa lucreze inciltiminte plitita. Pentru aceea s-a mul-
lumit si el si pogoare mai j<ls, si ajungi cirpaci si sa
dreagd mesii si imineii turcilor nevoia5i. Din vremea ciit
stituse ldngi Ihraim, Savu prinsese cdteva boabe turceSti,
5i acum le sporea zilnic. Dar se intelegea cu turcii $i cu
t4l
7/22/2019 147325683
de Gala Galaction Papucii cu muezinul il desfac invdzul tuturor. Ghiau-
HogeaLui$i Mahmud
t[tarii, in primul loc prin faptele sale doveditoare rul arJin sac cuvinte dinCoranlisi lncordeazl amdndoi,
'*"i;ilgi de Pace.
iubire
h;i;ii.drumurilor, la cafenea' la poarta
gea' pdni la sudori, puterile eruditiei lor arabe gi ajung la acest
plesnit ori descu- lnteles:,, O, voi credinciosilor, aducefi-vd netncetat arninte
-iifot, .a"O vedea pe turc cu imineiul de numele lui Alah, aduceti-vd arytinte gi cilfiafi laudele lui
--' Savu incePea PrieteneSte:
sut, dimineata $i seara "
s6-1 dregem"'
f,tenOi, papucul
I- Ioc Para, bre
da Hogea igi gterge fruntea mullumit. $u e pulin lucru sl
geaba meremet ia-
la$iinmirmurili de admiralie pe credinciosii tIi... Apoi,
-^C;b", ;fendi ..' Ben papugunu aproape recunosc[tor, se intoarce cltre Saw:
oar6m... - Efendi, fii binevenit Esti musafirul meu. Cine
'"Tio.irlt pantofarului erau at6t de buni qi dt ry"^:t^l::i poarti in spinare cuvintele proorocului este un prieten al
orice neincredere
incdt orice rrecaz,o,it" rea dispozitie si i lui.
--Cdile
si pribe$iile lui Savu din cei din urmi cinci-
""'iii'ipt".l'#; d';"T;" savu se rusase de Ibraim sprezece ani ai vietii lui se pierd in pdclele Dundrii si ale
poale.de mdtase
s6-i d[ruiascalui una din acele
p'
]::*,' il
le avea. p' q:^T.tl'.ll
) legendei. Pantofarul nu s-a mai inapoiat lnjudeJul nostru.
:ilffi'Hil^;ffi;inli', 'u'"- a nimerit intr-un
DupE ce a r6scolit Dobrogea timp de c6tiva ani, a venit
Ibraim ii dSnrise una' Odatf,, pu"19fu*1 iar in p5rlile.Br5ilei, incllldnd p.e descul1i, potolind pe
cu un hoge pripit
sat tlt[rf,sc, .o g"u*i" in mijl,ocul lui si
a dies cAtiva pantofi' titarii s-au cdrrd se apropia delacrimi
Intr-o gizi,mdng0ind
mdpiogi pe cei cu comuna peViziru
obraz. prf,fuit,
si vanitos. DupS .tsu* -
adunat in juru-i si uu ittt"put s6-l
intrebe despre rostul Si scdlciat si smerit ca un milog - vede nigte pluguri la
cap[tul uneitarine si o multime de t5rani adunati laolalt5.
despre cridinta lui.
au dat fuga la hoge Erau doi plugari care Se certau asupra mejdinei dintre
Cativa n"Or*.'lti, cdtiva bdnuitori
nelinistit: locuri.Unul pe altul se invinovdtea de insel5ciune si de
"l'B;;'jiil,ii;
si l-au A-^â -oqh, papucii
acest ghiaur care drege geaba
,-rqnrrcii
r[Sluire. Amdndoi erau apringi ca nigte guri de cuptor. ;i
lui Mohalmed? ..--:*^-.r..r fl[cirile, blestemele gi spurclciunile iadului curgeau
" "fr;;;;i-
cr"Oirr.iosilor -
oE
ru p tittati t $i" pdraie intre ei... Ceilalti plugari, neamuri;i prieteni, erau
u 0". t:11.
:i:*l*:l ::
frrS sa.se implrtiti si ei in dou6.
,*rl?ti*i i",""t"i"pe -u, Primarul'
.
pantofar.'
teami de ce ," ,"*t' t'oglu' l-a chemat P"
quP si i-a Savu se apropie flrd s[ fie b[gat in seaml Ei privegte 9i
cerut s5 se legiti-";;' il;mentqle pantofaruluiSlvu' erau in asculti. dintre cei

Unul asupra
pi se repede doi inddrjili
celuilalt. scoate fierulplugului
Ca o vijelie trece pe l6ng[
;;g"H; "rJoni."-0" credints' Dai pe cand. in
Savu, dar Savu ii pune o piedic6, Si turbatul cade pe burtd
;tji;;.i tdtarilor ad"'uti sipebdnuitorij9:1:,0::1,ffi: 5i scapi fierul plugului. Se scoalf, gi se ndpus[egte asupra
illfi];1 ;;;;i;, "r"'ia masa primrriei surur
de
lui Savu:
mdtase cu litere turcesti'
t49
148
de unde iesi$i, m6?"' indrumeze cum cereil. grah:.r rnomentului. Vijiiau ap'ele.
- Da'tu de tot
il ia pe Savu la 5i la pu^mni si-l scuturi
ili;t pldngeau femeile 5i colliii, si ruiiniosul noian cotropitor
paniotatul rrmAne nemiscat'
colbul adunat.r" p5ifi'*'
p5rea de singe. Dcparte, in rrrijlocul lulonrilei revArsate,
fumegcnc
nesimtitor, ca un *iaipiit'pod la navala unui venea ceva rotund 5i singerinrl. Parea o albioara sau o
hepisare. la dureie' aceastf, cipistere smulsc din vreo gospodarie. C0teva muieri
ilh,;i-';;.'0p.-. .n..'usti
;;;ii;ii;''htta si zsuduie pe toti catr inCepurl sa se smulgA din cap si si spuna cI au vizut in
a oncarer
moarte
sunt de.fata. Cine ;;;i piutt"at Furiosul
t'; JtA'tunci Saw' cu usurinta
care-l albioari cum bCstdciiesc minu[ele unui copil:.. Aga
pirea... in lumina ro5ie a serii, pare ca lesneau din cdpaie
hatea pe Savu in..pt ia iifdie'
intr-una din ale tale' niste betiSoare mai albe.
cu care ai prinrle
"i-ai"'ift"'"'i.copil Orice zvarltlii -Ce ne facem, ticalosiide noi ... E un copil in cqpaie ...
orinde lahele natarisuiui siitinti'it$te'spune cu o putere
.ia;".';;i;. il;deschirle gura 5i Si luntrea tocmai :r trecut dincolo Si cei din luntre n-au
vazut copaia ...
neinteleasi 5i biruitoare: ,.;17
_ Ascutta, neroJute Ti-am. pus.9 pi.9T_1,li puscf,rte"' Ar Ir
Savu arunci hainele de pe elgi intra, fic6ndu-sicruce,
intrai in in puhoaiele incruci5ate gi nrugitoare. Mai spre mijloc, la
trantit,'iiinJca <laca te lasam
6mor0t cu fierul pr,gUitffi;t ii'tttt si 5i'p-raful.se
tau ategl1 addnc, inoat6 mai in voie. Se lupti, isi fereste capul de
fd-um lisat mi bati ca s[ te grinzile si de scdndurile care sar ca din nigte plute sfari-
de tine si de casi-i't
Acum vino-ti in fire si
rlcoreSti si s[-ti tit'ita-*t'unia' mate $i se apropie de copaia miraculos rdmasa deasupra
ttu' de implr1it cu apeÎ.
vezi clin ..
celalalt? cr.ri''fi';'ft;;it
T. pri*.1iit";i ;;tp'i.Aiilangt-tt primarului' ori lntr-adevflr, e un copil in ea Un biietel ragugit de
sat si aratl-le lor
iudecdtorului, ori il;;*,;;;itianii"ain pl6nset, fl5mdnd cd si-ar minca degetele, rosu ca racul,
'care rd-rr vrLwuuii[,ii'i'ti
crezi ci-ti
are cr.Zr este dreptatea' . , :.- â^^ ,ro ?ntarpn- dar inc6patdnat gi neresignat sA tacA gi sd moarS ...
de linistea si î de inlelep-
Pl u gari i ca re ascu I t?illl l1I ::, I'::i ::i^'iil,, i,i t
i, ii .simt
Savu aduce albioara la uscat si-l da pe flamd4d in
or, t 'il*i#a Jii't nou pe linia bunului seama cAtorva femei cu ugerul plin de lapte 5i de conrpi-
ciunea acestur
gi a drePteijudecdli:
Bine vorbesti' juplne Dumne-
timire.
pirinlii, eu sunt pirintele lui
- Are <Ireptate. mi"' l
- Daci nu gi-o mai gasi
moarte de om
zeu si- i dea sinitaie ca impierticasi de aci inainte
Artrdata sru, il ilI;l;it*t:: :Pf':.TYll
,a,f :#il|.:."
' "'i ;.";
;il;; ;i; ;X.. Deste mar i :i ur s i
smulsese de pe .t.'tlu'ti'itit1r1i1t' $lt'it :l*:i:11*

casnice din
I II. VADUVA DIN SARETTA SIDONULUI
:Hiffi:.";#lo".;;i'i;i'r''i'r
cotrop te - ;;
e c(rtrtrPrrv
asele
case I i
;il
vv'vee de luciuri
r- --'-
;:- :l:f i'lllllg:lil -
i?"tlllil;'
'OameniidinSatele Dumnezeu ii hArazise lui Savu alli copii... Venintl
GJ., jalhic amurg
un ttt^ ptinliY,'],':tl I
<le pe marglne p,'"iu, ingrozili Si neoutinciosi' la atatil odata spre Braila, se opregte la han, intr-un sat, 5i ohsen'u
muncd si avere .,"'iJ'iu3;;; ;p;t oygt:il::-':::?1

st s-o
pe ulilele satului o deosebita ingrimadeala. Se aratase
perceptorul cu ajutoarele lui gi toati luniea se zbuciuma.
ruptinrlu-se s-o imhdrbiteze
;lT;HJittt;;;nauta,
15r
150 Papur'r lur M.rhmud
Pe wemea aceea, nu se putea priveligte mai tristlt, nici cdmp. Fetila cea mar.e gisise, de dimineaf5, m5lai de o
7/22/2019 ceasuri mai amare in viata satului decdt priveli$tea 147325683
vdnz5- Gala mlmlligtr
Galaction giMahmud
Papucii Lui de m0ncare fratilor.. ,
acum ftrcea
rilor cu toba Si ceasurile trlite de toate obStia, intir6tatE pricepe ci o porunci noui vine sE intregeasci pe
.Saw
si solidartr.
cele vechi. A rlmas lenga orfani. A dres ..rul a inchis
Hanul era peste drum de primtrrie, gi amdndoul erau curtea gi gridina cu uluc6, a ficut din grEdin6 stearpl
ceva mai sus, deasupra ulitei celei mari a satului. Pe ulitd, gr6dini de zarzavat gi a sddit in inima copiilor cuviinia,
in sus, venea spre primirie un convoi jalnic. Un vltigel, dragostea de muncl5i frica de Dumnezeu.
in frunte, ducea de funie o vac[-bdltati, primprejur alli Cdnd fericitul Vodi-Carol a implfurit patruzeci de ani
de domnie, fata cea mare, Safta, a implinit optsprezece
v6ttrgei, iar pe urml o droaie de femei gi de copii.
ani. Un fltrctru din sat - fecior de oameni .u siare _ u
Perceptorul executa pe o v5duvtr pentru o r[m[SitI de
cerut-o in cisltorie. Savu, p[rinte adoptiv, i-a dat-o cu
o.suttr de 'lei. V6duva ayea cinci copii 5i, drept toat6
conditia si locuiasc6 ln casa orfanilor si sI aiba grijl de
averea, o vaci cu lapte. Perceptorul constata, prin proces-
Miala, copilul cel mai mic. DupI cisaioria SaftJi,ta.,u
verbal, cI neg[sind la casa debitoarei alti avere decdt o s-a mutat cu b6ietii la Briila si a flcut dintr-o bojdeucE
vacil, urma si scoattr in vdnzare publicl aceasttr avere, atelier de cizmrrie. Saw lncepuse sr-i invete meseiia mai
duptr ce toate avertizirile gi pisuirile fuseser[ la timp demult; stiau toti si punl toCuri gi sprdncene, Acum era
lndeplinite. vorba sd facd din ei calfe megteri.
Vtrduva gi prietenele ei veneau in convoi, pl6ng6nd ca O.gT3Pi, din bojdeuci au trecut intr-o prIvllioard.
_ -
la inmorm6tare;
vacii, doi mici
iar ceilalf mai fineau de coada
copiisemai maridesepoalele lui Savu erau dezghe[a{i, sdrguinciosi si simtitori
uceniciiputerea
tineau mi-si. fatx de sufleteasci gi de jertfele binefrcrtoiului
Bubuie toba, zbiar[ crainicul, lntreab6 perceftorul: lor. Treburile au mers infloritor. Mu$teriii au sporit, dar
- Cine d[ mai mult? pomenile lui saw au in(drcat. Mai avea de datvreo sut6
Savu r5spunde din multime: 5i ceva de perechi_de inciltdmiite, pdni si ajunga si
- Stati pe loc,. domnule perceptor. Uite aici toat6 acopere canonul. Dar Saw se g6ndea: ,,DumriezJu isi
datoria femeii. Dati-i vaca gi l[sati-o s6-sivazl de s5r5cie. impacE poruncile pi le cumpanegte ca un stdpAn preain-
* Apoi trebuie str lndeplinim formele, domnule... telept.Trebuie sd dau copii[or o pdine in m6nX gi pe urma
- Faceti cum gti1i, banii sunt aici Si vaca rEmdne a mi inapoiez la canon"...
copiilor. C9i trei copii erau acum adole5centi. invitaserl
Dar dupl douf, luni Savu trece a doua oari prin sat gi clase-le primare in satul lor, inv5laseri de la Savu gi din
ducec5v[duva
afl6 cu cinci copii glsegte
la casa orfanilor si-i
e ingropattr de zece zile ... Se
pe toti nepieptlnatri, cdrtile luimbseria
temeinic invitltura $i pravila cregtini gi deprinseserE
cizmiieascd.
nepremeniti Si cu ochii az6r la ceaunul de mlmilig5 care Cu toti anii treculi la mijloc, Sawlu uita pe Ibraim, gi
fierbea pe vatr5. Era vreme de munc[ gi rudele erau pe Ibraim nu uita faglduiala lui Saw. in fiecaie an schim_
152 153
baserd intre ei cdteva scrisori. Turcul stia ce piedici mare Astept sii asez pe biegii mei orfani tn casere cabrva
s-a ivit in calea libertatii prietenului s6u ghiaur gigindea. p_ltrgni brdileni si sd md urc tn iopor. Nu te
ca gi el, cd pbruncile lui Alah au precf,dere $i c6 trebuiesc uit, boiir
indeplinite inaintea dorinlelor noastre omene$ti.
Ibraime, si nu uit rl
?-?ry.lr7 t cuiuvAnt ae ii-ia
Savu ii scria lui'Ibraim (in scrisoare romAneasci, pe
viu sd'ti vdd casa si'feciorii. t, "rS
,o porunci oo*"niiilaid
care i-o citea acum turcului un functionar binevoit<lr de
voi ajunge in $tambut si la Eyub, aciea
aazi la timp gi noi."
stie singu, ,,ii
si
"t,
la legalia noastra):
,,,Ndddjduiesc mereu cd Dumnezeu tmi va ajuta sd vdd
tncd o datd fugu evgheniei tale... Copiii cu care m-am zhdtut III. A MIA PERECHE DE PAPUCI
atdta s-uu fdcut mari, stiu meseria si mi se pare cd vor fi SI UN TESTAMENT VERBAL
. ounrcni de ispruvd si temdtoi de Dumngzeu... M-am trudit
sd pun in inima lor cuget cinrtit si drEpt, tot a$a precunt Zilele trec, Savu .a incirunlit, Dundrea, care curge
nt-urn truclit sd pun in nthna br cu6itul, pila $ raspilul. largIgi pfumburie prin vazulpravllioarei tui Sauu,
Milostiv,ul stdphn a blugo.slotit munca mea. Matei e cucer- p;il;
pre. Sylina gi spre Stambul iute de vapoare gi de'caice.
nic Si humic' lucrdtor. Fktrea e ager ;i va ajunge stdpdn de ranrorarut St-a cercetat tovarisii de meserie a ales
ci:mdie. Constuntin va nrctge nrui departe decAt toti. Si pe
doi dinire ei; ca s6 re rase in grila pe copiii rui de
invifi pe ($cu,t.\ gi vrea sa iea examene la scolile mui suflet.
tnalte.
Matei$iConsrantin vor fipriiriii la cutaie p;r-, Fi;;;;
va primit
,M-am gdndit si md gAndesc mereu, boier lltraime, tn __
Apoi
fi a altul.
la un
Savu inceput s6-si fac6 propriile socoteli. .
imerenia Si tn prostia meai Poute cd uce$titt.sunt copiii lui Pleacd din tara si Dumnezeu gtie .ano'r.
lulahmud ' [)e chte oi, la tnceput, voianr .sti pomesc tn toatd toarce... Ce va intAlni in Stambul, ce porunci ,niru
ur"il';;-
lumea turceascii $i sd tntreh pretutindeni: Linde sunt copiii e ce c,i va aduce D.mnut Ia fndefrinire friri,
lui Mahmud? Iatd cd i-am gririt Futa ceu ntare a avut patTe cuv0ntui;ii;;:
de un om prea cumser'-de. M-am tnteles cu el sd tind tn
strului Silvestru - Savu nu se intreaba
si
Dumnezeu este pretutinduni.la el acasa O ,ing#e
,, i. i"grii.ii..
casd pe M iala, fatct cea micd, Si sd,i fiicd zestre ca unui copi[ cupare a rdsirit in mintea pantofarului acum, ;i.,i-
i"n ,rrA,iA
al lui. $i face tntocmui aga, ont de cuvAnt gi dc omeilc preg6teasc6 rnai din vreme a mia pereche
Dumnezeu sii-i intoarcd tnsutit ' de in_
caltaminte, pehechea cle iertare Ce mai lipse5te
O veste tristd Si tdnie - pentru cd si eu im uJlut-o foane de perechi va pune mai tdrziu, cdnd o fi i,i Si.rt
di; ,;;
tdniu - tti timit tn epistola aceatta: Pri,.t.,nul nostru Nico- i*
rl,
lache a tnchis ochii anul trecut. Al tre ittu copil i l--ct cerut Si Savucea
perechea din urmf,
croie$te.o
sa fie gata de mai_nainte...
pereche-de me$i clomneSti,-cum se
Domnul, m.ai demult. As vrea sd.n,ti trec o datd prin vad la pravoslavnicii ciitori voievozisi
Teleorman, $i mui cu seamdpin Tuff u, dar md tem cd nk'i - fr,ri.ri _ rrg*uifj
prin mdndstiri: cu
punga, nici vremea nu-mi vor da ascultare... rogie, alba si neagrd. -carAmbi
largi 5i rasfrdngi, .li;pi;i;
Cine va puito-a..asta incallaminte,
l-s4 :
155
7/22/2019 Dumnezeu stie ... Pantofarul o lucreazi ca din porunca 147325683 Gala Galaction mult,
Papuciia$a precum ficeam cu totii Si cum gtiu ci faceti Si
Lui Mahmud
unuia care ar fi insusi sultanul sau patriarhul grec din azi.
Ierusalim. C6nd mesii au fost gata - plini de r6uri si de Domnul imi porunceste str incep un dfum lung. El
singur gtie cdnd ne vom mai vedea... Dar inima voastrtr sE
ochi de ptrun - Savu $i-a'adunat familia luiadoptivtr la o
cintr de desplrtire. nu se intfisteze.
pe Safta il opri din vorbtr:
ln acum trtria
$i unde
casuta de la tari, unde
Safta cu pantofarul crescuse
blrbatu-stru, Savu a preg[tit,orfani - Unchiule, spune-ne unde te duci, ca sI Stim si noi, gi
cdnd ne-om inchina, str inchintrmpimdntul inspre partea
ca inaltevremuri, cu sor'tul dinainte, m6ncare pentru toti.
unde vei fi...
Saft4 gospodinl tdntrrI, ar fi voit s6-l crute pe Saw 5i sd
rosteasctr ea in locul lui. Dar el s-a impotrivit gi cdnd au -Oriundevoifi, si eu sivoi suntem de-apururi inm6na
lui Dumneze\... V-am spus, copiii mei, ci acel ce iubeste
stat cu toti la mastr, si s-au inchinat, i-a limurit: pe Dumnezeu gi crede in el din toati inima rimdne ftrri
- Am pus iartrgi acest sortr dinainte si v-am flcut de frictr si ftrr{ primejdie, ca gi cum ar fi pe palma lui Dum-
m6ncare, ca pe c0nd erati copii, ca str nu mX uitati, ci sI
nezeu.
mtr pomenili mereu cdnd n-oi mai fi cu voi... M-a trimis E adevtrrat, plec in ctrlitorie lungI... Dar voi tineti
Dumnezeu l6ng[ voi c6nd erati mici $i v-am irw5tat sA minte ce zice cartea sfdnttr: ,,De e$ lua aipile diminetii si
muncili, str fiti smerili, se $neti unul la altul li str vtr temeti
de Dumneze\... Si acum aceleasi lucruri vi le spun incl o rnllvasllldslui
m-as purta mdna mai
la cea ta deptutatd maryine a mdrii, g acolo
Si dragostea ta md va ajunge"...
dati. Ca oameni slabi ce suntem, plecarea aceasta ne intris-
Si nu vI fie rusine.de munctr. Dumnezeu mi-a ajutat teaz[,. Dar orice plecare gi orice desplr[ire de pe ptrmdnt
gi v-am invltat'meseria mea de cizmar. Plstrati-o gi cin- isi are in ceruri popasul cel din urmtr $i bucuria revederii
stiti-o Munciti pentru voi, dar munciti gi pentru fratele destrvdrgite. Dactr vavoi Domnul sf, mI cheme la el, sE nu
strrac gi necljit. SI nu vi bucurati la bani, sI nu vtr adunati vtr intrista[i, ci str vI bucurati. Fiindcl toti cu totii acolo
comori aci, pe plmdnt. implrtiti cu sdracii. Adunati-vd trebuie str ne int6lnim, in locasurile pe care Domnul ni
comori in vistieriile Domnului Iisus Christos. Munciti le-a gtrtit de mai-nainte.
fIrItrufie.Traiti smerili, ca Domnul sica sfintii ap.ostoli... Drumul meu acum este spre Tarigrad. M[ agteaptI
Iubiti-v5 friteste, voi, care sunteti frati, dar iubiti de- acolo prietenul lbraim, despre care v-am spus cI este
opotrivi gi pe ceilalti. Ci ca si iubiti pe toate lumea, milostiv $i temltor de Dumnezeu. Dar unii despre altii
trebuie sI vI curltati inima de orice trufie $i de orice vom avea mereu gtire. Tu, Constantine, care ai condei
inchipuire mireat6. SI tineti pe orice om mai bun si mai frumos, lmi vei scrie la farigrad vesti despre tine gi despre
de pref dec6t voi, gi atunci nu vI va fi greu s6'l iubiti. fratii tli. Voi, Vlade si S5ftico, tineti casa, munciti fArA
Iubiti pe Mdntuitorul mai mult decdt pe voi insivd si preget $i aveti grijl de Miala. Voi, Matei, gi Floreo,
dec6t pe toat6lumea. Cititi luminali-vtr din ce in ce
gi mai strtrduiti-vI sI ieSiti calfe si s6 deschideti atelierul vostru.
156 157
Rabdati gi lucrali Dumnezeu vi va fi in.r-ajutor. (irrt- Era o dupi-amiazi trtritli cle'var6 gi tot vAzduhul tre-
7/22/2019 stantin are cilcirturi de iuhitor de carte. Sprijinili-l mura ca dog<larea
147325683 Gala Galaction Papucii de la gura cuptorului. Tarmul mirii, in
Lui Mahmud
frdteste Mfs-ar umple inima de bucurie si-l v.ail, intr-o dreapta portului, pr'irea o cladire detirimizi arse, dislo-
zi, me$i-er in Sfintde Sciptui, precum este in cizrhirie... cate din simetria iniliala. Pc' cheu, soarele izbea puternic
Dragii'mosului, veniti unul cite unul sa va:hinecuven- in caldarfimul de piatrd. in grdmezile- <le carbuni si in
tez si siva imbratisez. Miala tatei, fii cuminte Asa cu fata cre5tetul cilutorilrtr de clasa a treia care asteptau ora
senini, cu ochii spre soarele nadejdii lui Christos ... Pre- imharcarii
cum a spus el: ,,Pu1in, 5i iarasi ne vom vedea "... Marea palpita printre vapoare 5i printre otgoanele tle
Savu Pantofaru a pus in disage Noul Testu,nent. cdteva s0rmf, verzuie 5i :uleioasa, plina de floarea murdiriiklr
albituri si'a mia pereche de papuci. A doua zi, dis-de- portului. f)e nic6ieri nu venea nici o boare. De sus de pe
tlimineali, a plecat pe jos spre Fetegti. Si, din sat in sat. a dig. infinitul larg alhastru_pirea dd'small care se coace,
'ajuns pdnd la podul cel nlare, care sta ca o sa de fier pe nu noian de ape rflcrlroase. [n zirile vihratoare gi indesci-
spatele cenugiu al Dunirii frabile. ochii rnarinarilor cautau cu teami dezno<Jim0n-
tul brusc al ace.stei stiri de arsitd, srlrf, cu uraganul.
I
La umbra cektr cdteva magazii gi maghernile de pe
. IV. PE VAPORUL,.COBRA'i cheu, agteptau. asudati si aprin5i la fati. pilcuri-pilduri,
cllfltrlrii in maj<tritate turci gi greci. Savu ar fi intrat
hucuros in vclrba gi ar fi stat locului ldngA ei daca DU S-ilr
De Sf. Ilie, Savu era in Constanla. I-a scris de aci lui
Ibraim: ,,Mai zibovesc vreo zc'ce zile. Anr gAsit de lucru- fi simtitCa
vlzduh. quprin.s 5i coplegit de zbuciumul focului clin
niciodatd, cildura zilei il nelinistea Si scotea
dar intr-o siptanrdna sunt gata". Ihraim a inleles ca pan- vlaga din el.
tofarul i5i str0nge hani pc'ntru plata vaprtrului $i i-a trinris, A lnceput sE se plimhe prin umbra digului, asteprend
printr-un prieten care venea la Constanta. zece napole<lni zefirii adrlrmiti in larg, s-a sp5lat pe ochi de repetate ori
de aur. Atunci Savu.,h<lgat mai nrult decdt avca nevoie, a 5i gi-a poruncit rlbdare. Soarele a inceput si decline. Fala
cercetat in ptrrt cc vapoare pleaca spre Stambul, cdnd marii a trecut, enigmatic[ 5i nl,rlhild, printr-un lung sir de
pleacd fiecare si si-a ales vaporul ,,Cobral', care mergea aspecte, lntre soarele care descdleca pe spinarea dealuri-
p0n5 la Atena si la Smirna. lor dobrogene gi cortegiul plumburiu al solikrr furtunii,
Savu s-a dus pe la scaunele stap6nilor romdne$ti $i zdmislilidin Rasarit.
turce$ti, a indeplinit frrrmalitelilc necesare 5i a venit, cu Ceasurile s-au scurs apisate de temuta apropiere si de
o jumatate
,,Cr)bra" de zi
pleca la nriri devreme.
ntiezul Cucheu,
noptii. pe llngiSavu
alt vapor, vupor.
ii sumhrele proteIii
cilatrlrii gi-au ale noplii.
scos hiletele Sub apasarei
de caldtorie, aceasra,
au trecut prin
trimisese lui lllraim inci o scrisoare, arit0ndu-i in care zi cercetarea vamala'5i au inceput sa urce pe vapor. Aiari
5i pe ce vreme sose$te ,,Cnl)ra" in Bosfilr. de multimeacu turban, cu fes gi cu iagrnac, mai erau cClivu
1stt 159
musafiri de inaltl calitate, cAtiva occidentali, c6tiva diplo-
plesnise intr-o parte a cerului, gi stelele eliberate p6l-
ma{i, un ministru in concediu si un arhimandrit sau pdiau ca nigte semnale de incurajare. Prizirita dar dilrza
vl6dic[, pelerin spre Muntele Athos.
coaj de nuc{ incepea sE simtd cI urgia impresuritoare
Caill toate ltimea a fost pe vapor - mai multd pe se obosegte. Departe, in rlsiritul de varA, dincolo de
covert[ decdt in cabine - gi cipitanul a inceput manevra
fruntea fantomelor dintuitoare, pirea cI o infiorare de
rogii s-a
deztipirii de cheu, un de fl5c6ri
spatiu Ei un bubuit ad6nc a tnsemnat cE vaporul risipit
torent pleacS.in timide opalescenfe ridicI prima veste cd, ziua stA se se
revêrse pe cdmpul tragicei liquiditatri.
Peste un ceas, in largul mirii, uraganul plesni cu ni-
micitoare vehemenli. Comandantul vasului gi toatl ,In acel moment, cdnd cipitanul fncepea sise convlngi
cA poate fi lnlocuit, medicul vasului urc6.pe puntea de
lumea de sub ascultarea sa veghear6 cu spirit lucid, cu
m6ini viguroase dansul pe abisul clocotitor. Era gi v6nt,
comandi si-i ftrcu acest raport:
era si ploaie, gi plesnetele lor cideau, ca mii de fulgere - Domnule comandor, am inspectat gi reinspectat pe
toatl lumea. Am dat mici ajutoare pe ici, pe colia si totul
negre, in catargele, in coastele, in platforma $i mai ales in
merge bine, cu o exceptiune. E un cildtorde clasa a III-a,
prora coribiei. Steruinta vijeliosului ocean aerian asupra
cetltean romdn, de meserie cizryar, cu destinatia Con-
prorei si urletele sf6sierii lui in vArful ascutit gi in catarge
stantinopol, care infltiSeazi niSte tulburiri stranii. Ezit
rtrsturnau orice rezistenfi gmeneasctr normal6. Urechile
str spun ce are: riu de mare, insolatie, sau un atac de
asurzeau, hainele zburau cu trup cu tot.
Imprejurul vaporului clocotea o picuri universalI nervi....Am.procedat cu prudenti Si am fdcut pulinul pe
care mi l-a ingiduit neclaritatea in care mtr gasbsc. Omul
care, sub plugul prorei Si la lumina farurilor de pe catarg,
care a avut p6n5 acum c6teva eclipse, ne cere un lucru
se pref[cea in fantastice hawzuri de viscol gi de omdt.
neobignuit, gi asupra acestui lucru vreau sI aud plrerea
Mi5carea de la prord spre pupl - temutul ,tangaj" -
dumneavoastra.
incepea sE se rIsfrdng5 ln nervii Si in echilibrul sanitar al
Comandantul se intoarce cdtre ,,secundul., care ve-
tu'fi'"Tl?,:, gheazd l6ng6 el.
copiii, brrbarii (mai slabi de rnger) strteau
intinsi pe coridoare, pe podina holului de clasa a III-a, - P-orunc6 de rechemare... Tocmai ce a5teptam... fti
cedez aripile ingerului p6zitor... Ce cere, doctore, bolna-
prin ungherele de pe covert5, unii zbucium6ndu-se gi vul dumitale? Dar mai int6i i1i cer eu o figare, ci pe ale
mu$cdnd lSmdie, allii toropili in agteptarea alindrii. Afar5
mele le-am isprivit.
de oamenii vasului, cu ceasuri reglementare de odihnf,,
Si afarl de un neguf5tor englez, care trecuse prin furtunile unul dupi altuldoctorul,
Si se oprirl la adlpost.
Atlanticului, toati lumea cealaltl era treazd. Cipitanul, -Po€ordr5
Domnule scara
comandor, urm6 bolnavul cere
un preot. I-am spus deocamdati, in ironie, cI vapoarele
invlluit in mantie se vedea prin visul luminilor bdtute de noastre n-au nici capeli, nici capelan, ca transatlanticele
vdnt si de puzderiile mirii, incovoiat 5i negru,la pilnia de americane... Dar omul nostru mi-a rdspuns intr-un chip
comand5. Era o vijelie,oteriti, dar trecitoare. Zaua ei smerit $i serios, care m-a infiorat: ,,Domnule doctor, intrl
160
t61
calatoriivaporului,este un preot ortodox... Vd rog spuneti intelesul timpului Si al locului. Savu zdcea intr-un somn
7/22/2019 cucerniciei-sale numai ateta: un bolnav v5 cheama l0ngi 147325683 Gala Galaction Papucii
letargic. Lui Mahmud
Aliturea, pe un scaun, erau hainele lui aspre, cle
el." aha, gi sacul de cllitorie.
- - Doctore dragi. sunt de pirere cd trehuie s6 inde- In loc de orice alt raspuns, arhimandritul Veniamin
plinim drlrinla acestui om. Daci preasfinlitul nostru apiru in uga cabinei. Doctorul il pofti ceremonios.
pasag€r igicunoa5te datoria cel pulin cdt noi pe a noastra, - Intrali, preacuvioase. Nu e prea plicut sa chemi pe
nici nu se va nici nu va intdrzia sa rlspunda la la
suplra,
chernare... Poate ci d<larrne, poate ci vegheazi... Scrie un cineva
pi pentru ora dimineala,
treiacestea
doctor suntdar
nepllceri pentru preot, ca
cred ciprofesionale.
bilet si trimite si i-l inmiineze. Noapte bund sau... buni - Domnule <ioctrlr, spuneti mai exact: acestea sunt
dimineata, dupi cum vrei s-o iei 5i dupa cum te vrlr ierta cortegiul asprei, dar sfintei datorii...
imprejurarile ... - Preacuvioase... clientul nostru imi inspiri serioase
temeri... Putem vrlrbi frantuzeste? ,
1...
V. UN I}OLNAV INTRE DOI TERAPEUTI
- A votre ai.se
- Deocamdati, cum vedeli, cred cI doarme, dar este
un somn care nu mi reasigura. Nu pot sA spun cu certi-
Doctrlrul cerceteaza. afli ci persoana biseiiceasci de tudine daci m{ aflu inaintea unei insolalii sau inaintea
pe vapor e$te arhirnandritul Veniamin din Mitryrpolia unui... cataclism nervos... Furtuna prin care trecurim gi
Ungro-Vlahiei si-i scrie aceste rinduri: tangajulvasului

ascunsa maladie.
au tirst numai un prilej binevenit pentru
Prectcut'i{tilse,
,, L-am manipulat cu pruclenli. I-am administrat cdteva
IJn c'dldtor de pe vulxrul rutstru-,;e afld holnuv, prufiuhil fricliuni energice, i-am pus gheala la cap, i-am ficut
de mai-nainte de plecureia din Constanta. El ne cere stdru- cdteva timide injecliuni. Bolnavul mi deruteazi... Tre-
itor asisten{a unui preot. Pentru cd pe vcxul nostru sunteli buie si fi fost cineva cu o exceptionali putere fizica. Are
singura persound ecleziasticd ortodoxd, din purtea co-
o musculaturl de otel si nici trn pic de grasime. Mai are
mandorului si din puftea nrcu, medicul vasului mui jos
in partea dreapti, intre coaste, o largi cicatrice a carei
senlnat, primili respectuousd rugdminte de. a veni la
provenienla si istorie ar trebui si le cunosc...
cdpdtdiul bolruwului. El se ufld in canrcra de infirnicrie.
Sen'itorul cabinei p.c.-t'o&\tre v'd vu conduce. Dctcd nu - De unde vine? Cum il cheama? [n ce chip v-a cerut
puteti veni inrcdictt, vu rog sti-rni rdspundeli utt cuvttnt." ajutorul unui preot?
Doctorul a trimis scrisoarea gi a trecut in infirmerja - Cred c* Savu... ciznrar din Briila... Este a doua oara
unde se gdsea intins, cu capul sus, intr-un hamac; Savu cdnd cade in accst somn suspect. Cind s-a de5teptat tlin
Pantofaru. O somnolenlf, neinIeleasd, vecinl cu lesinulsi I
Spre nrrltunri,'"a dutllncii ()uslra (lr.).
cu incon5tienla, ii ridica orice putere 5i stingea pentru el
t62 \
r63
cel dintdi, mi-a cerut, cuviincios si stiruitor, s6-i aduc portului. Colegii mei turci vor putea s6-l cerceteze la
l6ng5 el pe pirintele care s-a imbarcatpe vapor... spital altfel decdt pot eu s[-l'cercetezii aceast6 infir-
- Pot se intreb de ce nu m-ati chemat imediat? merie sumar6. Sfintia-voasfiA vA oprili la Constantino-
- Preacuvioase, sI credeti ctr n-am ftrcut-o din gelozie, pol?
ci, pe de o parte, din nelegitimitatea situatiei si, pe de altl - Nu, merg mai departe.
parte, din datoria de a preveni prealabil pe comandantul -.Atunci, ce este de flcut? Suntem ln aceea$i situatie.
vasului. Dactr bolnavul nu-$i redobindeste claritatea constiintei
Arhimandritul tlcu un moment. Pe chipul de marmurtr decdt la spital, va gtrsi acolo cu siguranlE preotul pe careJ
sur[ si variht scrijelatl a celui ce dormea, lumina electricd doreste. Permiteti-mi str vtr exprim o b6nuialS
Itrsa loc claritatilor aurorei. Ritmul surd al pistoanelor, - Vtr rog, la dispozilie.
care biruiseri inctr o furtunI, leglna, invita la odihni si - Blnuiesc ctr din punct de vedere... ca sI zic asa,
asternea nu $tiu ce temelii de vagi siguranli. tehnic, si sfintia-voastrI, ca $i mine, nu aveti la dispozilie
Cei doi se priveau unul pe altul, Erau amdndoi cam de tot ce vtr trebuie$te ln cazu,l de fat6...
aceea$i v6rst6, 35 -40 de ani. CilugIrul - subtiratic, Po- - Credeti?
gonqt $i cu ceva mireasm[ de'atavism oriental, medicul - - Oric0t sunt de ignorant intr-ale preo{iei, totusi,
durri'uliu, ras ca un actor Si cu ochi albastri intr-un cap presupun ctr n-ati putea acum, pe vapor, si administrati
rotund ca de panter5. Arhimandritul rupse t5cerea: unui greu bolnav - ceea ce poate nu e cazul nostru - tot
* ... N elegitimit ate a situatiei... prefioas6 expresiune De ceea ce vtr prescrie datoria $i uzul.
ce? Pentru c5 nu sunt preotul vasului? sau pentru alte - Ve in$elati, domnule doctor. Am cu mine tot ce
cuvinte mai speciale? r
trebuie unui preot in aceastl circumstan[[.
* Mon r€vdrend" n'allez pas si loin'... Cum era si viu sI -Vesminte, molitfelnic... cred cii aveti... poate chiar in
dau buzna in cabina sfintiei-voastre: ,,Veni1i, ci v[ re- aceastd valizi pe care ati adus-o. Dar nu trebuie, oare, gi
clam[ un pasager bolnav"... Si pe urm6... aveam dreptul sfdnta cumineclturE?
de fnt5ietate... trebuia s6-l manipulez intdi eu gi pe urmi Ound[de paloare $ de devotiune trecu pe fatasmadf,,
s5-l cedez sfintiei-voastre... .
pasionatl $i atenti a arhimandritului Veniamin. Cu un
- Si dac[ o fi acum prea tdrziu? gest de sentinel[ l6ng5 ugile in dosul cf,rora doarme
- Conveniti ci n-am nici o vind, preacuvioase... impflratul, preotul rlspunse in goapti:
Ca medic, ce aitepta[i pentru bolnav? Mai cu seami sf6nta cuminecdturS...
-- SA-l debarc la Constantinopol - cor€.€ste $i tinta -Doctorul se ridictr si l6s[ capul pe piept.
cll5.toriei lui - si s5-l dau pe mdna politiei sanitare a - fn cazul acesta, mi inchin si vd tai st5p6n pe situatie.
MI duc sX mI odihnesc. Mai avem patru ceasuri pdni la
Preacucernicie, nu mergeli a9a departe... (fr.). Cheile Bosforului. Daci aveli porunci de dat, dac[ vi se
1,64 165
i1/t
-J
va pirea ca trcbuie sa viu din nou l6ng5 boln:lv, iata, Vap<lrul prime5te pic'zis ii in coasta salutul seninei
7/22/2019 soneta asta raspuntle la cahina infirmierului. La revetlcre, dimineti de august. Pcsrc hruzdele largi ;i liliachii, inci
147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
preacuvioase. staruitoare din crincena ariituri tle astdnoapte, ,,Cobra..
- [a revedere. dom,nule doct<lr. trece ca o grapa albA cu coamd de intuneric. Cu pieptul
ei puternic darema valul din cale-i 5i-l prefac", ., lu
scocul morii,,intr-un micini5 cu inima de zipadd 5i cu
vr. f xrnc cEr( SI MAREA ALTNATA cununl viorie, care se
rdstoarni.
pdcura albastrS. La grilajul pale-pale,
c.vertei Si se ineaca in
si in f.isoarele cle sus
F'urtuna de peste nqapte s-a lf,sat, cu norii si cu ful- incep si se adune, in fala soarelui datator de vialfl, invio-
gerele ei. spre.apus gi spre Balcani. Deasupra vaporului, ratele victime ale furtunii.
cele din urnri steli se sting o data cu luminile de^pe Arhimandritul Veniamin a deschis ferestrele rotuncle
catarge. in vazduhul racoros, violentulzbucium de acum ale cahinei unde Savu zace ca un liliac spinzurat si pri-
cdteva ore a scizut pina la boarea de dimineati. Imensi- me5te, pe paginile Evholrryiulul, solia dinrinetii Si rci,cr-
tateu nririi si a tiriei de deasupra in fata zilei ce se na5te herarea apelor fugare. A pregitit, pcntru acest suflet
este inci o tlata frageda, preacurati gi flra nici o amintire, necunoscut 5i gata de eterna cilitrlrie, clin clumbrava
ca in prokrgul Crealiunii. La rdsirit, intre gi
cer mare, sfintelor rugiciuni seculare, coliba supremei intilniri.
portile strAvezii ale luminii incep si se mi$te ca pe nigte oricine ar fi el. .ricare ar fi t.st drumurile lui, intrate
imense titini de rnirgean fi.xate rlrizontal. acunl in amurg, Q tlati ce a drtrit cu dol gi a cerut con-
Intunericul gonit de pretutindeni staruie$te inca in mesenia la cina cea de taini, tuate pic'dicile cad. toate
mi5catoarea za de ape de sub orizontul transfigurat. Dar lacatele se cleschid si masa slujira de ingeri pogoari din
din vasta cdmpie sumbri, in care se alinl rlscoala valuri- slav6.
lor, cdnd gi cdnd razbe sc si se ridica stinghere creste albe, Omul bisericii inchide cartea si *irr:i,e in reculeasl si
rostogolind deodati rubine printre perle. Spre punctul de Ia o vreme ccrcetitoare asteptare. IIrlru*,ul tlin hamac
dintre cer gi ap5, unde converg atatea coarde trandafirii, st6 in pdr0ul luminil<lr retlcctate 5i al acrului ::irat care
marea am-irle un pod colciitor sistrdmt din milioane de pitrunde prin ferestre. ('apul lui cirunt gi plchcian are o
lame jucau9e... lumini pr.prie 5i. inrimd v.ie hu116. dinc.lir de prestigiul
Minunea zilnici se reface, matematici gi glorioasi. O gi de bucuria dimine1ii... O destiinuire rle nea5ieptata si
scoici de porfira natte din efervescenta aurorei 5i din de. suhjugatoare spiritualitate se desface din figuia aces-
adencurile oceanului, strivite 5i pacificate sub bara de tui bitrdn, mascat pCna aci de anonimatril boalei 5i cle
otel a zarii. Soarele creste, lasl in mare capigonul de grosolanele lui straie de dimie. Din hoala biruita sau
hujori din prima clipi 5i se avdnti pe linia-i sideralx in transformati in definitiv ordin de chemare, sulletul cap-
vibratii de aur Si de toc. tiv in acest trup trimite in pleoapele inchise 5i in obrajii
166 l Prpucir lui Muhmud 167
albi ca floarea de nuflr nu gtiu ce luminl superioarI celei - Cu adeverat, sunt teteorminean, rlspunse ieromo-
materiale. nahul, uimit de siguranta afirmirii batrdnului. Si sunt
Arhimandritul Veniamin, impresionat $i cucerit, pri- numai arhimandrit.
vegte $i urmire$te aceasti sclrimbare la fati. Cine e acest - Preacuvioase... esti din satul Negara
bitrdn cu at6ta
enigmatic6 luminoasi
poate sI fie boala sufleteasc6?
taindlui, Si ce boal6
c6nd inflore$te Si in- -- Preacuvigase,
$i aceasta e adev6rat...
e$ti botezat de duhovnicul Silvestru
nobileazi astfel aceasti figurS lirdneasc5? $tiinta me- - DacI ai fi fost de fat6 ori ai aflat-o de la cei ce erau
dicului de pe vas e timidn si d[ inapoi. Dar chiar dacS ar de fati, stii mai bine dec6t mine. gi eu, si fratrii mei am
fi de fatd un mare neurolog, un mare medic psihologist, fost botezaii de ieroshimonahul Silvestru.
. care i-ar fi Stiinta Si iscusinta in fata eternului mister pe - Atunci... sfinte p6rinte... egti feciorul lui Nicolache
care il ascundperdelele corporalitilii noastre?... De unde Piua-Petri ...
'vine aceasti expresiune de robitoare frurausete liuntricl - Da, {aleriu, bliatul cel mai ma re... aziieromonahul
la acest slrman cizmar, doborit de b6tr6ne[e, de munci Veniamin.
gi de ajunare?... , -- 9: milostive 5i atotputernice stdp6ne ... O, prea_
dulce Iisuse christoase ... mari gi minunate sunt lucrurile
Arhimandritul Veniamin privegte cuprins de admira-
tie aceasti fizionomie atdt de revelatoare Si de intim tale gi nici un cuvdnt nu este de ajuns spre lauda minunilor
iluminatI. Dar ca $i cum ritmul $i avdntul g6ndurilor tale ... DegrabE, sfinte pirinte Desitride-mi tribunalul
preotului ar fi zguduit si redesteptat suspendatul ritm al Mdntuitorului Este ceasul cel mare Fii gata.str-mi as-
constiintei celui adormit, pleoapele acestuia treslriri, culti mirturisirea O clipa deiagazsd-mi tliruieEti, sd mi
trupul tot se infiori de viatd gi Savu Pantofaru deschise fac cuviincios, pentru sfdnta spovedanie... Sfinte plrinte,
niste ochi nesiguri, albastri Ei cercet6tori in lumina hor- sunt treizeci de ani de c6nd a5tept s[ vii ...
botatl din cabintr. Ochii lui Savu ocolir[ cabina, ocoliri
amintirea intdmpl5rilor de ieri si de asttr-noapte gi se
oprirS, mirali si fericiti, asupra ieromonahului. O undI de VII. SUPREMA INTATNME
\
energie $i de nea$teptatd sinltate trecu zguduitoare prin
trupul c6tlfat in sforile hamacului. Dar privireapantofa- ,,Cobra" se apropie de Cheile Bosforului.
rului evolui de la nuan{a fericirii spre ceva imperios 9i Ses fluid se ridicl fruntile apropiate, coaqtele cuDin vastul
chiparogi
extatic, care zgudui pe preot. gi ora5ele a doutr continente. Rumeli-Fener gi Anatoli_
- Preacuvioase... (si vocea pantofarului avea rezo- Fener stau fati in fati l6ngr turnririle lor cu semafoare.
nanta vocii lui lAzdr, constient de minunea petrecutd cu ,,Cobra" trece din Marea Neagri in Bosfor in giragul
el)... preacuvioase..'. ori preasfintite... egti din judetul Te- infinit al nrvilorvtrrsate de pontul Euxin in biile caldJsi
leorman .. albastre ale arhipelagului si ale Mediteranei.
168 1,69
I
-11
ti
{
7/22/2019
Constanta siGalata este
147325683 -
Gala Galaction PapuciiDar doctorul
Lui Mahmud nostru Si sfintia-voastr6 spunefi ctr nU
Primul si ultimul popas intre mai are nirnic...
mirii' in a5teptarea for-
Anatoli-Koru., popit"i;iil'i Comandantul corSbiei a - E pe picioare, imbrdcat 5i cu mintea fericit de lim.
malitatilor Oe potiif,'tunituti' pede... dar, din chibzuinta medicului sufletesc, i s-a pres-
isordvit somnul .., ilili;;Ittt;i ;iesit in foisor' ceva cris o or5 lungd de singurdtate...
rn'uilatriu se aratd si medicul' - Medicamentul acesta nu ne costf, nimic giI putem str
,.- Do.t,rr., .ur.oii'-'.-iupuurrf Ce spunem trimisilor -
i-l acord6m, dar dupd ce medicul al doilea va face si el o
fmparatesti la Anatoli-Kavac? pecientul .e
Pacientul meu de vizitd;.
bine' pace"'
- Domnule comandor' - Iati cI am gi plecat.
J;;il; dintre #;;
sra-nL'aPtE e urr
inlelegerea
:ilF ;"11',:,i-,li
; ;; ;,";;i;;;pd
I lui' Lti;ii[1
cererea in grija preacu- Comandorul intri in cabini. Preotul rlmdne o clip[
singur ln fata fermecdtoarelor golfuri strijuite de caice si
viosului arhiman<lriiVL"iti".rt1'
M{ltalnii acum cdteva sub stipdnirea superioarl a spovedaniei ascultate. Aceste
gi'tn'uul e pe picioare Amvoit si-l
minute cu sfintia-su"' t6rmuri scdldate in aur gi in azur, pline de milenare
vad imediat, dar i*t'tf titul m-a rugat sa-l ll: .:,-.T monumente si de amintirea atlelilor cre$tiniritii Grigore
;;ril;;;, "f 'ilt;;t
;;.'t''t'ii in urma une.i
dramatice conlruntarr
de Nazianz 5i Ioan Gur[-de-Aur, sunt o priveligte de
in.infirmerie 'peste ccteva
duhovnicesti... voi r eazem $i de cucernicd od i h ni pentru ini ma duhovni culu i
V"nio*in pirea 5i el'viu inter-esat
F i e catt,
de ace st,
minute. p ro7, i iul "'
i
Rrtrimanirit'i il :t ::t"I,?"t i:HI;:; Veniamin.
Corabia opre$te in larg. Rumeli-Kavac $i Anatoli-
ffifr:?'.1f,{Jifiii:::ffi i" *a pi*.tf::1,*ia
crede cx
Kavac, desp6rlite de soseaua albastrl si cu colb de spume
ot ttiotuisterie"'
md qdsesc in fata a Bosforului, stau pe coastele lor cu case rogii, ca ni$te
';'Tf;;;;l
jAtunci, doctore, din punct cle ve'tlere strict sanitar' ghirlande de maci gi de bujori. De sub poalele geamiei
suntem cu con5tiintacurata' - .-L,im.nrlritill Ve- din Anatoli-Kavac se desprinde gi porneste o barcf, cu
u."n;;T1il.*" iiin i' +ur: ::hfl *:l' iYl,-I;;
- Aste pt a t i
motor.
J*f,' :: "r "di'll' p' n:l "l I o'
-1lli.Y,,,l* DupS o jum6tate de ori, vaporul igiurmeazl calea mai
arhimantlrit .a rin. iffi;;;' P:::l::n pieacuvioase ' departe, printre s6nurile liclritoare, printre dumbrivile
-'iir"a Ji*ineata, Preacuvioase care pogoari pdni tn mare gi printre ora5ele de avangardi
i"*"i
-Bun6climineata,iomnule..nT,*..]l.i..'o.prlrl:-rrii
5i generarr' $i ale marelui ora5 implr6tesc. Asia gi Europa isi intind
Oiu.ii-. i rti i-am

:Hffi.'iTll ir' ceasuri fard somn"'
actus 5erita de
ffi;""ffi"1; peste Bosfor, fn oglinda apelor de safir, amintiri de mii
de ani, analele impirIlii
cfitorva gi
defuncte imaginile
limdre*::::*i-l I
l
fru*.t".tea
- Domnul" .ornirJni pribu5ite
- [n acelagi
ale trufiei lor arhitectonice.
$ ;,l,,"#:ffi ffiil;;il;;'ir".9:?,11';Ti*[ ;;iii; soare cu efuziuni de aur in care se risfali
m n e 6t r e d u m n
i t c
" "" "
ut t a, p
" :' I : L:-:
g ::: li;T1,3'
i [l n-"lli*r de astanoapte
ffsn porturile li coloniile grece5ti, turnurile bizantine, in-
llHil;l[#ffi;i;ffiy
;
trepozitele genoveze, se risfatd azi - efemere $i splcn-

l7l
170
7/22/2019 dide - ufoare foburguri turce$ti, ridicate din lemn[rie
147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud
Ei
din triglI. Asia desfoiazd pe [drmul Bosforului Beikoi, plicerea
mea, domnule docror.
. ;9p1.
Lararonl de oe ,Cobra., umplu.ou"riu
Pasa-Bagqe, Kanlidia, Anitoti-rrissar, neyi.;b;)..
risipa ei,.riu1er. r6spunde gi r5spdndeOt"in fata guiut_
ii; Echipajul uupo*lri, cu comand'antul si foisoarele.
in frunte, vegheazl
Thdrapia, Srenia, RumeH-Hissal Bebeg arnaut_ si indreptear,aliniairr;.d;r, pr..,ra
P".:, a intrarii in port.
Turnur Garata troneazd"in
Keoi, ceirit
Orta-Keoi... babitoniei de catrtori, far, de nouri, deasupra
^ Pe oplltg
incep
gipe
alta, printre treptele de case mohordte,
sE infloreascl, albe, maril-e palate marile mo_
;; ;il;.,-il
iermuitoare si de .tiiarnt" rliulii, ;; k;;' ;.;i:#"
.ur" fmpovireaz,
$i marea gi uscatul:
schei. In fundul podigului albastru; zgilriat de co$urile
vapoarelor, feericul Stambul ridicE ln slavi .oun u v"-
Arhimandritul Veniaryn-il gdseste
pe
prelungi in care t_a Hjat. iaput Savu addncit in
chiului serai gi havuzurile petrificate ale sutelor de mi- :l:li,
untos, acoperit de nea, gata lui pare un v6rf
narete. sa s" iiu.Aa il;i.;ilA;iL
unei zile serenisime Oem?Lriufirl,..
e,Cobra" iSi incetineazi mersul. Medicul vasului'si si Un nimb de taind
arhimandritul Veniamin ispravesc, intre C.;du; ;i si de pitrunzetoare *[q;;;;" ,r-li*r" in jurul acestui
umilit, acestui ceTgtoj,
"f,"*ai I raspdntii la ospltul
DolTa-Bagce, o ionvorbire intre*pia de mai multe ori. J"
mp,ratutui din St i;"";;;L:-p."ot*r
- Domnule doctor, toatl educalii Ei toati Stiinta dum- int'rziart un
neavoastrtr v-au inscris printre ;il;;anu'a u
celor.ce
sE te cobori. Ne dbi;;;il;i
inchinrtoriisunt
vdd-.. da-r.irr dosul paravanului fenomenelor se
sorginti, #,,l:ilt#:ffffi :'h;$
sunt realitlti neb6nuite gi miraculoase - Galata... Trebuie desp5rlim. SI
edem dacE mai recunosc pe
- Preacuvioase, cred in... microscop, in telescop 5i in Ibraim. L_am vhzutde mult,
cdnd eram in crislr. pli.nare.
evolufia speciilor. lu,Tgrry, Am fost la el cu
- Domnule doctor,.cred in prezenta vie gi personali a
ata.Imi aducaminte
a trecut mai mult .?
bine.;ul;;;; i"ia. br. jff#
celui ce creeazd,, fecundeaza gi stap6n"st" ia*iriile infi-
nite ale microscopului gi ale telescbpului.
sfert de ,.u., Si
ie acum bitr6n ca unlnpatriarh... 6il;i;-bri;;
- Sunt prea mic ca si inteleg pemarele si anonimul, - Preacuvioase pari'nt"...;j;;g"m Ia Erm... mai
si mai fericit decdt putea* g bine
autor, mi trudesc s6 studiez opera... r
mea... Dumnezeu avut
gaiJrr..u in nevrednicia
- Studiaz-o, domnule doct6r. Numele autorului il'vei Frtji,iaj;;;iu ru. pr*nezeu s_a
tinut de cuv,ntur Del care r"-u
gisi in adrnirabila finalitate a operei, dar p6ni atunci gi out iiiii..oo. c6nd vei face
ca si revenim cumva la punctul de plecare _ cazul bolna_
wlui nostru - aduceli-v5 aminte de cuvintele lui Harnlet: I lr:H::,x'..xlTi
feciorur i:il,l.G';",fi U:#H
lui Nicola.r," i'i*-iriJ'iiir.
jis#i:
,,in cer gi pe pdmdnt sunt, Horatrio, *"i ;;i;l;*;;;;; braim. DacI mai sunt-5i.r-.'*fiaruta aici adresa fui
viseazd filozofia ta " ... incl o datd
- Preacuvioase... ne vedem la mas5. 311';;iff.estea,
care au fid"pilrffi;;"r;;i,u
;ilff,;
172
173
7/22/2019 Stap6nit de sfint[ emoliune si cu ochiiplinide lacrinri,
147325683 Gala - UnLuipic
Galaction Papucii de.rdhdare,5i
Mahmud fratele Savu scapa de zdrunci_
arhimandritul Veniamin opregte mi5carea lui Savu, ii nulapei. Am acialaturea. caicul meu, urcf,m in elgipeste
prinde mdinile si i le s6ruta. () jumitate de ceas suntem
acasi.
- Nu, tatl Savule, acum e$ti mai mare dec6t mine Vii .Savu gi arhimandritur Ve,niamin se crespart cu tainic
de la ospdlul lui lisus Christos ... freamit. Ibraim, de pe cheu, saluti cu mdna Ia piept.
Savu
Preotul l-a luat de brat pe Savu si l-a scos pe covertA, trece' cu
prin mulfimea si prin lnghesuiala cilitorilor. S-au oprit hdrtiile
d.e Re vapor lui,urma.
cel clin printre funclionarii
E alb turci gi pugnura
si lumin.s caozii.;;;;
maila o parte 5i au inceput sI caute din ochi pe lbraim in $i se tope$te $i se piertre in soarere virurent, .or. augii-
iarmarocul de pe cheu. Dar erau prea mulli turci la fel de re5te amfiteatrul pereigial Galatei.
' e-
bdtr6ni, toti cu cealma, toti cu anterie $i cu barba pdni la - Frate Savule, esti ostenit... Sprijine$te-te <Je mine...
br0u... Ibraim era de fag. L-a cunoscut pe Savu gi, pdnl - Boier lbraime, mi-e inima plina pdna.urf GuJri fil
cAnd s6-l vazi cobordt pe cheu, au lnceput vrlrtra de la
distant[. - Uite caicul meu e in spatere m,virei rle crrbuni. Mai
Credinciosul lhraim, inca drept 5i viguros sub povara avem cdtiva pa$i...
anilor, era feric;t cx-si vede prietenul. Dar mare i-a krst cei doi prieteni intra in caic, gi oamenii rui lbraim ir
surprinderea cind a aflat ci preotul care st[tea ldngi scot la larg, in splendoarea albastr6 _ cu minarete
Savu este feciorul lui Nicolache Piua-Petri. rigitle
-Atunci Dumnezeu mI bucurd azi cu bucurie indoiti in cer, cu minarete tremurItoare in apA _ a CornuluilG-
Aur...
Sunteli am6ndoi musafirii mei.
- Boier Ibraime, va ficinste si multumire mare pentru . ?ur toate, pentru Savu, igischimbi in{atiSarea gi t<lati
mine s5 intru in casa prietenului lSudat si iubit de tata.
nlufrql lui pe apa - intre cele ckrui tirmuri, clajite din
vistieriile sultaniror din Hatima ri din istorie rimcne
Dar astdzi nu mI opresc in Constantinopol. Md duc la numai o cadenttr ugoari, simlita vag, intre.fuua f
-
SfAntul Munte. Cu ajutorulDornnului, nidljduiesc c5,la rri, ,n,
care.-se topeste gi alta care se deschide... O
inapoiere, voi face popas... amintire
suhtiltr, mai mult a trupului decdt a cugetului, insote$te
- Te rog cu stAruinti sa vii atunci la mine, la Eyub... ritmul lopelilor, care se afundi si ies cI,fi, ,"t,lri.rr.
- Multumesc, boier lbraime, tata Savu mi:a dat adresa mai recut.So*, clemult, demult, prin.aceast[ numi_
dumitale. {rdtoare astAzi stinsi, atunci torida... Ceva asemnnAtor
- Cuvioase p6rinte, toati casa mea cinsteSte Si-pome-
ne$te pe Nicolache Piua-Petril CAnd mi-a scris Saw ci a .
apropie deptrrtirile gi une5te cele doul visuri, .u, ,_u,
inchis ochii, l-am pldns ca pe un frate. Cum a calitorit uni doui pdraie intr-unul singur. Dar spaim.f.,,fui.r,u_
fratele Savu? A imb6tr6nit si etdestul... ractele de jaratic, dar c.rhii gi zgriploiii de .iiniu*,i
- Boier lbraime, ne-a cam zdruncinat marea. Am avut corabia-fantomi care-i remorca sr tiruta furtuna urreterrir
o noapte de furtunx si toti ii ducem amintirea in spinare, rizbunEtoare s-au $ters in ziri albastre gi fericit;. "
174
175
' Savu dibuieste imprejur, ca unul care nu are lumina Ibraim Si oamenii lui - care au inghept cu mAinile pe
ochilor. lopeli - iS1 vin in fire. Ibraim plimba prelung, pe sub
- Boier Ibraime, unde esti? sprdncenele lui albe, o maraml de m5taie.
- Sunt l6ngi dumneata, frate Sawle. Ti-e riu... FI-ti - A murit ...
curaj... intr-un sfert de ceas, am ajuns. - A trecut in raiul lui AIah rdspunde Ibraim.
Din feeria Cornului-de-Aur, pe care Saw n-o mai - Unde-l ducem acum?
vede, rtrsare alta, superioard, definitivtr. Ia Sivri-tepe,
-Apoi la gridinl
- Esti l6ngi minO, boier Ibraime... Dar nu te mai vf,d... tgrgql, inchizdnd ochii amicului sf,u ghiaur 5i
IatE cI ajungem la liman... acoperindu-i fata cu marama de m5tase, ii spuse, in limba
plaiurilor valahe:
- Mai avem, frate $awle...
- Ce de lume Ce de flori Ce sirbitoare impirf,teasc5 - Frate Sawle... Mahmud, pe care l-ai vizut pretutin-
deni 9i l-ai slujit o viatE intreagi, se odihneste in cimitir
Da'unde'suntem?
ghiaur, l6ng6 pIrinlii tni... Vinb gi tu de te odihneste in
Saw s-a ridicat in genunchi, cu m6inile intinse $i cu
p[m6nt turcesc, l6ng[ ptrrinlii lui Ibraim
ugoara lui traisti ag?rlath de o m0nI. in fata lui, extaticl
gi strlvezie, se r6sfrdng luminile, misterul gi apropierea
unei alte lumi.
Sunt multi... Sunt zeci de.mii... Nicolache e-printre
ei -E de m6n5 cu copilul cel mic... Este si mama Uta si
Iordan... gi plrintele Ntrstase... pi ai mei toti... mama, tata
Se dtr lumea la o parte, se despart florile si fac cdrare
printre ele... Tu esti?..,, Mahmud ... Tu esti?... O, cdt esti
de frumos ... Ca un sultan esti imbricat ... Cum? Ai r5mas
tot cu imineii tria cu boturile clscate ... Inleleg, Mahmud
Ai agteptat perechea de iertare E aici, Mahmud, e aici
lh sac Iat6, iat6, Mahmud... Iat5, iubite frate
$i Saw sm-ulge din sacul atarnat de cotu-i mesii im-
ptrrtrtegti... Dar picioarele pe care Savu le cuprinde strllu-
cesc goale gi strlpunse de piroane $i strdpunse de

piroane sunt $i mAinile care pogoar6 pe capul lui Savu ...
Si deodatl, dincolo - pe planul eternitatii - Savu inte-
lege totul, iar pe planul de dincoace Savu incremeneste
cu a mia pereche de papuci in brate...
176

Gala Galaction - Papucii Lui Mahmud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gala Galaction - Papucii Lui Mahmud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/22/2019 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud

I. CE SE PETRECE IN CANCIUMA 'LUT VANCEA

- $tii,md cioroiule, sh zici Hora Givitii?

6 c 2 Papucii lui Mahmud

si de la- gheneral, Si de la colonel. Vlzuse el pi plfise

cuibarit- intre pddurea de peste vede 5i Dearur-viiror

Savule, du-te acasd de te culcS'

- Iorgule... sd fie cu noroc ceasul bun... Si sus cSciula prietene5te'

iaiatusil tlin tttu'ti' Don

- sergentul bate crr m6-^_.-fsabiei

i1 go,rgi]e cte stejar

: *{';ft :1r lifi hlf*fiF ;, :l 1; ::'i,, sa; preoteasa Smirinclita,

- Ce-i asta, Savule?

f t[t+lii,ll{rf, rif; r#*irifi i ::ii ; PgrTi,Savule? Si asta mai e una

T;& f.. ffi hii# r;t Jx ;T#; 1,.

Sergentul cercet5 drumul gi apoi lui in 5ir ferestretc

Sergentul'isi clescarcf, necazul gi compatimirea in tntinserd eu cupeuui,

fie Cincl am v6zut azl pe

zaverA... Treceau-treceau turcii, tot pe

nierii si am s5-i spun lucruri mari... useari?

- Care turc, Iorgule? boturi, degetele d; i;';;1;'re ii ie$eauel afari"' Si

- Am <lmordt eu un turc, Iorgule? tu.Tllerile? Aoleo' Savule'

; i ffi l,:i# i ffi i,.j: i :,y#

lor ceimari Si qt P:t-llt]:

amintirea lui, in pervazul nemuririi. I u

;1ffi'; :ti, 3,'1,i.'": 1' E ;;fi cu t.ei oi_

iii i:,".y#;HHzrpada ffi

;fiil;i:l::"":'#*e tirdmuri 5i ca vorbe5te

In jurul lui, din cerul de spuz5, se cldtinau deodati

i; nittr deodatl din sdnul coribiei 5i care alerga furioasa Si

ceva din Savu cel cu experienfl

Totu5i, bolnavii De care iit6m6duia

invelea lumea alb{ si p..airlir'S.i'"iera albastru, - Aide, s6-l vedem.

stii nemteste, c5ci ti-as da si citesti lucruri interesante...

VIII. SINDROFIE TEOLOGICA - Vor s6 ne ia ochii cu tinutul Tulcei gi

Iordan ostreanu, cel care a invStat odat6

aceea zi-zi'zi-cem...,,pa-pa-p5-n5 mai prejos s5 stim

"-'- i-o gdsi ceasul

Pdrintele Ndstase igigolegte paharul, sur0de conciliant

ceresc. - IartI-mI, cinstite pirinte, <Ja, <Ie

- Da, cinstite pdrinte, aceasta trebuie si fie incredin-

de lungoare. Nu mai era negustorul cu incipitdnari lungi la

pomeneau in cirnitirul nostru. S6deau rudele celor ador-

lumea intreagi un jgheab de f6ntdn[ tr6ntit cu gura ln jos 5i un pltul,de

- Unul Dumnezeu o Stiet C6t a fost schitul in putere

ajung, cersetori) si-si caute ;dap;;;l; (r*.;i;;rti-;;

Sore schitul de l6ng6 Vedea a plecat Savu

XII. DANIIL iN GROAPA CU GUZGANI

si aiurit de ciripitul rdndunelelor, cuiblrite in rlsuflStori.

Savu scoas" unitt'gur $i se $1"-tt-" Pt

gAseascA. Sihastrul intreabS, lSmuregte'

-Atunci... r5m6i colea in schit, fii mostenitorul

inchipuirii populare. Oricit de ascunsi 5i de feriri era

$i Hagi-Pap,lstit.aza noaptea pe descultul cutare, din

Si rdseri amdndoi, bucurogi de intdlnire si chemati Savu e multumit gi binecuv Anteazlpe

omi, a pierdut toata marfa din Nic<lpol 5i cdnd s-a incheiar

Turcul - insurat si cu portocale. lnsi numai cunoscdtorii vaselor turce$ti ar fi

*i"iiii"ia in timpul rrzboiului de niste-tovarrsi neome- turcegti pe ele, lemne,

camaruta cizmarului aproape

fiecare ii drruia ;l;;g come-ntar. de interpreli:f":::;

-- Sunteti cinci acasa?

7/22/2019 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud

teala C6te trei fe.ciorii se duc sa pldngi

: {';ft :1r lifi hlffiF ;, :l 1; ::'i,, sa; preoteasa Smirinclita,

smulsese de pe .t.'tlu'ti'itit1r1i1t' $lt'it :l:i:11