Enigma Otiliei

Particularități de construcție a temei

INTRODUCERE:

- autor: G. Călinescu;

- a scris romanele „Engima Otiliei” și „Cartea nunții”;

- a scris „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”;

- autorul unor studii importante despre scriitorii români (Mihai Eminescu).

„Enigma Otiliei” este un roman citadin, realist, balzacian, interbelic, modernist.

Romanul a apărut în anul 1938.

G. Călinescu este creatorul romanului citadin, obiectiv în literatura româna.

Punctul I:

Încadrare în roman realist de tip balzacian

- realismul de tip balzacian constă în preluarea tehnicilor narative de la scriitorul francez Honore
de Balzac, din seria „Comediei umane”.

Trăsături:

- constă în caracterizarea unor defecte ale burgheziei însetate după câștig, dornică să parvină prin
orice mijloace, pentru care zeul suprem este banul (tipul parvenitului din text este Stănică Rațiu);

- tehnica descrierii exteriorului care corespunde cu cea a interiorului: descrierea casei lui
Costache Giurgiuveanu corespunde cu trăsăturile personajului. Casa e dărăpănată, neîngrijită și
pare nelocuită;

- tema banului și motivul paternității;

- caracterizarea detaliată a personajelor, dinspre departe, spre aproape.

Dintre trăsăturile specifice realismului, amintim:

- descrierile topografice amănunțite, în operă apărând nume reale de locuri: Iași, București, Calea
Victoriei, Strada Antim, Câmpia Bărăganului;

Punctul II:

Încadrare în roman modernist:

- prezintă mediul citadin, ilustrând ideologia lui Eugen Lovinescu.

- titlul „Enigma Otiliei ilustrează modernitatea romanului. Inițial, romanul a fost intitulat
„Părinții Otiliei” (făcând referire la familia Tulea). Dar editorul propune schimbarea numelui în
„Enigma Otiliei”, acesta fiind un element modernist;
- este un roman modernist, prin psihologia personajului feminin. Otilia este o fire complexă,
imprevizibilă, ilustrând „eternul feminin”. Deciziile ei sunt greu de anticipat și de explicat. Fata
dă dovadă de o personalitate puternică și complexă.

Punctul III:

Temele textului:

1. Tema iubirii idealizate într-o societate burgheză; drama în dragoste a personajului Felix
Sima.

2. Tema moștenirii și tema familiei.

1. Romanul prezintă evoluția lui Felix Sima, un personaj care ilustrează tipul intelectualului în
devenire. Tânărul, ajuns la casa unchiului său, Costache Giurgiuveanu, din București, o
reîntâlnește aici pe Otilia, fiica adoptivă a lui Costache, de care se îndrăgostește. Otilia, însă, deși
ține la Felix, nu își dorește o relație cu acesta, dorind să plece din mediul în care se află și
considerându-se o piedică în calea lui Felix. Felix, un baiat sensibil și naiv, trăiește, astfel, drama
iubirii într-o societate mercantilă. O iubește pe Otilia și este gelos pe moșierul Pascalopol, care o
curtează pe fată și cu care Otilia se va căsători ulterior. Dezamăgit de personalitatea complexă și
volatilă a Otiliei, Felix are o relație și cu Georgeta, o prostituată de lux. În final, Felix se va
căsători și va deveni un medic cunoscut. O scenă reprezentativă pentru relația de factură erotică
dintre Felix și Otilia este cea care surprinde vizita acestora la moșia lui Pascalopol, din Câmpia
Bărăganului. Aici, inspirat de mirosul fânului, de cerul înstelat și de natura idilică, Felix, un
visător, se va apropia mai mult de Otilia, vâzând în această relație un viitor. Fata, însă, se va
căsători cu Pascalopol, cu care va pleca la Paris.

2. Tema moștenirii și a familiei este relevantă în secvențele în care apare Clanul Tulea (Aglae,
Simion, Titi, Aurica, Olimpia și soțul Olimpiei, Stănică Rațiu). Scopul acestora este să îi ia lui
Costache, banii pe care bătrânul îi strânge și îi ascunde cu zgârcenie. Stănică, după îndelungi
căutări află locul unde sunt ascunși banii și-l jefuiește. Moș Costache este surprins de atac și, în
urma efortului, moare. Stănică divorțează de Olimpia și se căsătorește cu Georgeta, iar apoi intră
în politică.

Punctul IV:

Structură: romanul este structurat în 20 de capitole notate cu cifre romane, acțiunea fiind liniară
și desfășurându-se în ordine cronologică, respectând momentele subiectulu. În expozițiune, s
prezintă momentul în care Felix Sima ajunge la casa unchiului său, Costache Giurgiuveanu.
Intriga, desfășurarea acțiunii și punctul culminant prezintă evoluția lui Felix și eforturile Clanului
Tulea de a fura banii bătrânului Costache Giurgiuveanu. De asemenea, prezintă și relația dintre
Felix, Otilia și Pascalopol. Deznodământul îl prezintă pe Felix realizat, medic renumit și
căsătorit, privind o poză de-a Otiliei, recăsătorită în America de Sud.

Punctul V:

Tip de narator și perspectivă narativă: romanul este scris la persoana a III-a, având narator
obiectiv. Perspectiva narativă este „din spate”. „Enigma Otiliei” este un roman obiectiv, realist,
citadin, balzacian.