NOZOLOGIE

1 O femeie de 23 ani se adresează în sala de urgență cu acuza, că din senin, a fost prinsă de o frică
copleșitoare, asociată cu scurtarea respirației și palpitații ale inimii. Aceste simptome au durat circa 20
minute și pe parcurs ce le retrăia, ea se temea că moare sau că înnebunește. Pacienta a avut pe
parcursul lunii 4 episoade similare și se îngrijorează că vor mai continua. Care din următoarele este cel
mai probabil diagnostic?
a. Episod acut psihotic
b. Hipocondrie
c. Tulburare de panică
d. Tulburare de anxietate generalizată
e. Tulburare de stres posttraumatic

Rs. C Acest pacient prezintă simptome tipice de atacuri de panică recurente. Atacurile de panică pot
apărea sub o mare varietate de afecțiuni psihiatrice și medicale. Pacientul este diagnosticat cu tulburare
de panică atunci când există episoade recurente de panică și există cel puțin o lună de persistență de
îngrijorare sau schimbări de comportament asociate atacurilor. Atacurile nu se datorează efectului direct
al bolilor medicale, medicamentelor sau abuzului de substanțe și nu sunt mai bine luate în considerare
de o altă tulburare psihiatrică. Deși anxietatea poate fi intensă în tulburarea de anxietate generalizată,
depresia majoră, psihoza acută și hipocondriaza, aceasta nu are prezentarea tipică (adică un episod
discret sau un atac de panică) descrisă în această întrebare.

2. O fetiță de 4 ani este adusă la pediatrul său din cauză că părinții cred că ea nu „se dezvoltă normal”.
Mama fetiței declară că fiica sa părea normală pentru de la doi la trei ani ai vieții sale. Ea mergea și a
început să vorbească folosind propoziții. Ea a fost capabilă să se joace cu mama și sora sa mai în vârstă.
Mama observa că pe parcursul ultimelor două luni fiica ei a pierdut aceste capacități anterior căpătate.
Ea nu se mai juca cu nimeni și a încetat complet să mai vorbească. A pierdut controlul sfincterului anal,
când anterior ea nu a avut nevoie de un scutec pentru cel puțin un an. Care din următoarele este
diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburarea Rett
b. Tulburarea dezintegrativă a copilărie
c. Autism
d. Tulburarea Asperger
e. Tulburarea de dezvoltare pervazivă
Rs. B Tulburarea dezintegrativă din copilărie este caracterizată de o dezvoltare aparent normală prin cel
puțin primii doi ani de viață. În acest timp, abilitățile adecvate vârstei, cum ar fi comunicarea verbală și
nonverbală, relațiile sociale, controlul intestinului și vezicii urinare și jocul se desfășoară în mod normal.
Boala se manifestă ca o pierdere semnificativă din punct de vedere clinic a aptitudinilor dobândite
anterior înainte de vârsta de 10 ani. În tulburarea Rett, debutul bolii apare mai devreme, de obicei la
șase luni de la naștere, și există stereotipii de mână caracteristice care nu apar în copilăria dezintegrată
tulburare. Prezența dezvoltării aparent normale a discursului și a altor comportamente, urmată de
pierderea acestora, distinge această tulburare de autism, tulburarea lui Asperger și tulburarea de
dezvoltare pervazivă, în care nu există nici o pierdere a aptitudinilor dobândite anterior.

3 O femeie de 23 ani se întoarce acasă după ce naște o fetiță sănătoasă. Ea remarcă pe parcursul
ultimei săptămâni că a devenit tot mai iritată și că nu doarme foarte bine. Ea retrăiește că nu va fi o
mamă bună și că va face o greșeală în îngrijirea copilului său. Care din următoarele este cel mai
probabil diagnostic?
a. Depresie post-partum
b. Psihoză post-partum
c. Tulburare de adaptare
d. tristete postpartum
e. Depresie majoră
Rs D Blues postpartum sunt foarte frecvente, cu o prevalență estimată între 20 și 40%. Simptomele
includ tearfulness, iritabilitate, anxietate, și labilitate starea de spirit. Simptomele apar de obicei în
timpul primului
două zile până la patru zile după naștere, vârf între zilele cinci și șapte și rezolva până la sfârșitul celei de-
a doua săptămâni post-partum. Această stare rezolvă spontan și, de obicei, singurele intervenții necesare
sunt sprijinul și reasigurarea. În contrast, pacientul în cauză 289 prezintă simptomatologie mai gravă,
inclusiv ideație suicidară, cu începutul unui plan, care poate indica depresia postpartum, mai degrabă
decât bluzele postpartum mult mai frecvente.

4. Un bărbat în vârstă de 47 ani ca master în chimie trăiește în hotel la drumul mare și își câștigă
existența prin cerșire și colectarea cutiilor rambursabile. Zece ani în urmă el și-a pierdut lucrul într-o
firmă mare din cauză că a fost găsit că furase banii companiei și i-a folosit pentru a miza în cursele de
cai. Ulterior, a avut câteva servicii dar de fiecare dată ajungea să fie concediat. El de asemenea a furat și
a împrumutat bani de la prieteni și rude. Fiind întrebat despre acest comportament, pacientul a
declarat că s-a simțit foarte vinovat în legătura cu asta dar „se părea cu nu se poate singur opri”. Care
din următoarele diagnoze cel mai bine se potrivește simptomelor pacientului?
a. Tulburare de personalitate antisocială
b. Tulburare de conduit
c. Joc de șansă patologic
d. Stare de fugă
e. Tulburări factice cu simptome predominant psihologice
Rs .C Jocurile de noroc patologice se regăsesc în categoria de diagnostic numită tulburări de control al
impulsului, împreună cu boala pyromaniei, tulburarea explozivă intermitentă, trichotilomania,
kleptomania și tulburarea de control al impulsurilor, care nu au fost specificate în alt mod. Criteriile DSM-
IV pentru jocurile de noroc patologice sunt destul de similare cu criteriile pentru tulburările de abuz de
substanțe: preocuparea cu jocurile de noroc; trebuie să joace sume tot mai mari de bani pentru a obține
aceleași efecte; eforturi nereușite de oprire sau de reducere; folosirea jocurilor de noroc pentru a scăpa
de probleme sau pentru a ușura starea de spirit dysphoric; după pierderi de bani, revenirea la jocurile de
noroc a doua zi pentru a "rupe chiar"; minciuna față de familie și prieteni pentru a ascunde pierderile și
gradul de implicare în jocurile de noroc; săvârșirea de acte ilegale pentru finanțarea obiceiului; și pun în
pericol relațiile importante sau pierd locuri de muncă din cauza jocurilor de noroc. Marea majoritate a
jucătorilor compulsivi sunt bărbați. Prevalența este estimată la 0,2 până la 3% din populația generală,
variind în funcție de numărul de locații de jocuri disponibile.

5. O femeie în vârstă de 24 ani se prezintă în sala de urgență cu acuza de bază că „stomacul meu
descompune înăuntrul meu”. Ea declară că pentru ultimele șase luni ea în fiece zi plângea și că avea o
atenție, energie și interes scăzut în hobby-urile obișnuite. A slăbit circa 11 kg în perioada dată. Ea nu
putea adormi și când totuși adormea ea se trezea devreme dimineața. Pentru ultimele trei săptămâni,
ea a devenit convinsă că ea moare de cancer și că ea se descompune din interiorul corpului său . De
asemenea, pe parcursul ultimelor două săptămâni ea auzea voci chemând-o pe nume când nimeni nu
era în jurul ei. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenia
e. Tulburare depresivă majoră cu simptome psihotice
Rs E Acest pacient prezintă o depresie majoră cu trăsături psihotice. Timp de peste două săptămâni
(minimul pentru diagnosticare), pacientul sa plâns de anhedonie, plâns, anergie, scăderea concentrației,
scăderea în greutate de 25 de lb și insomnia cu trezirea dimineața devreme. Ea are, de asemenea, iluzii
somatice care sunt starea de spirit congruentă și o halucinație auditivă. Prezența fenomenelor psihotice
care urmează unei imagini clare a afecțiunii dispoziției face ca diagnosticul depresiei majore cu trăsături
psihotice să fie cel mai probabil.

6 Un bărbat de vârstă medie este cronic preocupat de sănătatea sa. Pentru mulți ani el se temea că
funcția neregulată a intestinului său însemna că are cancer. Acum el este foarte îngrijorat că ar avea o
patologie cardiacă, în pofida reasigurărilor terapeutului său că „bătăile extra” ocazionale pe care le
detectează când își verifică pulsul sunt complet benigne. Care din următoarele este diagnoza cea mai
probabilă?
a. Tulburare de somatizare
b. Hipocondrie
c. Tulburare delirantă
d. Tulburarea algică
e. Tulburare de conversie
Rs B Hipocondriaza este caracterizată de teama de a se dezvolta sau de a avea o boală gravă, pe baza
interpretării distorsionate a pacientului de senzații sau semne fizice normale. Pacientul continuă să se
îngrijoreze, chiar dacă examenele fizice și testele de diagnostic nu reușesc să dezvăluie nici un proces
patologic. Temerile nu au certitudinea absolută a iluziei. Hipochondriza se poate dezvolta în fiecare
grupă de vârstă, dar debutul este cel mai frecvent întâlnit între 20 și 30 de ani. Ambele genuri sunt
reprezentate în mod egal și nu există diferențe de prevalență pe baza statutului social, educațional sau
civil. Tulburarea tinde să aibă un curs cronologic, recidivant.

7 O femeie de 25 ani, naște un copil sănătos prin cezariană. Ea remarcă că pe parcursul următoarei
săptămâni că a devenit mai iritată și că nu doarme foarte bine. Ea se îngrijorează că copilul ei ar putea
muri și fantasmează că dacă copilul ar muri și ea și-ar urma viața. Ea declară că nu a dormit și că a
pierdut 4,5 kg pe parcursul săptămânii. Pe parcursul următoarei săptămâni, ea începe să investigheze
cum ar putea comite suicid și cheamă un prieten să vadă dacă acesta ar dădăci copilul în așa fel ca în
cazul în care o face, femeia să nu lase copilul singur. Care din următoarele este diagnoza cea mai
probabilă?
a. Depresie post-partum
b. Psihoză post-partum
c. Doliu necomplicat
d. Blues-ul postpartum
e. Tulburare de anxietate generalizată
Rs. A

8 Un băiat de 19 ani este adus la terapeut de către părinții săi după ce acesta ia chemat de la colegiu,
fiind terifiat că Mafia îl persecută. El declară că a mâncat practic nimic altceva decât fasole din conserve
timp de șase săptămâni din cauză că „ei sunt peste tot – nu pot fi prea atent.” El este convins că Mafia a
montat camere în dormitor și că ei îi privesc fiece mișcare. Uneori resimte voci a doi bărbați care
vorbesc despre el când nimeni nu e în jurul său. Colegul de cameră declară că pentru ultimele două luni
pacientul a devenit tot mai retras și suspicios. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenie 3
e. Intoxicație cu fenciclidin (PCP)
Rs C Tulburarea schizofreniformă și schizofrenia cronică diferă numai în ceea ce privește durata
simptomelor și faptul că funcționarea socială sau profesională afectată asociată cu schizofrenia cronică
nu este necesară pentru a diagnostica tulburarea schizofreniformă. Ca și în cazul schizofreniei,
tulburarea schizofreniformă se caracterizează prin prezența iluziilor, a halucinațiilor, a gândurilor
dezorganizate și a discursului, precum și a simptomelor negative. Durata totală a bolii, inclusiv fazele
prodromale și reziduale, este de cel puțin o lună și mai puțin de șase luni. Aproximativ o treime din
pacienții diagnosticați cu tulburare schizofreniformă se confruntă cu o recuperare completă, în timp ce
restul progresează spre schizofrenie și tulburare schizoafectivă. În funcție de predominanța simptomelor
particulare, sunt recunoscute patru subtipuri de schizofrenie: paranoide, dezorganizate, catatonice și
reziduale. Omul din această întrebare prezintă simptomele clasice ale schizofreniei paranoide. Acest
subtip de schizofrenie este caracterizat prin halucinații proeminente și idei delirante cu o conservare
relativă a afecțiunilor și a funcțiilor cognitive. Delusiile sunt de obicei grandioase sau persecutive sau
ambele, organizate în jurul unei teme coerente central. Halucinațiile, de regulă auditive, sunt frecvente și
legate de tema delirantă. Anxietatea, furia, argumentativitatea și disponibilitatea sunt adesea prezente.
Schizofrenia paranoidă tinde să se dezvolte mai târziu în viață și este asociată cu un prognostic mai bun.

9 După ce a fost martoră la un conflict violent între părinți săi, o tânără femeie dezvoltă o cecitate
subită dar nu pare să fie afectată așa precum s-ar fi așteptat după o disfuncție de așa gen. Pupilele ei
reacționează normal la lumină și ea reușește cumva să evite obstacolele în timp ce merge. Părinții ei,
care sunt în mijloc de divorț, pun de o parte divergențele sale și se focusează pe patologia fiicei sale.
Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic? a. Tulburare factică
b. Simulare
c. Tulburare de somatizare
d. Tulburare de conversie
e. Tulburare de personalitate histrionică
Rs D Tulburarea de conversie este caracterizată de apariția bruscă a unuia sau mai multor simptome
care simulează o boală neurologică acută, în contextul stresului psihologic sever. Simptomele cu care se
manifestă tulburarea de conversie sunt conforme cu înțelegerea proprie a pacientului și nu sunt asociate
cu semnele de diagnostic obișnuite. Spre deosebire de malingere și tulburare falsă, tulburarea de
conversie este nevolioasă. Tulburarea de conversie este mai frecventă la femei, cu un raport de sex
feminin la bărbat de 2-5: 1. În copilărie, ambele sexe sunt reprezentate în mod egal. Prevalența este cea
mai mare în zonele rurale și printre cei defavorizați, cei nedemonstrați și întârziate cognitiv. Debutul
brusc și relația temporală cu un stres sever ajută la diferențierea tulburării de conversie de la mai multe
afecțiuni cronice, cum ar fi tulburarea de somatizare și tulburările de personalitate.

10 O femeie de 27 ani se adresează psihiatrului cu acuza de bază că ea se simte depresivă toată viața
sa. În timp ce declară că nu a fost atât de depresivă ca să fie incapabilă să funcționeze, ea totuși nu se
simte cu adevărat bine mai mult de o săptămână ori două la rând. Ea nu a fost suicidară sau psihotică,
deși stima ei de sine este cronic joasă. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Depresie majoră
b. Tulburare de adaptare
c. Ciclotimia
d. Tulburare bipolară
e. Distimie
Rs. E Dysthymia este definită ca o depresie cronică care durează cel puțin doi ani. De obicei, începe în
adolescența târzie sau la maturitatea precoce, iar uneori pacienții descriu depresia atâta timp cât își pot
aminti. Simptomele fluctuează, dar de obicei nu sunt severe. Pacienții au tendința de a avea stima de
sine scăzută și se percep ca fiind inadecvate și inferioare celorlalte. Simptomele somatice caracteristice
depresiei majore sau melancoliei sunt mai puțin proeminente în distimie.

11. O femeie de 65 ani trăiește singură într-o casă dărăpănată, deși membrii familiei sale au încercat în
van să o mute într-o locuință mai bună. Ea poartă haine stranii și în afara modei și scormonește coșurile
de gunoi a vecinilor săi pentru a găsi cutii și sticle rambursabile. Ea este foarte suspicioasă față de
vecini. Ea era convinsă pentru o perioadă scurtă de timp că vecinii săi complotau împotriva vieții sale,
după ce ea a fost jefuită și aruncată pe trotuar de către un adolescent, dar acum crede că nu e cazul. Ea
crede în „puterea cristalelor ce mă va proteja” și le-a aruncat la întâmplare prin toată casa ei. Care din
următoarele este cel mai probabil diagnostic?
 a. Autism
b. Schizofrenia paranoidă
c. Tulburare de personalitate schizotipală
d. Tulburare de personalotate evitantă
e. Tulburare de personalitate schizoid
Rs C Schizotipala tulburare de personalitate, o tulburare cluster A, este caracterizată de disconfort acut
în relații strânse, distorsiuni cognitive și perceptuale și comportament excentric începând de la
maturitate timpurie și prezent într-o varietate de contexte. Persoanele cu tulburare de personalitate
schizoidă nu prezintă gândirea magică, ciudățenia, percepțiile neobișnuite și aspectul ciudat tipic
indivizilor schizotipali. În schizofrenie, simptomele psihotice sunt mult mai prelungite și mai severe.
Persoanele evitate evită interacțiunea socială din timiditate și frică de respingere și nu din dezinteres sau
suspiciune. În autism, interacțiunile sociale sunt mai afectate și comportamentele stereotipice sunt de
obicei prezente.

12. O femeie de 36 ani este adusă de către soțul acesteia la psihiatru din cauză că pe parcursul
ultimelor opt luni ea a refuzat să iasă din casă, crezând că vecinii încearcă să-i facă rău. Ea se teme că
dacă ei o vor vedea o vor răni și ea găsește mici frânturi de argumente în favoarea acestei idei. Aceste
dovezi includ: vecinii săi lasă coșurile lor de gunoi pe stradă ca ea să se împiedice, parchează mașina în
drumurile de acces în așa fel ca să poată să se ascundă și să o spioneze; și merg în jurul casei ca să poată
trage cu ochiul unde ea se ascunde. Ea spune că dispoziția ei este în regulă și că „ar fi bine dacă m-ar
lăsa în pace.” Ea neagă că ar auzi pe vecini sau pe oricine altcineva să vorbească cu ea, dar ea este sigură
că ei complotează „pentru a-i cauza moartea și haos.” Care din următoarele este diagnosticul cel mai
probabil?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizofreniformă
c. Tulburare schizoafectivă
d. Schizofrenie
e. Tulburare depresivă cu simptome psihotice
Rs A Trăsătura principală a tulburării delirante este prezența uneia sau a mai multor iluzii fără caracter
bizar, fără deteriorarea funcționării psihosociale și în absența comportamentului bizar sau ciudat.
Halucinațiile auditive și vizuale, dacă sunt prezente, nu sunt proeminente și sunt legate de tema
delirantă. Halucinații tactile și olfactive pot fi, de asemenea, prezente dacă sunt încorporate în sistemul
delirator (cum ar fi senzația de insecte care se târăsc peste pielea în iluzii de infestare). Subtipurile de
tulburare delirantă includ erotomanic, grandios, gelos, persecutory și somatic (iluzii de a fi infestate cu
paraziți, de a emite un miros rău, de a avea SIDA). Tulburarea delirantă se manifestă, de obicei, în viața
adultă mijlocie sau târzie și are un curs fluctuant cu perioade de remisiune și recădere.

13 O studentă în colegiu care anterior era într-o stare de sănătate bună dezvoltă incontinență urinară
tranzitorie ce se rezolvă încet pe parcursul câtorva săptămâni. Trei luni mai târziu, după despărțirea cu
iubitul său, ea se prezintă în cabinetul medical acuzând vedere încețoșată în ochiul drept ce a apărut
subit. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare somatoformă
b. Miastenia gravis
c. Depresie mojoră
d. Tulburare de identitate disociativă
e. Scleroză multiplă
Rs E Multe tulburări neurologice grave pot fi confundate cu tulburări de conversie. În acest caz, ambele
tulburări de conversie și scleroza multiplă ar fi ridicate pe lista de diagnostice posibile. Diagnosticul
diferențial poate fi deosebit de provocator cu scleroza multiplă, o afecțiune caracterizată de apariția
bruscă a simptomelor neurologice care, cel puțin la început, se rezolvă adesea spontan. Alte cauze ale
confuziei diagnostice posibile sunt faptul că simptomele la scleroza multiplă pot fi precipitate de stres și
că scleroza multiplă, cum ar fi tulburarea de conversie, este mai frecventă la femei.
14 În fiece dimineață a zilelor de școală, o fetiță de 8 ani devine plângăreață și stresată și pretinde că
se simte rău. Odată fiind la școală, ea des se adresează la asistenta medicală, acuzând cefalee și dureri
stomacale. Cel puțin o dată pe săptămână, ea nu vine la școală sau este luată mai devreme de mama sa
datorită acuzelor. Pediatrul acesteia a exclus cauze organice a simptomelor fizice. Copilul este fără vreun
simptom în weekend, cu excepția când părinții pleacă și o lasă cu o bonă. Care din următoarele este cel
mai probabil diagnostic?
a. Tulburare de anxietate de separare
b. Depresie majoră
c. Tulburare de somatizare
d. Tulburare de anxietate generalizată
e. Tulburare de atașament
Rs A Tulburarea de anxietate se caracterizează prin manifestări de stres atunci când copilul trebuie
separat de cei dragi. Dificultatea duce adesea la refuzul școlar, la refuzul de a dormi, la simptomele
somatice multiple și la plângeri atunci când copilul este separat de cei dragi și uneori poate fi asociat cu
atacuri de panică pline. Copilul se teme de obicei că răul va veni fie la cei dragi, fie la el însuși în timpul
separării. Acesta este un comportament normal la copiii de la 1 la 3 ani, după care se consideră că sunt
patologici.

15 Un bărbat de 25 ani se adresează la psihiatru cu acuza de bază de dispoziție depresivă cu durata de

o lună. Mama sa, față de care era foarte apropiat, a murit o lună în urmă, și din acel moment el s-a
simțit trist și foarte plângăreț. El avea dificultăți în concentrare, a slăbit cu 1,5 kg și nu doarme liniștit
întreaga noapte. Care din următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
a. Depresia majoră
b. Distimia
c. Tulburare de stres posttraumatică
d. Tulburare de adaptare
e. Doliu necomplicat
Rs. E Pierderea unei persoane iubite este adesea însoțită de simptome care amintesc de depresie
majoră, cum ar fi tristețea, șuierarea, insomnia, apetitul redus și pierderea în greutate. Atunci când
aceste simptome nu persistă mai mult de două luni după pierderea ei, ele sunt considerate o
manifestare normală a pierderii. Un diagnostic de depresie majoră în aceste circumstanțe necesită
prezența unei afectări funcționale marcate, preocupări morbide cu vină nerealistă sau lipsit de valoare,
ideație suicidară, întârzieri psihomotorii marcate și simptome psihotice.

16 Un băiat de 17 ani se adresează la terapeut din cauză că adoarme în locuri neadecvate, deși el
obținea suficient somn pe parcursul nopții. Pacientul declară că adormea în timp ce mânca sau mergea
la volan. El remarcă că el doarme aproximativ 20 minute și când se trezește inițial este incapabil de a se
mișca. El remarcă că uneori el chiar poate adormi în picioare, și i s-a spus de către alții că în acele
momente el pur și simplu cade jos la podea brusc. I-a fost montat un monitor portabil și i s-a găsit că în
perioada episoadelor el intră imediat în faza REM a somnului. Care din următoarele este diagnosticul
cel mai probabil?
a. Narcolepsie
b. Apneea în somn
c. Hipersomnie primară
d. Sindrom Kleine-Levin
e. Tulburare de comportament din somnul REM
Rs A În timpul narcolepsiei, perioadele REM nu sunt segregate în ritmul lor obișnuit în timpul somnului,
dar brusc și repetat intră în stare de veghe. Somnul nocturn prezintă o perioadă REM cu debut de somn
sau una care apare foarte curând după apariția somnului. Printre pacienții tratați pentru această
tulburare, 15 până la 30% prezintă, de asemenea, unele mioclonii nocturne sau apnee în somn.
Majoritatea narcolepților experimentează cataplexia (o pierdere bruscă a tonusului muscular),
halucinații hipnagogice (experiențe de vis care apar chiar înainte de somnul real) sau paralizie de somn
(paralizie scurtă care apare chiar înainte sau imediat după debutul somnului).

17 Un pacient de 52 ani este îndreptat la psihiatru după ce este mustrat la serviciu din cauză că
permanent își finisează lucrul mai târziu. El insistă că el nu va finisa nimic până când nu va fi „perfect,
comparativ cu lucrul colegilor mei.” El are puțini prieteni pentru că îi plictisește cu cerințele sale de
„precizie în timp” și din cauza lipsei sale de căldură emoțională. Aceasta a fost un pattern pe parcursul
întregii vieți a pacientului, deși el refuză să creadă că problemele au ceva a face cu comportamentul său
personal. Care din următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
a. Tulburarea obsesiv-compulsivă
b. Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă
c. Tulburarea de personalitate tip borderline
d. Tulburarea bipolară, stare mixtă
e. Tulburare de anxietate nespecificată
Rs B Trăsătura esențială a tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă este o preocupare cu
perfecțiunea, ordinea și controlul. Persoanele care suferă de această tulburare pierd punctul principal al
unei activități și își pierd timpul, deoarece acordă prea multă atenție normelor și detaliilor și nu sunt
satisfăcuți de nimic mai puțin decât "perfecțiunea". Ca și în alte tulburări de personalitate, simptomele
sunt ego-sintetice și creează interpersonale , dificultăți sociale și profesionale. Tulburarea obsesiv-
compulsivă este diferențiată de tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă prin prezența obsesiilor
și constrângerilor. În plus, pacienții cu simptome de tulburare obsesiv-compulsivă le văd ca eododonici.
Pacienții cu tulburare de personalitate limită prezintă o istorie a instabilității omniprezente a dispoziției,
a relațiilor și a imaginii de sine, începând cu vârsta adultă. Comportamentul lor este adesea impulsiv și
auto-dăunător. Pacienții cu tulburare bipolară prezintă probleme de stabilitate a dispoziției; starea de
spirit poate fi deprimată timp de mai multe săptămâni la un moment dat, apoi euforică. Pacienții cu o
tulburare de anxietate, care nu sunt altfel specificați, prezintă anxietatea ca simptom principal, deși nu
se potrivesc în mod special cu altă tulburare de anxietate mai specifică, conform DSM-IV-TR.

18 O femeie de 35 ani a trăit într-un spital psihiatric de stat pe parcursul ultimilor 10 ani. Ea petrece
majoritatea zilei balansând, mormăind încet cu sine, sau uitându-se în reflecția sa într-o oglindă mică.
Ea necesită ajutor pentru a se îmbrăca și a face duș, și ea des chicotește și râde fără un motiv aparent .
Care din următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
a. Schizofrenie
b. Tulburare delirantă
c. Tulburare bipolară, faza maniacală
d. Tulburare schizoafectivă
e. Tulburare schizofreniformă
Rs A Caracteristicile esențiale ale tipului dezorganizat de schizofrenie sunt discursul dezorganizat și
comportamentul, afectarea plană sau inadecvată, afectarea funcțională mare și incapacitatea de a
efectua activități de bază cum ar fi dușul sau prepararea meselor. Grimacingul, alături de
comportamente prostești și ciudate și manieră, este obișnuit. Halucinațiile și iluziile, dacă sunt
prezente, sunt fragmentate și nu sunt organizate conform unei teme coerente. Acest subtip este asociat
cu funcții premorbide slabe, cu debut insidios timpuriu și cu un curs progresiv fără remisiuni. Pacientul a
avut, evident, tulburarea prea lungă pentru ca diagnosticul să fie schizofreniform, iar absența
simptomelor de dispoziție determină un diagnostic de tulburare bipolară sau tulburare schizoafectivă.
Pacienții cu tulburare delirantă nu au, în general, o afectare semnificativă a afectării sau funcției.

19 Un asistent social face o vizită de rutină la un băiat de 3 ani care abia a fost returnat mamei sale
biologice după ce a petrecut trei luni la orfelinat ca rezultat al unei neglijări severe. Inițial copilul pare a
fi foarte sfios și se agață temător de mama sa. Ulterior, el începe să se joace într-un mod destul de
distructiv și dezorganizat. Când mama încearcă să-l oprească din a arunca blocuri în ea, el începe să
pălească și să muște. Mama devine înfuriată și începe să strige. Care din următoarele este cel mai
probabil diagnostic pentru copil?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburare de Hiperactivitate și Deficit de Atenție (ADHD )
c. Tulburarea de atașament reactivă
d. Tulburarea de stres posttraumatică (PTSD)
e. Depresie majoră
Rs C Tulburarea de atașament reactiv este rezultatul unei relații precoce extrem de disfuncționale între
principalul îngrijitor și copil. Atunci când îngrijitorii nu iau în considerare în mod constant nevoile fizice
sau emoționale ale copilului, copilul nu reușește să dezvolte un atașament sigur și stabil cu ei. Acest eșec
cauzează o perturbare severă a capacității copilului de a se relaționa cu alții, manifestată printr-o
varietate de probleme comportamentale și interpersonale. Unii copii sunt temători, inhibitori, retrași și
apatici; altele sunt agresive, disruptive și dezorganizate, cu toleranță scăzută la frustrare și modulare
slabă a afectării. Această condiție este adesea confundată cu DOC sau ADHD.

20. O femeie de 32 ani este adusă în sala de urgență de către poliție după ce a fost găsită stând în
mijlocul unei autostrăzi ocupate, goală, impunând traficul să oprească. În sala de urgență ea este
agitată și neliniștită, cu logoree și un affect ce alternează între euforie și iritabilitate. Tatăl acesteia este
contactat și el declară că acest gen de comportament are loc și în familie. Care din următoarele este cel
mai probabil diagnostic?
a. Delirium
b. Tulburarea bipolară, manie
c. Tulburarea bipolară, stare mixtă
d. Ciclotimie
e. Schizofrenie
Rs B Mărirea dispoziției, labilitatea starea de spirit, iritabilitatea, comportamentul expansiv, creșterea
energiei, nevoia scăzută de somn, lipsa înțelegerii, judecata proastă, dezinhibarea, impulsivitatea și
vorbirea sub presiune sunt simptome caracteristice ale maniei acutizate. În cazurile mai severe, sunt
prezente idei halucinaționale și halucinații congruente.

21 O femeie de 24 ani este cronic somnoroasă și obosită. Somnul ei este întrerupt constant din cauza
că de îndată ce adoarme, un sentiment inconfortabil de târâre în gambe o forțează să meargă sau să-și
miște picioarele. Care din următoarele stări este des asociat cu această tulburare?
a. Dificiență de niacin
b. Tulburarea de panică
c. Arterioscleroză
d. Sarcina
e. Apneea obstructivă
Rs D Această femeie suferă de sindromul picioarelor neliniștite, o tulburare caracterizată de nevoia
irezistibilă de a-și mișca picioarele în timp ce încearcă să adoarmă. Pacienții descriu senzațiile neplăcute
din vieții lor ca fiind senzația de viermi sau furnici care se târăsc. Doar mișcarea picioarelor sau mersul pe
jos ușurează disconfortul. Sindromul picioarelor neplacere poate fi cauzat de sarcină, anemie,
insuficiență renală sau tulburări metabolice diverse.

22 O femeie de 23 ani se adresează la psihiatru fiindcă ea „nu poate ieși din baie.” Ea spune psihiatrului
că ea a fost incapabilă de a merge la lucru ca secretară pentru ultimele trei săptămâni din cauză că îi ia
cel puțin patru ore să facă duș. Ea descrie un ritual complicat în care ea trebuie să aibă grijă ca fiecare
parte a corpului său să fie frecată de trei ori, în aceeași ordine de fiecare dată. Ea remarcă că mâinile
sale sunt rănite și însângerate de la atâta frecat. Ea declară că urăște ceea ce-și face dar devine
insuportabil de anxioasă de fiecare dată când încearcă să se oprească. Ea remarcă că ea mereu făcea
duș pentru o durată mai mare, dar problema s-a înrăutățit în mod constant pentru ultimele cinci luni. Ea
menționează că ea de asemenea are un ritual în verificare atunci când încuie ușa sa (de fiecare dată
când încuie ușa ea trebuie să verifice de cinci ori că ușa e într-adevăr încuiată). Ea neagă probleme cu
prieteni sau la lucru, decât acelea probleme ce la moment o împiedică să meargă la lucru. Care din
următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare hiperactivă cu deficit de atenție
b. Tulburarea obsesiv-compulsivă
c. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
d. Tulburare de anxietate de separare
e. Tulburarea psihotică scurtă
Rs B Trăsăturile esențiale ale tulburării obsesiv-compulsive sunt obsesiile (gânduri recurente și
persistente care sunt experimentate ca invazive și nepotrivite și care cauzează anxietate) și compulsii
(comportamente repetitive pe care persoana se simte conduse să le facă). În această tulburare,
simptomele pacientului sunt ego-dystonice pentru el / ea, spre deosebire de persoana cu o tulburare
obsesiv-compulsivă de personalitate. Pacienții cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție
prezintă probleme cu lipsa de atenție, hiperactivitate și / sau impulsivitate. Pacienții cu tulburare de
anxietate de separare se tem să piardă sau să dăuneze figurilor majore de atașament și să devină
nerăbdători atunci când se anticipează separarea de acasă sau de acele figuri majore. Pacienții cu
tulburări psihotice scurte prezintă dovezi de iluzii sau halucinații pentru o perioadă scurtă de timp, de
obicei după expunerea la un anumit stresor extern.

23 Un băiat de 21 ani este adus în sala de urgență de către părinții săi din cauză că nu a dormit, nu s-a
spălat, nu a mâncat în ultimele trei zile. Părinții declară că pe parcursul ultimelor șase luni fiul lor s-a
comportat straniu și „parcă nu era el.” Ei declară că se încuia în camera sa, vorbea singur cu sine și scria
pe pereți. Cu șase săptămâni înainte de vizita în sala de urgență, fiul lor a devenit convins că un coleg
student îi fura gândurile și îl făcea incapabil de a învăța materialul de la școală. În ultimele două
săptămâni, ei au remarcat că fiul lor a devenit depresiv și a încetat să aibă grijă de sine, inclusiv
spălarea, mâncarea și îmbrăcarea. La examinare, pacientul este murdar, ciufulit și plânge. El acuza la
incapacitatea de a se concentra, un nivel scăzut de energie și sentiment de suicid. Care din următoarele
este cel mai probabil diagnostic pentru acest pacient?
a. Tulburare schizoafectivă
b. Schizofrenie
c. Tulburare bipolară I
d. Tulburarea de personalitate schizoidă
e. Tulburare delirantă
Rs A Tulburarea schizoafectivă este diagnosticată atunci când sunt îndeplinite criteriile necesare
pentru schizofrenie (iluziile, halucinațiile, discursul sau comportamentul dezorganizat și / sau
simptomele negative; durata perturbării, inclusiv perioada prodromală și reziduală, de cel puțin șase luni
cu cel puțin o lună de simptomele active) și pacientul prezintă la un moment dat în cursul bolii un episod
depresiv major sau un episod maniacal. Omul din întrebare îndeplinește toate aceste criterii. Tulburarea
delirantă nu este însoțită de o scădere a funcționalității sau de simptome afective semnificative.
Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă nu au simptome psihotice. Tulburarea bipolară este
diferențiată de tulburarea schizoafectivă prin absența perioadelor de psihoză însoțite de simptome
afective deosebite.

24 O fetiță de 18 ani este adusă la psihiatru de către mama sa din cauză că fetița face duș de la două la
trei ore și ea este incapabilă de a opri acest comportament, în pofida faptului că ar dori să se oprească.
La chestionare, pacienta declară că ea se simte „murdară și contaminată” de microbii din casă și dacă nu
face duș ea se simte tot mai anxioasă. Odată fiind în duș, ea trebuie să folosească o metodă specifică
pentru spălare, și dacă deviază de la ea, trebuie să înceapă de la început. În discuția diagnosticării
problemei cu pacienta, care din următoarele afirmații ar trebui să i se spună?
a. Este neobișnuit să întâlnești această tulburare la cineva atât de tânăr 5
b. Tulburarea este de obicei destul de sensibilă la intervenția farmacologică
c. Tulburarea de obicei este cauzată de evenimente traumatice
d. Tulburarea este transmisă din generație în generație cu o rată de 25-30%
e. Tulburarea are perioade frecvente de remisiune completă spontană
Rs B Tulburarea obsesiv-compulsivă are de obicei debutul de la copilăria târzie până la maturitatea
precoce și are o prevalență de aproximativ 2,5% pe durata vieții. Stresul este, de obicei, asociat cu
agravarea simptomelor, dar evenimentele traumatice nu provoacă această tulburare. În timp ce o
minoritate de pacienți au perioade de remisiune completă, aproximativ o treime au un curs fluctuant și
până la 60% au un curs constant sau progresiv. Mulți pacienți sunt semnificativ îmbunătățiți prin
intervenția farmacologică. Agenții cei mai frecvent utilizați sunt inhibitorii de recaptare a serotoninei,
cum ar fi fluoxetina și sertralina, deși se folosește și clomipramina triciclică.

25 O învățătoare în școala primară este îngrijorată de o fetiță de 6 ani din clasa ei care nu a vorbit un
cuvânt de când a început școala. Mica fată participă adecvat în activitățile clasei și utilizează gesturi și
desene și dă din cap pentru a comunica. Părinții declară că mica fată vorbește doar în casă și doar în
prezența celor mai apropiate rude. Care din următoarele este cel mai adecvat diagnostic?
a. Autism
b. Tulburare de limbaj expresiv
c. Tulburare opoziționismul provocător
d. Fobia de școală
e. Mutism selective
Rs E În mutismul selectiv, un copil se abține voluntar să vorbească în situații particulare (de obicei la
școală), rămânând în același timp verbal la domiciliu. Unii copii vorbesc doar cu părinții și frații și sunt
mut cu rudele și prietenii. Copiii cu mutism selectiv nu au un impediment lingvistic și nici nu prezintă
lipsa interacțiunilor sociale, lipsa imaginației și comportamentul stereotipic caracteristic autismului.
Dimpotrivă, ele pot fi destul de interactive și comunicante într-un mod nonverbal, folosind desenul,
scrisul și pantomima. Copiii cu fobie școlară refuză să meargă la școală, dar nu au probleme de
comunicare prin limbă. Opoziția tulburare sfidător este caracterizată de refuzul persistent de a urma
regulile și de a sfida față de autorități, nu prin lipsa de a vorbi.

26 Un bărbat de 52 ani se adresează la terapeut cu acuza de bază că se simte deprimat pe parcursul

ultimelor două luni. El remarcă că nu doarme bine, a pierdut 11,5 kg pe parcursul ultimelor 6
săptămâni, și retrăiește, anergie și anhedonie. Adițional, pe parcursul ultimelor patru săptămâni el a
început să audă vocea tatălui decedat ce-i spune că el este un ratat și a început să se îngrijoreze că
organele sale se descompun. Care din următoarele afirmații este adevărat?
a. Pacientul trebuie tratat inițial cu un SSRI și un antipsihotic
b. Pacientul are un episod acut de schizofrenie
c. Pacientul cel mai probabil suferă de o tulburare factică cu simptome psihologice
d. Pacientul cel mai probabil abuză de alcool
e. Pacientul trebuie tratat inițial doar cu SSRI
Rs A Depresia psihotică este puțin probabil să se îmbunătățească fără tratamentul antipsihotic. Dozele
de medicamente antipsihotice necesare sunt de obicei mai mici decât cele necesare pentru tratarea
schizofreniei.

27 O femeie atractivă și bine îmbrăcată de 22 ani este arestată pentru prostituție, dar la înregistrarea în
închisoare ea este găsită că de fapt este bărbat. Pacientul spune terapeutului consultant că el este o
femeie prinsă în corpul unui bărbat și că el a resimțit asta așa de când era copil. El primește hormoni
feminini și este în încercarea de a găsi un chirurg care ar îndepărta genitalele masculine și i-ar crea un
vagin. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Homosexualitate
b. Tulburare de identitate sexuală
c. Fetișism transvestic
d. Tulburare delirantă
e. Schizofrenie
Rs B La adolescenți și adulți tineri, tulburarea identității de gen se caracterizează printr-o identificare
puternică între sexe, un disconfort persistent cu sexul și o primejdie sau tulburare semnificativă clinic.
Astfel de pacienți își urmăresc, de obicei, convingerea la copilăria timpurie, trăiesc de multe ori ca sex
opus și caută o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului și tratament endocrin. Acești pacienți simt
un sentiment de ușurare și de adecvare atunci când poartă îmbrăcăminte de sex opus. În contrast,
pacienții cu fetișism transvestic sunt excitați sexual de acest comportament. Homosexualitatea nu este
un diagnostic în DSM-IV. În timp ce unii homosexuali au îmbrăcăminte încrucișată pentru a căuta un
partener de același sex, ei nu simt că aparțin sexului opus și nici nu doresc o intervenție chirurgicală de
schimbare a sexului.

28 Un bărbat de 26 ani se adresează la un terapeut cu acuza de bază de dispoziție depresivă pe

parcursul ultimelor 5 săptămâni. El s-a simțit trist, cu scăderea concentrației atenției, scăderea energiei
și interesului în hobby-urile lui obișnuite. Șase luni înainte de vizita curentă el a fost în sala de urgență
cu atac de astm bronșic acut și a fost inițiat prednisolon. Care din următoarele este cel mai probabil
diagnostic?
a. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
b. Tulburare afectivă induse de substanțe
c. Depresie majoră
d. Tulburare de adaptare
e. Distimie
Rs B Conform criteriilor DSM-IV, pacienții care dezvoltă o tulburare de dispoziție după folosirea unei
substanțe (fie ilicită sau prescrisă) sunt diagnosticați cu o tulburare a dispoziției induse de substanță.
Diagnosticul depresiei majore nu poate fi făcut în prezența utilizării fie a substanței, fie a unei afecțiuni
medicale generale care ar putea fi cauza tulburării de dispoziție. Prednisonul este un vinovat comun în
provocarea tulburărilor de dispoziție, de la depresie la manie, la psihoză.

29 Un băiat de 12 ani este adus la psihiatru deoarece mama sa spune că băiatul o „înnebunește”. Ea
declară că el mereu se ceartă cu ea și tatăl său, nu urmează nici o regulă a casei și o tachinează
neîncetat pe sora sa. Ea spune că el este răutăcios și răzbunător și ușor își pierde cumpătul. Odată ce e
nebun, el rămâne așa pentru perioade lungi de timp. Mama remarcă că băiatul a început să aibă așa
comportament nu mai mult de un an în urmă. În timp ce ea afirmă că acest comportament a început
acasă, acum s-a răspândit și asupra școlii, unde notele sale au căzut din cauză că refuză să participe. El nu
a avut probleme cu legea, nu a distrus proprietăți și nu a fost agresiv față de alții sau față de animale.
Pacientul se ține pe poziții că nimic din toate astea nu e din cauza sa – părinții săi pur și simplu sunt
nerezonabili. El neagă că ar s-ar simți în depresie și remarcă că el doarme bine pe tot parcursul nopții.
Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburare de conduită
d. Debut în copilărie a schizofreniei
e. Mania
Rs A Acest pacient are tulburare de opoziție sfidător. Prezența simptomelor, inclusiv a fi supărată,
răutăcioasă și răzbunătoră, pierzându-și rapid temperamentul și alții în mod deliberat enervant timp
de cel puțin șase luni este caracteristică bolii. Este, de asemenea, caracteristic faptul că băiatul neagă că
are o problemă, dând vina pe alții. În timp ce uneori comportamentul începe în afara casei, alteori, ca și
în această întrebare, tulburarea începe la domiciliu și apoi este dus la școală și alte arene. Acest pacient
nu are istoric de comportament agresiv față de animale sau de alții și nu a fost distructiv sau în
dificultate cu legea, făcând tulburarea comportamentului mai puțin probabil. El este sub vârsta de 18
ani, vârsta minimă pentru care poate fi diagnosticată tulburarea de personalitate antisocială. El neagă
simptomele de dispoziție și dormește bine în noapte, făcându-se improbabilă manie. Nu s-au observat
simptome psihotice, excluzând schizofrenia din copilărie.

30 O femeie de 40 ani este arestată de poliție după ce este găsită că se strecoară prin fereastra casei
unei vedete cinema. Ea declară că vedeta de cinema a invitat-o în casa sa din cauză că cei doi sunt
căsătoriți în secret și „pur și simplu nu ar face bine carierei lui dacă toți ar cunoaște.” Vedeta de cinema
neagă că s-ar fi întâlnit cu ea, dar remarcă că femeia ia trimis sute de scrisori pe parcursul ultimilor doi
ani. Femeia nu a fost implicată în careva probleme anterior și își trăia de altfel viața izolat și obișnuit.
Care din următoarele este cel mai probabil diagnosticul? a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare bipolară tip I
d. Ciclotimie
e. Tulburare schizofreniformă
Rs A Acest pacient suferă de o amăgire erotomanică - iluzia de a avea o relație specială cu o altă
persoană, de multe ori o persoană celebră.

31 Un băiat de 5 ani nu arată nici un interes în alți copii și ignoră orice adult în afară de părinți. El
petrece ore în alinierea jucăriilor sau învârtirea roților acestora dar nu le utilizează pentru jocuri „dea
cineva”. El rar folosește vorbirea pentru a comunica și părinții lui afirmă că niciodată nu a făcut-o.
Examinarea fizică indică că capul lui are o circumferință normală și mersul acestuia este normal. Care din
următoarele este cel mai probabil diagnostic pentru acest băiat?
a. Tulburare obsesiv-compulsivă
b. Sindromul Asperger
c. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei
d. Autism
e. Tulburarea Rett
Rs D Tulburarea autistă este caracterizată de lipsa de interes pentru interacțiunile sociale, comunicarea
verbală și nonverbală severă, comportamentele stereotipice și o gamă foarte restrânsă de interese.
Copiii cu autism nu se implică în joc imaginativ și imitativ și pot petrece ore de căptușire și de filare sau
de dezmembrare a jucăriilor și punerea lor împreună. Pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă pot
petrece ore pe sarcini repetitive (cum ar fi căptușirea jucăriilor), dar nu prezintă dificultățile cu limba și
interacțiunea socială pe care le prezintă acest pacient. Pacienții cu sindrom Asperger nu prezintă o
întârziere semnificativă clinic în dezvoltarea limbajului, vorbesc sau receptiv, ceea ce face ca acest
diagnostic să fie puțin probabil. Pacienții cu tulburare dezintegrată în copilarie au o perioadă de
dezvoltare de aproximativ 2 ani (inclusiv vorbirea și abilitățile interpersonale) înainte de a se regresa;
acest pacient nu a avut niciodată aparent o astfel de perioadă. Pacienții cu tulburare Rett până la vârsta
de 5 ani ar fi de așteptat să aibă microcefalie și un mers dezordonat (instabil și rigid).

32 Un băiat de 15 ani este arestat pentru împușcarea proprietarului unui magazin pe care el a încercat
să-l jefuiască. El a fost în departamentul pentru tineri a serviciului de costudie de câteva ori pentru o
varietate de crime împotriva proprietății, posesia de substanțe nelegale, atac și jaf. El este vesel și
nepăsător pe parcursul arestului, mai îngrijorat de a pierde jacheta de piele decât de soarta bărbatului
pe care l-a rănit. Care 6 din următoarele este cel mai probabil diagnostic în acest caz?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburare de personalitate narcisică
d. Tulburare de conduit
e. Abuz de substanțe
Rs D Copiii cu tulburări comportamentale manifestă o nerespectare persistentă a regulilor și a
drepturilor altor persoane care durează cel puțin un an. Agresiunea față de oameni și animale,
distrugerea proprietății, înșelăciunea și activitățile ilegale, precum și dispariția frecventă de la școală
reprezintă principalele caracteristici ale acestei tulburări. Aproximativ o treime dintre copiii
diagnosticați cu tulburări comportamentale încep să devină adolescenți delincvenți, iar mulți sunt
diagnosticați cu tulburare de personalitate antisocială la vârsta adultă. Pacienții cu tulburare de
personalitate antisocială prezintă un model general de nerespectare și încălcare a drepturilor altora de
la vârsta de 15 ani, cu dovezi ale unei tulburări de comportament înainte de vârsta de 15 ani. Abuzul de
substanțe este doar o fațetă a tulburărilor de comportament. Copiii cu tulburare sfidător de opoziție
sunt problematici și rebeli, dar nu se implică în activități agresive, distructive sau ilegale. De asemenea, ei
nu prezintă lipsa de empatie față de ceilalți și ignorarea drepturilor altor persoane care sunt tipice pentru
tulburarea comportamentului.

33 Un bărbat de 52 ani este văzut de psihiatru în sala de urgență din cauză că el se plânge că aude și
vede oameni miniaturali care îi spun că ucidă pe oricare din câmpul lui de vedere. El declară că aceste
simptome sau dezvoltat subit pe parcursul ultimelor 48 ore, dar că le-a avut ca „apărut și dispărut” pe
parcursul anilor. El declară că niciodată nu a căutat tratament pentru simptome dar că acest epizod este
în mod particular rău. El neagă orice consum de substanțe nelegale. Pacientul este conștient și orientat
în timp, spațiu și propria persoană. Examinarea statutului psihic este normală cu excepția halucinațiilor
auditive și vizuale. Procesele gândirii sunt normale. Toxicologia la droguri este pozitivă la cocaină. Este
destul de insistent în necesitatea de a fi „închis” în spital pentru simptomele pe care le retrăiește. Care
din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Psihoză indusă de SPA
b. Schizofrenie
c. Tulburare schizoafectivă
d. Tulburare schizofreniformă
e. Simulare
Rs E Acest pacient este, probabil, malingering. Este destul de probabil că, dacă este admis, va fi găsit că
are un motiv de câștig secundar pentru că dorește să se afle în spital (pentru a evita, de exemplu,
sistemul juridic). Este puțin probabil ca la vârsta lui să se îmbolnăvească brusc cu tulburare
schizofreniformă, schizofrenie sau tulburare schizoafectivă. Descrierea destul de simplistă a
halucinațiilor într-un senziual clar limpede și absența unui proces de gândire dezordonat provoacă, de
asemenea, suspiciunea de malingere. Deși pacientul are cocaină în sistemul său, prezența sa servește
pentru a sublinia faptul că acest pacient este mai puțin adevărat decât sugerând o psihoză indusă de
substanță, care probabil nu ar fi prezentă în manieră.

34 O femeie de 28 ani este văzută de terapeutul său cu acuza de bază de dispoziției depresivă. Ea de
asemenea remarcă că doarme mai mult decât în mod obișnuit – până la 14 ore pe noapte – dar nu se
simte odihnită și că se simte obosită și ostenită tot timpul. Ea a câștigat în greutate cu 6,25kg pe
parcursul ultimei luni, lucru ce o indispune nespus, dar ea spune că se pare că a avut o așa o poftă
puternică pentru dulciuri că adăugarea în greutate părea inevitabilă. Care din următoarele este cel mai
probabil diagnostic?
a. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
b. Tulburare afectivă induse de substanțe
c. Ciclotimia
d. Tulburare afectivă de sezon
e. Tulburarea distimică
Rs D Pacienții cu tulburare afectivă sezonieră prezentă în mod obișnuit în modul în care are acest
pacient. Pacienții prezintă, de obicei, semne și simptome tipice sezoniere, cel mai adesea în timpul
iernii, cu simptome care se transmit în primăvară. Hipersomnia și hiperfagia (semnele atipice ale unei
depresii) sunt văzute clasic cu această tulburare. Terapia cu lumină și agenții serotoninergici (de obicei
ISRS) sunt tratamentele de alegere pentru această tulburare.

35 Un bărbat de 33 ani căsătorit ce suferă de anxietate cronică se prezintă pentru o consultație

psihiatrică. El declară că căsătoria sa este una foarte fericită și oferă o anamneză a vieții sexuale ce
include relații sexuale zilnice și satisfăcătoare cu soția sa. Fanteziile sale sexuale sunt predominant
heterosexuale, dar ocazional el fantasmează retrăiri homosexuale în timp ce se masturbează. El își
aduce aminte de aceste experiențe ca fiind plăcute. Pacientul admite un nivel de vină tranzitorie
corelată cu „înșelarea efemeră” a soție sale. În baza anamnezei vieții sexuale, s-ar putea deduce în mod
rezonabil care din următoarele diagnoze?
 a. Tulburarea de personalitate schizotipală
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburarea de personalitate narcisică
d. Tulburarea de personalitate borderline
e. Fără tulburare de personalitate
Rs E Nu există nimic în istoria pacientului care să sugereze prezența unei tulburări de personalitate.
Semnul distinctiv al unei tulburări de personalitate este prezența unei constelații de comportamente
sau trăsături care cauzează o afectare semnificativă a funcționării sociale sau profesionale sau provoacă
o suferință subiectivă. Pacientul din întrebare, dimpotrivă, raportează o căsnicie fericită și o capacitate de
a funcționa bine în circumstanțe sociale și profesionale. În timp ce unele persoane din societatea noastră
ar putea să se opună comportamentului său sexual din motive morale, astfel de judecăți nu fac parte din
procesul de diagnosticare.

36 O femeie de 23 ani se prezintă la terapeutul său cu acuza de bază că ea este anxioasă în legătură cu
modul cum arată. Ea remarcă că „de când se ține ea minte” era obsedată de faptul că ceva trebuia să
fie în neregulă cu fața sa. Ea remarcă că ochii ei sunt prea îndepărtați și nasul ei este deformat. Ea
declară că aceste griji îi „distrug viața” fiindcă ea cheltuiește tot timpul izolânduse de alții în așa fel ca
alții să nu îi vadă fața. Terapeutul nu a observat nimic neobișnuit în fața pacientei, dar această afirmare
nu a consolat pacienta. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare dismorfică corporală
b. Tulburare delirantă
c. Tulburarea obsesiv-compulsivă
d. Tulburare de somatizare
e. Hipocondrie
Rs A Tulburarea dismorfistică a corpului se caracterizează printr-o preocupare cu un defect imaginat în
aspect (în acest caz, pacientul crede că ochii și nasul sunt malformați). Preocuparea trebuie să
interfereze cu funcționarea zilnică normală și să provoace primejdie semnificativă din punct de vedere
clinic. Nu poate fi mai bine luată în considerare de o altă tulburare mentală (cum ar fi anorexia
nervoasă). Această tulburare are o distribuție aproximativ egală între bărbați și femei, iar majoritatea
pacienților au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani în momentul diagnosticării.

37 Un băiat de 14 ani este adus la psihiatru din cauză că pentru ultimele 15 luni el a fost iritabil și
depresiv practic mereu. Băiatul remarcă că îi este dificil să se concentreze și că a slăbit cu 2,3 kg pe
parcursul acelei perioade fără ca să încerce. El declară că se simte precum că mereu este depresiv, și
simte deznădejde că ar putea să se simtă bine vreodată. El neagă ideație suicidară sau halucinații. El
doarme bine și se descurcă la școală, deși profesorii lui au observat că el nu pare că reușește să se
concentreze la fel de bine ca înainte. Care din următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
a. Depresie majoră
b. Tulburare distimică
c. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
d. Adolescență normal
e. Ciclotimie
Rs B Acest pacient suferă de o tulburare distimică, caracterizată printr-o dispoziție iritabilă sau
depresivă timp de cel puțin un an. (Acest pacient este un adolescent - dacă era adult, timpul necesar
pentru diagnosticarea distimiei ar fi de doi ani.) Pacientul se plânge de dificultate în concentrare și a
suferit unele pierderi în greutate. De asemenea, se simte lipsit de speranta ca niciodata sa nu se simta
deprimat. Cu toate acestea, el nu are nici o ideație suicidară sau simptome psihotice și nici alte
simptome vegetative. El încă se descurcă bine în școală, un indiciu că depresia nu este probabil suficient
de gravă pentru a evalua un diagnostic de depresie majoră, mai ales când este combinată cu durata de
timp în care acest pacient a fost deprimat și iritabil.
38 Fiece patru sau cinci săptămâni, o femeie de 35 ani, care de obicei funcționează bine și ușor
manierat, retrăiește câteva zile de iritabilitate, este plângăreață și tristețe neexplicabilă. Pe parcursul
acestor zile, ea de asemenea se simte obosită și ghiftuită și mănâncă cantități enorme de dulciuri. Care
din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Ciclotimia
b. Tulburarea de personalitate borderline
c. Tulburarea de identitate disociativă
d. Tulburarea disforică premenstruală
e. Tulburarea depresivă minoră
Rs D Simptomele fizice și emoționale ale tulburării dismorfice premenstruale (PMDD) sunt limitate la
faza luteală târzie a ciclului menstrual și se rezolvă la una sau două zile după apariția menstruației. Cu
toate că majoritatea femeilor aflate la vârsta fertilă prezintă unele simptome de PMDD în timpul
ciclurilor lor menstruale, numai 5 până la 9% îndeplinesc criteriile pentru diagnostic.

39. O femeie în vârstă de 24 ani se prezintă în sala de urgență cu acuza de bază că „stomacul meu
descompune înăuntrul meu”. Ea declară că pentru ultimele șase luni ea în fiece zi plângea și că avea o
atenție, energie și interes scăzut în hobby-urile obișnuite. A slăbit circa 11 kg în perioada dată. Ea nu
putea adormi și când totuși adormea ea se trezea devreme dimineața. Pentru ultimele trei săptămâni,
ea a devenit convinsă că ea moare de cancer și că ea se descompune din interiorul corpului său . De
asemenea, pe parcursul ultimelor două săptămâni ea auzea voci chemând-o pe nume când nimeni nu
era în jurul ei. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenia
e. Tulburare depresivă majoră cu simptome psihotice
Rs E Acest pacient prezintă o depresie majoră cu trăsături psihotice. Timp de peste două săptămâni
(minimul pentru diagnosticare), pacientul sa plâns de anhedonie, plâns, anergie, scăderea concentrației,
scăderea în greutate de 25 de lb și insomnia cu trezirea dimineața devreme. Ea are, de asemenea, iluzii
somatice care sunt starea de spirit congruentă și o halucinație auditivă. Prezența fenomenelor psihotice
care urmează unei imagini clare a afecțiunii dispoziției face ca diagnosticul depresiei majore cu trăsături
psihotice să fie cel mai probabil.

40 O pacientă solicitantă de 25 de ani începe psihoterapia afirmând că ea este pe cât de disperată pe

atât de plictisită. Ea declară că pe parcursul ultimelor cinci sau șase ani ea a retrăit periodic anxietate și
depresie și a comis câteva tentative de suicid. Ea de asemenea relevă o varietate de comportamente
impulsive și auto-sabotate și promiscuitate sexuală. Ea se întreabă dacă nu cumva este o lesbiană, deși
majoritatea experiențelor sale sexuale au fost cu bărbați. Ea a finisat abrupt două tentative anterioare
de psihoterapie. În ambele cazuri ea era înfuriată pe terapeut din cauză că el nu era dispus să prescrie
medicație anxiolitică. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Distimia
b. Tulburare de personalitate histrionică
c. Tulburare de personalitate antisocială
d. Tulburare de personalitate borderline
e. Tulburare de control al impulsurilor nespecificată în altă parte
Rs D Istoria pacientului și prezentarea simptomelor sunt clasice pentru diagnosticarea tulburării de
personalitate limită. Pacienții cu personalități de frontieră prezintă o istorie a instabilității generalizate a
dispoziției, a relațiilor și a imaginii de sine, începând cu vârsta adultă. Comportamentul lor este adesea
impulsiv și auto-dăunător, sexualitatea lor este haotică, orientarea sexuală poate fi incertă, iar furia
este intensă și deseori acționată. Reacțiile gesturilor suicidare recente sunt frecvente. Schimbările de
dispoziție durează de obicei de la câteva ore la câteva zile. Pacienții descriu adesea sentimentele cronice
ale plictiselii și ale goliciunii

41 Un băiat de 19 ani este adus la terapeut de către părinții săi după ce acesta ia chemat de la colegiu,
fiind terifiat că Mafia îl persecută. El declară că a mâncat practic nimic altceva decât fasole din conserve
timp de șase săptămâni din cauză că „ei sunt peste tot – nu pot fi prea atent.” El este convins că Mafia a
montat camere în dormitor și că ei îi privesc fiece mișcare. Uneori resimte voci a doi bărbați care
vorbesc despre el când nimeni nu e în jurul său. Colegul de cameră declară că pentru ultimele două luni
pacientul a devenit tot mai retras și suspicios. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenie 3
e. Intoxicație cu fenciclidin (PCP)
Rs C Tulburarea schizofreniformă și schizofrenia cronică diferă numai în ceea ce privește durata
simptomelor și faptul că funcționarea socială sau profesională afectată asociată cu schizofrenia cronică
nu este necesară pentru a diagnostica tulburarea schizofreniformă. Ca și în cazul schizofreniei,
tulburarea schizofreniformă se caracterizează prin prezența iluziilor, a halucinațiilor, a gândurilor
dezorganizate și a discursului, precum și a simptomelor negative. Durata totală a bolii, inclusiv fazele
prodromale și reziduale, este de cel puțin o lună și mai puțin de șase luni. Aproximativ o treime din
pacienții diagnosticați cu tulburare schizofreniformă se confruntă cu o recuperare completă, în timp ce
restul progresează spre schizofrenie și tulburare schizoafectivă. În funcție de predominanța simptomelor
particulare, sunt recunoscute patru subtipuri de schizofrenie: paranoide, dezorganizate, catatonice și
reziduale. Omul din această întrebare prezintă simptomele clasice ale schizofreniei paranoide. Acest
subtip de schizofrenie este caracterizat prin halucinații proeminente și idei delirante cu o conservare
relativă a afecțiunilor și a funcțiilor cognitive. Delusiile sunt de obicei grandioase sau persecutive sau
ambele, organizate în jurul unei teme coerente central. Halucinațiile, de regulă auditive, sunt frecvente și
legate de tema delirantă. Anxietatea, furia, argumentativitatea și disponibilitatea sunt adesea prezente.
Schizofrenia paranoidă tinde să se dezvolte mai târziu în viață și este asociată cu un prognostic mai bun.

42. Un bărbat de 42 ani intră în sala de urgență cu acuza de bază „niște bărbați mă urmăresc”. El de
asemenea se plânge că aude o voce care îi spune că rănească pe alții. El spune examinatorului că
prezentatorul de știri îi transmite mesaje speciale despre starea lumii fiecare noapte prin televizor.
Această ultimă convingere este un exemplu de care tulburare psihiatrică?
a. Idee delirantă de grandoare
b. Iluzie
c. Slăbirea asociațiilor (asociații îndepărtate)
d. Idee de referință
e. Întunecarea conștiinței
Rs. D O idee de referință este convingerea că o obiect, eveniment sau persoană în mediul său (de obicei,
televiziunea sau radioul) are o semnificație personală deosebită. O amăgire este o credință fixă, falsă și
amăgirea grandioasă are o temă care atribuie puteri sau talente special persoană delirantă. O iluzie este
interpretarea greșită sau interpretarea greșită a adevărului stimuli externi senzoriali. O asociere liberă
descrie o perturbare în continuitatea gândirii în care ideile exprimate nu par a fi legate în mod logic.
Înfundarea conștiinței se referă la o conștientizare generală redusă a mediului inconjurator.

43. Un bărbat de 23 ani este adus în sala de urgență după ce acesta se apropiase de o doamnă
necunoscută întrun magazin și a început să o lovească, pretinzând că el „știa că ea a fost trimisă să-l
spioneze”. În camera de urgență s-a depistat că este în stare de alertă, fiind orientat în propria persoană,
spațiu și timp. El nega că aude voci. El continua să insiste că sunt „agenți speciali” împrăștiați prin tot
orașul care îl supraveghează. Acest simptom este un exemplu al cărei tulburări psihiatrice?
a. Idee delirantă
b. Iluzie
 c. Reprezentare perceptuală a unui sunet sau imagine care nu este prezentă
d. Egomanie
e. Fugă disociativă
Rs. A O amăgire este o credință fixă, falsă care nu este în concordanță cu mediul cultural al pacientului.
Perceptualul prezentarea greșită a unei imagini senzoriale reale este o iluzie. Perceptualul reprezentarea
unui sunet sau a unei imagini care nu este prezentă este o halucinație. O auto-preocupare patologică
este definirea egomaniei. Un disociativ fuga este o stare în care pacienții călătoresc departe de casele
lor sau muncesc și își asumă noi identități sau ocupații în timp ce uităm aspecte importante și detalii ale
lor vieți anterioare.

44. Un bărbat de 56 ani a fost spitalizat pentru infarct miocardic. Două zile după internare, el se trezește
în toiul nopții și strigă că este un om ce stă lângă fereastră în salonul său. După intrarea asistentei
medicale și aprinderea luminii, pacientul este ușurat fiindcă înțelege că „bărbatul” de fapt era draperia
de la fereastră. Această eroare de percepere a realității este cel mai bine descrisă de care din următorii
termeni psihiatrici?
a. Idee delirantă
b. Halucinație
c. Iluzie
d. Proiecție
e. Sinestezie
Rs. C O iluzie este interpretarea greșită a unui stimul senzorial real, spre deosebire de o halucinație,
care este o percepție falsă senzorială fără legătură cu orice stimul senzorial real. O amăgire este a
credință fixă, falsă, care nu are legătură cu inteligența sau cu cultura pacientului fundal. Prin definiție, o
amăgire nu poate fi corectată cu utilizarea logicii sau raţionament. Proiecția este un mecanism de
apărare în care pacientul reacționează la un pacient impulsul inacceptabil impus ca și cum ar fi fost în
afara eului - de exemplu, un paranoic
pacientul reacționează la ceilalți ca și când l-ar fi rănit. Acest lucru se datorează faptului că impulsurile
ostile inacceptabile ale pacientului sunt proiectate pe alții și pe pacient reacționează ca și când ceilalți au
impulsuri ostile față de pacient. Sinestezia este o senzație sau halucinație cauzată de o altă senzație (de
exemplu, o senzație vizuală declanșează halucinația unei senzații auditive).

45 Un rezident psihiatru este chemat să consulte o pacientă de 75 ani care a suportat o protezare de
șold două zile înainte. La examinare, rezidentul observă că pacienta spune că anul curent este 1956, și
crede că este la fiul său acasă. Aceste deficite ilustrează care aspect al examinării statusului psihic?
a. Concentrarea
b. Memorie
c. Procesul gândirii
d. Orientarea
e. Nivelul de conștiință
Rs. D Orientarea se referă la starea conștientizarea individului cu privire la timp și loc și conștientizarea
identitatii de sine și de alții în mediul înconjurător. Din acest motiv, stările cognitive sunt adesea
denumite "orientate × 3D", adică orientate spre persoană, locul și timpul.

46. Un taximetrist de 28 ani este cronic consumat de frica de a nu călca accidental un pieton . Deși el
încearcă să se convingă că fricile sale sunt prostești, anxietatea sa continuă să crească până când el
merge înapoi la locul scenei „accidentului” și se convinge că nimeni nu stă culcat rănit pe stradă. Acest
comportament este un exemplu de ce din cele următoare?
a. Compulsie secundară unei obsesii
b. Obsesie declanșată de o compulsive
c. Ideație delirantă
d. Manifestare tipică a tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă
e. Fobie
Rs A Obsesiile recurente și constrângerile sunt caracteristicile esențiale ale tulburării obsesiv-
compulsive (TOC). Sunt observații gânduri persistente sau imagini mintale care sunt subiectiv
experimentate ca intrusive și străin și provoacă în mod caracteristic diferite nivele de anxietate. Sunt
constrângeri - acte repetitive, comportamente sau gânduri concepute pentru a contracara anxietatea
provocată de obsesiile. Diagnosticul tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă este rezervat pentru
acei pacienți cu deficiențe semnificative la nivel profesional sau eficacitatea socială. Acești pacienți sunt
preocupați de reguli, reglementări, ordinea, neatacitatea, detaliile și realizarea perfecțiunii

47. O femeie de 23 ani se adresează în sala de urgență cu acuza de bază că aude voci de șapte luni. În
afara halucinațiilor, ea are ideea că radioul îi transmite mesaje speciale. Când a fost întrebată de
înțelesul proverbului „Cum îți așterni așa și dormi”, pacienta a răspuns, „dacă îți așterni pe moale vei
dormi mai bine”. Care din următoarele simptome din statusul psihic sunt demonstrate de pacient?
a. Sărăcia vorbirii
b. Gândire concretă
c. Fugă de idei
d. Slăbirea asociațiilor (asociații îndepărtate)
e. Gândire autistic
Rs. B Pacienții care prezintă gândire concretă și-au pierdut abilitatea de a forma concepte abstracte,
cum ar fi metafore, și se concentrează în schimb pe lucruri și fapte reale. Gândirea concretă este norma
la copii și este observată în tulburările cognitive (retard mental, demență) și schizofrenia.

48. Un bărbat de 24 ani este internat în secția de internare psihiatrică după ce mama sa a observat că
stă nemișcat ore în șir în poziții bizare. Pe parcursul examinării, pacientul stă cu o mână ridicată
deasupra capului și cu alta orientată direct în fața sa. Este mut, nu pare să fie conștient de cele cel
înconjoară și activ opune rezistență la încercările de ai schimba poziția. Care din următoarele descrie
cel mai bine comportamentul pacientului?
a. Apraxia
b. Distonia
c. Sinestezia
d. Catatonia
e. Starea de transă
Rs. D Asumarea voluntară a unei poziții inadecvate sau bizare pentru perioade lungi de timp se numește
postură catatonică și se vede, de obicei, în schizofrenie, mai ales în tipul catatonic. În postură
catatonică, pacienții se opun încercărilor de a le face să își schimbe poziția (acest lucru se numește și
negativism). Un simptom similar, flexibilitate ceroasa, se referă la pacienții care mențin poziția corpului în
care sunt plasați. Apraxia se referă la incapacitatea de a efectua activitate voluntară motorie, deși nu
există deficite motorii sau senzoriale. Dystonia se referă la contracția prelungită a unui grup de mușchi.
În sinestezie, stimularea unei modalități senzoriale produce o senzație care aparține unei alte modalități
senzoriale (de exemplu, o culoare este percepută ca un miros). Trance-ul este o stare de somn
caracterizată printr-o stare redusă a conștiinței.

49. O femeie de 36 ani cu schizofrenie se adresează în sala de urgență cu acuza de bază că „ei încearcă
să mă omoare.” În sala de examinare, ea este hipervigilentă și insistă să stea în colț cu spatele la
perete. Brusc ea începe să fixeze privirea într-un colț și să afirme, „Nu, nu poți să mă impui să fac
asta!” Care din următoarele simptome este cel mai probabil că pacienta le resimte?
a. Gândire concretă
b. Depersonalizare
c. Fugă de idei
d. Halucinații
e. Idee de referință
Rs. D O halucinație este percepția unui stimul atunci când nici un stimul senzorial nu este, de fapt,
prezent. Halucinațiile pot fi auditive, vizuale, tactile, gustative, olfactive sau kinestezice (mișcări ale
corpului). Halucinațiile auditive sunt cel mai frecvent asociate cu boli psihotice, în timp ce halucinațiile
vizuale, tactile, gustative și olfactive sunt adesea asociate cu tulburări neurologice. Gândirea concretă
este incapacitatea de a forma concepte abstracte, cum ar fi metaforele, și să se concentreze în schimb pe
lucruri și fapte reale. Depersonalizarea este senzația subiectivă a faptului că sinele este deconectat de la
lume, ireal sau îndepărtat. Zborul ideilor este un proces de gândire în care gândurile consecutive, în timp
ce sunt legate într-un anumit grad, sunt secvențial tangențiali. O idee de referință este convingerea falsa
că ceva în mediul înconjurător (în mod obișnuit, televizorul sau radioul) îi dă persoanei speciale mesaje
destinate numai lui sau ei.

50. Un bărbat de 56 ani este adus în oficiul terapeutului de către soția sa deoarece aceasta a remarcat
o schimbare a personalității pe parcursul ultimelor trei luni. În timp ce pacientul este chestionat, el
răspunde la fiecare întrebare cu aceleași trei cuvinte. Care din următoarele simptome cel mai bine se
potrivește cu comportamentul pacientului?
a. Simptomatică negative
b. Dezorientare
c. Gândire concretă
d. Perseverație
e. Circumstanțialitate
Rs. D Perseverența și circumstanțialitatea sunt forme de tulburare de gândire. În perseverență,
pacientul afișează o incapacitate de a schimba subiectul sau răspunde la diferite întrebări.
Circumstanțialitatea este o perturbare în care pacientul se regăsește în detalii inutile înainte de a
comunica ideea centrală. Capacitatea de a generaliza și de a formula concepte este numită gândire
abstractă. Inabilitatea de abstractizare se numește concretență și se vede în tulburările organice și,
uneori, în schizofrenie. Gândirea abstractă este evaluată de obicei prin testarea asemănărilor, a
diferențelor și a semnificației proverbelor. Simptomele negative includ amotivarea, apatia și retragerea
socială. Aceste simptome sunt adesea observate în schizofrenie.

51 Un bărbat de 24 ani cu schizofrenie cronică este adus în sala de urgență după ce părinții săi l-au
găsit în patul său și nu erau capabili să vorbească cu el. La examinare, bărbatul este confuz și
dezorientat. El are rigiditate musculară gravă și o temperatură de 39,4 C. Tensiunea arterială este înaltă,
și el are leucocitoză. Care din următoarele este pasul cel mai bun în tratamentul farmacologic a acestui
bărbat?
a. Haloperidol
b. Lorazepam
c. Bromcriptin
d. Benztropin
e. Litium
Rs C Pacientul are sindrom neuroleptic malign (NMS), o complicație care pune viața în pericol de
tratament antipsihotic. Simptomele includ rigiditate musculară și distonie, akinesia, mutism, obtundare
și agitație. Simptomele autonome includ febră mare, transpirație și tensiune arterială crescută și ritm
cardiac sporit. Ratele mortalității sunt raportate între 10 și 20%. In plus față de tratamentul medical de
susținere, cele mai utilizate medicamente pentru această afecțiune sunt dantrolenă (Dantrium) și
bromocriptină (Parlodel), deși amantadina este uneori utilizată. Bromocriptina și amantadina posedă
efecte directe ale agonistului receptorului dopaminei și pot servi la depășirea blocadei de receptori
dopaminici indusă de antipsihotice. Dantrolenul este un relaxant direct al mușchilor.

52 Pe parcursul ultimelor trei săptămâni, o fetiță de 15 ani a fost nevoită să aprindă și să stingă lumina
de 23 ori exact la orele 22:30 înainte de a merge la culcare. Ea putea să petreacă de la o oră la două pe
acest ritual din cauză că era nevoită să înceapă de la început în caz că era întreruptă sau pierdea firul
numărării. Ea este supărată dacă poziția sau ordinea obiectelor care le are pe masă este schimbată un pic
și nu poate să se oprească de a se îngrijora pentru siguranța familiei sale. Împreună cu tratamentul
farmacologic, care din următoarele terapii a fost dovedit ca fiind eficient în această tulburare?
a. Terapia prin joc
b. Psihoterapia psihodinamică
c. Terapia de grup
d. Terapia cognitiv-comportamentală
e. Terapia de familie
Rs D Tehnicile de terapie comportamentală, cum ar fi prevenirea expunerii și răspunsului și
desensibilizarea, sunt foarte eficiente la adulți și adolescenți cu diagnostic de TOC. TOC are o prevalență
pe parcursul vieții între 0,2 și 1,2% la copii. Copiii de la 2 ani au fost diagnosticați cu tulburare. Spre
deosebire de cazul TOC cu debut adult, obsesiile și constrângerea sunt adesea ego-sintetice în TOC în
copilarie.

53 O fetiță de 7 ani este adusă la terapeut din cauză că părinții acesteia au remarcat că ea se scoală
din pat noaptea, și fiind încă în somn, merge prin casă câteva minute înainte de a se întoarce în pat. Când
este forțată să se trezească pe parcursul unuia din aceste episoade, ea este confuză și dezorientată.
Părinții acesteia se tem că ea s-ar putea accidental răni pe parcursul acestor episoade. Care din
intervențiile următoare ar trebui să fie recomandate de către terapeut?
a. Să spună părinților să mențină un mediu sigur și să monitorizeze simptomele pacientei
b. Să inițieze benzodiazepine în doze mici pe noapte
c. Să inițieze antidepresive triciclice în doze mici
d. Să spună părinților că copilul ar beneficia de la psihoterapia cognitive
e. Internează pacienta în spital și obține EEG
Rs A Tulburarea de somnolență este o parasomnie asociată cu un somn lent. Pacientul este de obicei
dificil de trezit, confuz și amnezic pentru episod. Frecvent la copii, vârste somnambulice cu vârste
cuprinse între 4 și 8 ani și, de obicei, dispare după adolescență. Persoana care încearcă să trezească
somnambulul poate fi atacată violent. Severitatea tulburării variază de la mai puțin de un episod pe lună
fără nici o problemă pentru episoadele de noapte complicate de leziuni fizice la pacient și altele. Nu este
recomandat un tratament - mai degrabă, obiectivul este de a continua să se monitorizeze simptomele
pacientului și să se mențină un mediu sigur până când tulburarea se rezolvă

54 O fetiță de 13 ani mormăiește și-și curăți gâtul de câteva ori pe oră și discursul său este des întrerupt
de strigăte aleatorii. Ea de asemenea efectuează activității motorii complexe, idiosincratice așa ca
întoarcerea capului spre dreapta în timp ce închide ochii și deschide gura. Ea poate preveni aceste
mișcări pentru perioade scurte de timp, cu un efort. Care din următoarele este cel mai adecvat
tratament pentru această tulburare?
a. Psihoterapie psihodinamică individuală
b. Lorazepam
c. Metilfenidat
d. Haloperidol
e. Imipramin
Rs D Ticurile vocale, cum ar fi mormăitul, lătratul, curățarea gâtului, coprolalia (vorbirea repetitivă a
vulgarităților) și strigătele și ticurile motorii simple și complexe sunt caracteristice sindromului Tourette.
Tratamentul farmacologic al acestei tulburări include neuroleptice și agoniști ai2 (clonidină, guanfacină

55 O femeie de 24 ani este internată în spitalul psihiatric după un gest suicidar. Ea și-a tăiat
încheieturile după un conflict cu iubitul. Acesta este al patrulea gest al acestei paciente, ce are loc după
o ceartă cu un părinte sau cu iubit. În secție, ea neagă că ar fi suicidară, că ea nu halucinează și nu e
delirantă. Pacienta cauzează un înalt grad de dezordine în secție din cauză că mecanismul primar de
apărare al ei este clivajul. Care din următoarele afirmații ar fi adecvate de spus din partea terapeutului
pacientului?
a. Tulburarea ei va răspunde rapid la tratament
b. Tulburarea ei ar trebui să cauzeze puțină deteriorare în funcționarea de adaptare
c. Pacientul va avea nevoie de benzodiazepine pentru a controla impulsivitatea
d. Pacientul va avea nevoie de lucru de lungă durată în psihoterapie pentru ameliorare
e. Tulburarea ei va include des perioade de remisiune de până la un an
Rs D Acest pacient are tulburare de personalitate limită. Tulburările de personalitate sunt caracterizate
ca modele profund înrădăcinate, inflexibile, disfuncționale de percepție, gândire și relaționare cu
lumea. Tulburările de personalitate generează, de obicei, relații conflictuale, precum și deteriorarea
generală a funcționării adaptive. Trăsăturile caracteristice ale personalității caracteristice unei tulburări
de personalitate sunt, în general, recunoscute de adolescență sau chiar mai devreme, și de obicei
persistă pe toată durata vieții adulte. Ei nu sunt ușor de tratat și, în general, nu sunt de acord. Câteva
îmbunătățiri au fost observate în cadrul unor setări psihoterapeutice pe termen lung. Utilizarea
benzodiazepinelor ar fi contraindicată la pacienții cu această tulburare, deoarece devin ușor
dependenți de substanțe.

56 Un pacient schizofren nu are nici un interes în contactul social sau reabilitare profesională. Afectul
său e aplatizat și el vorbește foarte puțin și petrece majoritatea zilei în fața televizorului, nespălat și
nebărbierit. El are unele idei delirante cronice de persecuție, dar acestea nu au un impact asupra
funcționării sale la fel de mult ca alte simptome. Care din următoarele medicamente antipsihotice ar fi
cel mai adecvat în tratamentul acestui pacient?
a. Molindone
b. Haloperidol decanoate 8
c. Chlorpromazine
d. Olanzepine
e. Perphenazine
Rs D Pacientul schizofrenic în această problemă manifestă o prevalență a simptomelor negative
(afecțiune plată, abulie, lipsa motivației). Două medicamente antipsihotice s-au dovedit eficiente
pentru simptomele negative: clozapina și olanzapina. Cu toate acestea, datorită riscului ridicat de
agranulocitoză cu clozapină, utilizarea sa este limitată la cazurile refractare de schizofrenie, dischinezie
tardivă severă și simptome psihotice la pacienții cu boală Parkinson.

57 O femeie de 32 ani se adreseză la psihiatru cu acuza de bază de a fi îngrijorată „de toate.” Ea declară
că mereu a fost o „îngrijorată”, dar pe parcursul ultimelor șase luni ea devenit practic incapabilă de a
funcționa din cauza că se îngrijorează pentru o așa variatie mare de lucruri, inclusiv dacă vor fi sau nu
născuți sănătoși viitorii ei copii, dacă soțul are o amantă, și dacă președintele actual ajută țara să se
miște în direcția corectă. Este diagnosticată cu tulburare de anxietate generalizată și inițiată pe buspiron.
Care din urm ătoarele afirma ții trebuie oferite pacientului?
a. Buspiron este un benzodiazepine
b. Buspiron va ac ționa foarte rapid, și pacientul ar trebui s ă observe o mic șorare a grijii în urm ătoarele
câteva zile c. Buspiron este cel mai sedativ din medicamentele anxiolitice utilizate de obicei și deci
trebuie s ă fie utilizat cu precau ție în caz de șofaj
d. Buspiron este de trei ori mai potent decât diazepam, la o baz ă per –miligram
e. Buspiron are un poten țial mai mic de abuz decât diazepamul
Rs E Buspirona și benzodiazepinele au structuri chimice diferite. Capacitatea Buspironei este
echivalentă cu potența diazepamului. Deoarece durează aproximativ trei săptămâni pentru apariția
efectelor antianxioterapiei, buspirona nu este utilă pentru tulburările de anxietate care necesită
intervenție acută. Buspirona este mai puțin sedativă decât benzodiazepinele și pare să aibă un potențial
mai mic de abuz.

58 O femeie de 42 ani se adreseaz ă la terapeutul său din cauză că a fost depresivă pentru ultimele trei
luni. Ea de asemenea a observat că a adăugat în greutate cu 9 kg fără efort. Ea observa că nu are plăcere
din activitățile care cândva se bucura și pare obosită majoritatea timpului. Aceste simptome au
determinat pacienta să se retragă de la multe funcții sociale de care cândva se bucura. Terapeutul
apreciază pacienta cu diagnoza de hipotiroidie și începe tratamentul substitutiv. Șase săptămâni mai
târziu, nivelele hormonilor tiroidieni la pacient ă s -au normalizat, dar ea continuă să se simtă depresivă.
Care din urm ătoarele este cel mai adecvat pas în managementul acestui pacient?
a. Recomandarea pacientului de a începe psihoterapie
b. Creșterea dozei de hormon substitutiv oferit pacientului
c. Inițierea tratamentului cu antidepresive
d. De a spune pacientei s ă a ștepte înc ă șase s ăpt ămâni, timp în care dispozi ția se va ameliora
e. Chestionarea pacientei asupra anamnezei abuzului de substan ț e
Rs C Acest pacient suferă probabil de o tulburare a dispoziției secundare unei stări medicale generale,
caracterizată printr-o dispoziție depresivă și pierderea interesului pentru activitățile pe care le-a avut de
obicei. Este interesant de observat că multe dintre aceste tulburări de dispoziție, în special cele cauzate
de o afecțiune endocrină, persistă chiar și după ce starea medicală a fost tratată. În acest caz (și în cazul
descris în această întrebare), medicul ar trebui să înceapă pacientul cu medicamente antidepresive.

59 Un bărbat de 24 ani cu schizofrenie cronică este adus în sala de urgență după ce părinții săi l-au
găsit în patul său și nu erau capabili să vorbească cu el. La examinare, bărbatul este confuz și
dezorientat. El are rigiditate musculară gravă și o temperatură de 39,4 C. Tensiunea arterială este înaltă,
și el are leucocitoză. Care din următoarele este pasul cel mai bun în tratamentul farmacologic a acestui
bărbat?
a. Haloperidol
b. Lorazepam
c. Bromcriptin
d. Benztropin
e. Litium
Rs C Pacientul are sindrom neuroleptic malign (NMS), o complicație care pune viața în pericol de
tratament antipsihotic. Simptomele includ rigiditate musculară și distonie, akinesia, mutism, obtundare
și agitație. Simptomele autonome includ febră mare, transpirație și tensiune arterială crescută și ritm
cardiac sporit. Ratele mortalității sunt raportate între 10 și 20%. In plus față de tratamentul medical de
susținere, cele mai utilizate medicamente pentru această afecțiune sunt dantrolenă (Dantrium) și
bromocriptină (Parlodel), deși amantadina este uneori utilizată. Bromocriptina și amantadina posedă
efecte directe ale agonistului receptorului dopaminei și pot servi la depășirea blocadei de receptori
dopaminici indusă de antipsihotice. Dantrolenul este un relaxant direct al mușchilor.

60 O femeie de 45 ani a fost violată fizic și psihic în propria casă de către doi intruși. Ea nu poate să - și
aducă aminte nimic despre incident. Ea este îngrijorată de pierderea memoriei cu care ea se mândrește
ca fiind una excelentă, și și -ar dori să - și amintească fețele celor doi intruși ca să poată ajuta poliția să îi
identifice. Care din următoarele afirmații trebuie să fie oferite acestei paciente?
a. Este probabil c ă va retr ăi și viitoare episoade de pierdere a memoriei din moment ce a suportat pe
acesta
b. În majoritatea cazurilor revin spontan
c. Este probabil c ă va dezvolta un episod depresiv major odat ă ce î și aminte ște incidental
d. Antidepresivele vor ajuta s ă - și recupereze memoria
e. Pierderea memoriei este de obicei ireversibil ă
Rs B Amnezia disociativa este incapacitatea de a reaminti informații importante, de obicei de natură
traumatică, care nu pot fi explicate prin uitare obișnuită. Amnezia disociată este cea mai frecventă dintre
toate tulburările disociative și este cea mai frecventă în deceniile a treia și a patra a vieții. Deși o mică
parte dintre pacienți prezintă un diagnostic comorbid (alte tulburări disociative, abuzul de alcool,
depresie, tulburări de personalitate), majoritatea pacienților cu amnezie disociativă nu au alt istoric
psihiatric semnificativ. Pierderea memoriei se poate extinde de la minute la ani. Cele mai multe cazuri de
amnezie disociativă se rezolvă spontan, de obicei, după eliminarea situației stresante și a individului în
condiții de siguranță. În cazurile care nu se rezolvă spontan, sunt utilizate hipnoza și interviurile,
ajutate de medicamente (benzodiazepine și barbiturice).