UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Master Banci si Piete de Capital

Lucrare de Disertaţie

Sistemul Bancar Al Regatul Hașemit Al Iordaniei

Coordonator ştiinţific Masterand:

Conf.univ.dr. Daniela Georgeta BEJU Odeh Mays

2020, Cluj-Napoca

1
Cuprins

Înființarea Băncii Centrale .................................................................................................... 3

Obiective instituționale a Banci Centrale...............................................................................4

sarcini Banci Centrale a Iordaniei. .........................................................................................4

Funcțiile Băncii Centrale .......................................................................................................6

Servicii bancare centrale.......................................................................................................6

Managementul Băncii Centrale a Iordaniei si unitățile organizaționale …............................7

Parteneri Banci cenle ..........................................................................................................10

Politica Băncii Centrale a Iordaniei de control al operațiunilor de combatere a spălării

banilor și a finanțării terorismului.......................................................................................11

Aplicarea Basel II în Iordania …...........................................................................................12

Politica Monetara ...............................................................................................................13

Dinar Iordanian ..................................................................................................................13

Ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară ..................................................14

Sistemul bancar din Iordania ..............................................................................................15

Băncile islamice …...............................................................................................................15

lista de referinte..................................................................................................................22

2
 ⦁ Banca Centrala a Iordaniei (CBJ)

Este Banca Centrală a Regatului Hașemit al Iordaniei și este deținută de Guvernul Iordaniei. Cu un
capital curent de 48 milioane de dinari iordanieni. Banca a fost constituită în conformitate cu Legea
Băncii Centrale a Iordaniei din 1959. Activitățile sale au început la 01 octombrie 1964.

- Înființarea Băncii Centrale

Iordania a început pregătirile pentru înființarea Băncii Centrale a Iordaniei la sfârșitul anilor '50.
Legea Băncii Centrale a Iordaniei a fost adoptată în 1959. Procedurile directe ale băncii au fost
finalizate în prima zi a lunii octombrie 1964.

Guvernul iordan deține întregul capital al Băncii Centrale, care a crescut în etape, de la un milion la
optsprezece milioane dinari iordanieni,

În ciuda proprietății guvernului asupra capitalului său, Banca Centrală se bucură, în conformitate cu
dispozițiile legii sale, de o personalitate juridică independentă.

CBJ și-a început operațiunile în prima zi a lunii octombrie 1964, conform Legii Băncii Centrale a
Iordaniei nr. 4 din 1959 și a modificărilor sale pentru înlocuirea Consiliului valutar al Iordaniei,
înființat în 1950 și a cărui sarcină s-a limitat la păstrarea unui acoperirea dinarului în lire sterline.
Consiliul nu a exercitat, însă, nicio funcție legată de gestionarea politicii monetare și de
supravegherea băncilor.

Având în vedere importanța existenței unei bănci centrale pentru îndeplinirea sarcinilor tradiționale
ale băncilor centrale, noua Lege a Băncii Centrale a Iordaniei nr. 23 din 1971 și modificările acesteia
au fost emise pentru a înlocui legile anterioare nr. 4 din 1954 și nr. 93 din 1966. În lumina hotărârii
CBJ de a-și face legea să reflecte cele mai recente actualizări care țin pasul cu cele mai recente
evoluții și cele mai bune practici și experiențe globale în ceea ce privește rolul băncilor centrale în
realizarea stabilității monetare și financiare în definiția largă, ca consolidarea independenței CBJ în
implementarea sarcinilor sale și în îndeplinirea obiectivelor sale; acest lucru s-a reflectat în cea mai
recentă modificare a Legii nr. 24 a Băncii Centrale nr. 24 din 2016 pentru a extinde domeniul de
aplicare al obiectivelor CBJ în urma băncilor centrale din regiune și de pe glob, în special în contextul
repercusiunilor crizei financiare globale. Modificarea a acordat CBJ autoritatea de a monitoriza și
superviza sistemul național de plăți; determină sistemele de plată, compensare și decontare pe care
le administrează; și supune instituțiilor financiare care exercită una sau mai multe activități
specificate în Legea bancară sub umbrela sa de monitorizare și supraveghere. De asemenea,
modificarea a permis CBJ să își îndeplinească sarcinile și crește stabilitatea monetară și financiară în
regat.

Banca Centrală a Iordaniei lucrează pentru atingerea a trei obiective naționale care includ
participarea la asigurarea stabilității monetare și financiare, contribuind la realizarea dezvoltării
economice și sociale globale și contribuind la asigurarea unui mediu investițional atractiv. Pentru a
realiza acest lucru, Banca Centrală și-a formulat șase obiective instituționale, care includ:

3
1- Menținerea stabilității monetare în Regatul: prin menținerea unor rate ale inflației stabile și cursul
de schimb, crearea unei structuri a ratelor dobânzilor și niveluri de lichiditate în concordanță cu
mărimea activității economice, oferind un mediu adecvat pentru mobilizarea economiilor și
finanțarea investițiilor, precum și menținerea și gestionarea rezervelor de valută străină și aurul
regatului.

2- Menținerea siguranței și prevenirii sistemului bancar: prin verificarea corectitudinii activității și a

performanței instituțiilor sistemului bancar, soliditatea pozițiilor lor financiare și întinderea
angajamentului lor de a aplica regulile de guvernanță instituțională în conformitate cu instrucțiunile
Băncii Centrale.

3- Asigurarea convertibilitatea dinarului prin satisfacerea nevoilor pieței locale în valute străine,
menținerea și gestionarea rezervelor de valută străină și aur regatului, și monitorizarea cursurilor de
schimb și activitatea casieri.

4- Menținerea unui sistem național sigur și avansat de plăți: prin gestionarea sistemului de deconturi
brute imediate (Real Time Gross Settlement System – Jordan (RTGS-JO) )și măsurarea și decontarea
cecurilor bancare primite și ieșite prin sistemul de verificare electronică.

5- Menținerea încrederii și securității în moneda iordaniană: prin furnizarea de specificații de

securitate ridicate pentru numeraru emis, menținând în același timp calitatea bancnotelor emise,
retragerea invalidului din circulație, urmărirea și controlul falsificării monedei naționale și asigurarea
pieței iordaniene cu cantități suficiente de bancnote și monede.

6- Răspândirea și aprofundarea cunoștințelor financiare și bancare: prin furnizarea de surse de

informații și publicarea de date, rapoarte și campanii de sensibilizare.

Conform legii sale, CBJ se bucură de independență administrativă și financiară care îi permite să își
îndeplinească sarcinile în mod eficient și cu o flexibilitate ridicată. CBJ își propune să mențină
stabilitatea monetară, să contribuie la realizarea stabilității bancare și financiare în regat și să
promoveze o creștere economică susținută, în conformitate cu politicile economice generale din
Iordania. Pentru a-și atinge obiectivele, CBJ își asumă următoarele sarcini:

1- Întocmirea și implementarea politicii monetare în regat.

2- Determinarea sistemului și a politicii de schimb JD.

3- Supravegherea și monitorizarea băncilor, astfel încât să mențină soliditatea pozițiilor lor financiare
și să protejeze drepturile deponenților și acționarilor, în conformitate cu legislațiile efective și
normele de guvernare pe care CBJ le stabilește conform instrucțiunilor pe care le emite în acest
scop.

4- Supravegherea oricărei instituții financiare care este supusă monitorizării și supravegherii sale
pentru a asigura soliditatea poziției sale financiare, în conformitate cu legislațiile efective și normele
de guvernare pe care CBJ le stabilește conform instrucțiunilor pe care le emite în acest scop.

5- Reglementarea și dezvoltarea sistemului național de plăți pentru a oferi sisteme sigure și eficiente
de plată, vămuire și decontare în regat.

4
6- Reglementarea creditului pentru a atinge stabilitatea monetară și financiară și cerințele de
creștere economică.

7- Emiterea de bancnote și monede.

8- Acționând ca o bancă pentru bănci și instituțiile de creditare specializate.

9- Menținerea și gestionarea rezervelor de aur și monede străine ale regatului.

9- Acționând ca o bancă pentru guvern și instituții publice și agent financiar pentru acestea.

10- Întreprinderea măsurilor necesare pentru soluționarea problemelor economice și financiare.

11- Stabilirea regulilor și controalelor necesare pentru ca băncile și instituțiile financiare să se ocupe
cu clienții lor în mod echitabil și transparent.

12- Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la activitățile financiare și bancare.

13- Oferirea de consultanță și consiliere guvernului cu privire la politicile fiscale și economice și

punerea lor în aplicare.

14- Executarea oricărei funcții sau tranzacții care este îndeplinită de obicei de băncile centrale,
precum și orice alte atribuții care au fost atribuite CBJ în conformitate cu legea CBJ, cu orice altă lege
sau cu acordul internațional în care guvernul este parte.

Pentru a obține stabilitatea monetară, CBJ folosește mai multe instrumente monetare, dintre care
cerința legală obligatorie de rezerve, operațiunile de piață deschisă și rata de redescont sunt cele
mai importante. Din 1990, CBJ s-a redirecționat către utilizarea mecanismelor pieței prin plutirea
ratelor dobânzii la depozite. Același lucru a fost făcut și pentru facilitățile de credit în 1993. Mai mult,
dependența de instrumente indirecte de politică monetară a crescut începând cu 1993 prin
eliberarea certificatelor de depozite. În plus, CBJ a început să adopte coridorul ratei dobânzii din mai
2007 pentru a gestiona rata dobânzii și lichiditatea în sistemul bancar. În 2015, CBJ a adoptat o rată a
dobânzii principală pentru gestionarea politicii monetare pentru a da semnale clare în legătură cu
tendințele sale în ceea ce privește evoluțiile monetare și economice. Conceptul de stabilitate
monetară înseamnă stabilitatea nivelului general al prețurilor bunurilor și serviciilor, stabilitatea
cursului de schimb al dinarului iordanian și furnizarea unei structuri corespunzătoare a ratei dobânzii
care să respecte atât evoluțiile economice interne, cât și evoluțiile din piețele financiare
internaționale.

CBJ continuă să lucreze la susținerea și îmbunătățirea siguranței și solidității sistemului bancar prin
adoptarea unei supravegheri prudențiale asupra băncilor care se bazează pe cele mai noi standarde
internaționale. În plus, CBJ a dezvoltat un sistem electronic de plăți naționale prin care se execută
transferurile bilaterale, decontarea plăților între băncile licențiate și decontarea centrelor de
lichidare. De asemenea, operează și gestionează sistemul electronic de lichidare a cecurilor între
toate băncile autorizate. Mai mult, CBJ lucrează pentru promovarea utilizării serviciilor de plată
electronică și electronică în Iordania prin lansarea mai multor sisteme legate de plata electronică. În
realizarea obiectivelor și îndeplinirea sarcinilor sale, CBJ a fost ghidată de cele mai bune practici și
standarde internaționale care sunt urmate de băncile centrale din țările dezvoltate.

5
În plus, și datorită rolului esențial al sectorului asigurărilor în obținerea stabilității financiare, CBJ a
început configurarea supravegherii activității din sectorul asigurărilor. Sarcina de supraveghere a
sectorului asigurărilor este planificată să fie atribuită CBJ în următorii doi ani.

⦁ Funcțiile Băncii Centrale

1- Emiterea și reglementarea bancnotelor și monedelor în Regatul Unit.

2- Menținerea stabilității monetare în Regat.

3- Asigurarea convertibilității dinarului iordanian.

4- Gestionarea rezervelor băncilor în conformitate cu cerințele de finanțare a activității economice.

5- Îmbunătățirea siguranței și stabilității instituțiilor bancare prin adoptarea unor metode eficiente
de control în conformitate cu cele mai recente standarde internaționale.

6- Consolidarea centrelor financiare ale instituțiilor bancare.

7- Gestionarea sistemului național de plăți.

8- Menținerea și gestionarea rezervelor Regatului Unit de aur și valute străine.

9- Asigurarea mediului bancar adecvat pentru mobilizarea economiilor și finanțarea investițiilor.

⦁ Servicii bancare centrale

1- Satisfacerea nevoilor pieței în ceea ce privește calitatea și categoriile cerute.

2- Furnizarea lichidităților necesare băncilor licențiate.

3- Acordarea de credite băncilor licențiate prin instrumente de reducere sau rabat sau vânzarea sau
cumpărarea de documente de credit (inclusiv atribuiri, bilete la ordin, obligațiuni guvernamentale
etc.) sau prin garantarea acestor documente.

4- Gestionarea portofoliului oficial al Regatului în valută străină.

5- Furnizarea de servicii de schimb de informații de credit pentru clienții băncilor licentiate.

6- Oferă consiliere guvernului cu privire la politicile financiare, monetare și economice și proiecte de

legi și reglementări care afectează mediul economic și le oferă cadre calificate.

7- Licențierea și monitorizarea companiilor de schimb.

8- Furnizarea, difuzarea de organisme oficiale și neoficiale cu buletine statistice și rapoarte

economice periodice.

9- Anunțarea prețurilor de vânzare și cumpărare ale valutelor străine.

11- Eliberarea de monede comemorative.

12-Licențierea și controlul companiilor de informații de credit.

13- Licențierea și controlul companiilor de microfinanțare.

6
Obiectivele și sarcinile Băncii Centrale

Banca centrală își propune să mențină stabilitatea monetară în Regat, să asigure convertibilitatea
dinarului iordanian, să contribuie la obținerea stabilității bancare și financiare în Regat și să
contribuie la încurajarea creșterii economice susținute în conformitate cu politicile economice
generale ale Regatului.

Pentru atingerea acestor obiective, Banca Centrală își asumă numeroase sarcini reprezentate în
stabilirea politicii monetare în Regat și punerea în aplicare a acesteia prin utilizarea unui sistem
integrat de instrumente de politică monetară, politica de curs dinar adecvată economiei iordaniene
și menținerea și gestionarea rezervelor de aur și monedă străină ale Regatului. De asemenea, banca
centrală organizează credit în economia iordaniană pentru a obține stabilitatea monetară și
financiară și cerințele pentru o creștere economică cuprinzătoare, pe lângă emiterea de bancnote și
monede.

Pe de altă parte, banca centrală monitorizează și supraveghează băncile într-o manieră care să
asigure siguranța pozițiilor lor financiare și protejarea drepturilor deponenților și acționarilor în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare și a regulilor de guvernanță corporativă, precum și
supravegherea și supravegherea oricărei instituții financiare pentru a asigura integritatea poziției
sale financiare în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. În plus, banca centrală este
însărcinată cu organizarea și dezvoltarea sistemului național de plăți într-o manieră care să asigure
furnizarea de sisteme sigure și eficiente de plată, compensare și decontare.

Managementul Băncii Centrale a Iordaniei si unitățile organizaționale

Departamentul General pentru Afaceri al Băncii Centrale este condus de un consiliu de administrație
format din guvernator (președintele Consiliului), adjuncții săi și șase membri, Consiliul își exercită
competențele și responsabilitățile în conformitate cu ceea ce este stabilit de Legea Băncii Centrale
sau de orice altă lege și de reglementările emise în conformitate cu aceasta.

Managementul Băncii Centrale a Iordaniei este format dintr-un consiliu de administrație care
gestionează afacerile generale ale Băncii. Președintele consiliului este guvernatorul Băncii, cu cei doi
viceguvernatori în calitate de membri, pe lângă alți șase membri numiți de cabinet. Consiliul își
exercită autoritățile și responsabilitățile, astfel cum sunt stabilite de legea Băncii Centrale sau de
orice alte legi și reglementări emise în temeiul acestora.

Departamente executive, structura organizațională și rezumatul fișelor de post ale unităților

organizaționale:

1- Departamentul operațiuni pe piață deschisă și datorie publică: Acest departament este

responsabil pentru implementarea politicii monetare și gestionarea emisiilor datoriei publice
interne, astfel încât să contribuie la menținerea stabilității monetare. De asemenea, urmărește
acordarea și gestionarea avansurilor acordate băncilor licențiate și instituțiilor de creditare
specializate, în conformitate cu reglementările în vigoare.
7
2- Departamentul de Supraveghere Bancară: Acest departament este responsabil de verificarea
solidității pozițiilor financiare ale băncilor, companiilor de microfinanțare și companiilor de informații
de credit și monitorizarea acestora în conformitate cu legile, statutele și instrucțiunile în vigoare,
precum și standardele internaționale relevante. De asemenea, departamentul contribuie la
promovarea transparenței și corectitudinii instituțiilor financiare care sunt supuse supravegherii CBJ
atunci când se ocupă de clienții lor pentru a spori competitivitatea acestor instituții și a contribui la
protejarea acestora împotriva riscurilor de reputație într-un mod care să le asigure contribuția la
dezvoltarea economică durabilă și un sistem financiar stabil.

3- Departamentul de stabilitate financiară: Acest departament este responsabil de asigurarea

capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri prin analizarea, evaluarea, monitorizarea și
controlul riscurilor la nivelul sistemului financiar în ansamblu, pe lângă stabilirea și implementarea
strategiilor necesare. să facă față crizelor financiare astfel încât să satisfacă cerințele pentru un grajd
sistem financiar.

4- Departamentul de plăți interne și operațiuni bancare: acest departament are misiunea de a

furniza servicii bancare interne clienților CBJ; gestionarea și dezvoltarea sistemelor de plăți și
decontare operate de CBJ; și supravegherea, monitorizarea și reglementarea sistemelor de plată din
Regat.

5- Departamentul de emitere a monedei: Departamentul este responsabil de gestionarea și

organizarea emiterii de bancnote, monede și monede comemorative; păstrarea activelor valoroase
ale CBJ și / sau a celor depozitate în custodia în siguranță și supravegherea muzeului valutar.

6- Departamentul de Investiții și Operațiuni Externe: Acest departament este însărcinat cu

gestionarea activelor de aur și în valută străină ale regatului, pentru a atinge standarde de
securitate, lichiditate și rentabilitate, pe lângă gestionarea tuturor operațiunilor financiare și bancare
externe.

7- Departamentul de cercetare: Acest departament își asumă responsabilitatea de a permite CBJ să-
și stabilească și să pună în aplicare politica sa monetară și să pregătească documente de cercetare și
rapoarte care să includă recomandări relevante pentru stabilirea și implementarea politicii monetare
și a politicilor economice generale ale guvernului. De asemenea, departamentul pregătește setările
pentru consultările guvernului iordanian cu finanțele regionale și internaționale instituții. Mai mult,
revizuiește legile și statutele care afectează mediul economic din regat. În cele din urmă,
departamentul gestionează cunoștințele din CBJ.

8- Departamentul de audit intern: prin activitatea sa de asigurare și consultativă, departamentul de

audit intern ajută conducerea CBJ în îmbunătățirea operațiunilor sale și îndeplinirea
responsabilităților sale în mod eficient și eficient, verificând acuratețea și temeinicia diferitelor
activități ale CBJ, precum și conformitatea acestora cu legile, regulamentele, instrucțiuni, politici și
planuri. De asemenea, ajută CBJ în realizarea obiectivelor sale prin evaluarea și îmbunătățirea
eficacității proceselor de gestionare, control și guvernare a riscurilor.

9- Departamentul Resurse Umane: Departamentul ajută CBJ să își atingă obiectivele prin atragerea
și furnizarea resurselor umane necesare pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de Legea Băncii
Centrale a Iordaniei cu o eficiență ridicată la cel mai mic cost și efort posibil.

8
10- Departamentul administrativ: Departamentul contribuie la realizarea obiectivelor CBJ, furnizând
unităților organizatorice nevoile lor de clădiri, construcții, consumabile fixe și servicii necesare
pentru efectuarea operațiunilor CBJ.

11- Departamentul financiar: Departamentul contribuie la realizarea obiectivelor CBJ prin

planificarea și prognozarea surselor și utilizării fondurilor, inclusiv în planificarea nevoilor anuale de
aprovizionare necesare pentru CBJ îndeplini sarcinile sale. În plus, departamentul analizează datele
financiare ale CBJ și prezintă rapoarte necesare pentru luarea deciziilor corespunzătoare.

12- Departamentul Tehnologiei Informației: Departamentul este responsabil pentru furnizarea

serviciilor legate de tehnologia informației și stabilirea strategiilor și politicilor relevante pentru
toate unitățile organizaționale din CBJ. În plus, departamentul planifică, implementează și participă
la toate proiectele care sunt legate de tehnologia informației la nivelul CBJ și le supraveghează
pentru a asigura respectarea lor cu obiectivele strategice ale CBJ, în conformitate cu cele mai
adecvate proceduri și standarde.

13- Departamentul de gestionare a riscurilor: Departamentul este responsabil pentru stabilirea,

implementarea și revizuirea cadrului general de gestionare a riscurilor agregate care include
mecanismele de determinare, evaluare, monitorizare și control al riscurilor în mod durabil. Acest
cadru include, de asemenea, stabilirea politicilor legate de securitatea informațiilor pentru a le
menține și proteja pentru a asigura realizarea durabilă a obiectivelor CBJ în mod eficient și eficient.

14- Departamentul de supraveghere a schimburilor de bani: Acest departament este însărcinat să

asigure conformitatea întreprinderilor de schimb cu Legea schimbului, cu regulamentele și
instrucțiunile prevăzute de aceasta, pe lângă alte legi și instrucțiuni relevante. Mai mult,
departamentul studiază cererile de licențiere pentru exercitarea activității de schimb, reînnoirea
licențelor companiilor de schimb și cererile de înființare a atelierelor de aur. De asemenea,
departamentul examinează și sugerează modificări ale legilor, statutelor și instrucțiunilor care
reglementează activitatea de schimb.

15- Sucursale bancare: Fiecare dintre sucursalele CBJ conduce serviciile bancare necesare clienților
CBJ în locațiile lor relative.

16- Oficiul pentru consultări juridice: Biroul sprijină deciziile CBJ cu avizul și consultările legale
necesare. În plus, reprezintă CBJ în instanțe, așa cum a decis guvernatorul sau oricare dintre
adjuncții săi.

17- Biroul guvernatorului: Biroul ajută guvernatorul și cei doi viceguvernatori în gestionarea
afacerilor tehnice și administrative și introduce consultanță și recomandări guvernatorului și celor
doi viceguvernatori cu privire la unele dintre activitățile principale ale CBJ. În plus, biroul pregătește
informații despre studii de specialitate, articole (ziare) și publicații legate de mandatul CBJ.

18- Oficiul CBJ la Royal Hashemite Court: Biroul are grijă de toate serviciile bancare pe care Royal
Hashemite Court le poate solicita în Dinarul Iordanian și în valută străină.

9
Parteneri:

Pentru a asigura transparența și eficiența comunicațiilor cu partenerii cheie ai CBJ, banca a dezvoltat
o metodologie de comunicare externă și internă care permite o comunicare continuă cu toți
partenerii și cu toți lucrătorii din CBJ. Procesul de analiză și determinare a posibililor parteneri s-a
bazat pe regulile științifice ale planificării strategice prin organizarea de sesiuni de brainstorming
pentru a pune pe listă cei mai proeminenți parteneri care influențează și sunt influențați de
activitatea CBJ sau au interese comune cu CBJ. De asemenea, a fost determinată importanța și
interacțiunea dintre aceștia și CBJ în atingerea obiectivelor naționale.

Cei mai importanți parteneri :

1- Persoane fizice (publicul)

CBJ ca o instituție publică, care servește interesul superior al cetățenilor răspunde în fața publicului
larg și dorește să mențină transparența în deciziile sale. În consecință, oferă o bază de date periodică
despre evoluțiile economice. Se dorește, de asemenea să furnizeze moneda iordaniene în timp util,
cu înaltă calitate și caracteristici de securitate stricte. Aceasta; în plus, îndeplinește nevoile și
cerințele cetățenilor în gestionarea operațiunilor sale, astfel încât să mențină stabilitatea cursului de
schimb al JD, să protejeze puterea de cumpărare a economiilor și să promoveze o infrastructură
bancară eficientă. CBJ a furnizat, de asemenea, servicii electronice pentru persoane fizice, cum ar fi
serviciul de plată electronică, care are ca scop ajutarea utilizatorilor sistemului să vizualizeze
valoarea facturilor și plăților și să le deconteze electronic prin diferite canale de plată. CBJ a emis, de
asemenea, obligațiunile individuale de economisire (ISB) ca un instrument care permite persoanelor
fizice să utilizeze și să gestioneze economiile în siguranță. CBJ a emis, de asemenea, instrucțiuni
privind gestionarea corectă și transparentă a clienților, astfel încât să sporească principiile
transparenței și corectitudinii băncilor atunci când se ocupă cu clienții.

2- Instituții guvernamentale și semi-guvernamentale

Responsabilitățile CBJ în relația cu guvernul sunt reprezentate în activitatea de consultant financiar

pentru guvern în afacerile financiare și economice, în implementarea inițiativelor regale și a agendei
naționale, în furnizarea de servicii bancare pentru instituțiile guvernamentale și semi-
guvernamentale (o bancă pentru guvernul) și gestionarea datoriei publice. CBJ funcționează
continuu pe coordonarea dintre politicile fiscale și monetare pentru atingerea obiectivelor
economice și de dezvoltare la nivel național, precum și pe îndeplinirea sarcinilor sale.

3- Sisteme bancare și financiare

CBJ are grijă să îndeplinească toate cerințele și nevoile sistemului bancar care joacă un rol esențial și
important în implementarea politicii monetare prin contribuția la creșterea economică prin
furnizarea de servicii de intermediere financiară diferitelor entități economice. În îndeplinirea
sarcinilor sale, CBJ se conformează principiului egalității în relațiile cu instituțiile bancare și ale
sistemelor financiare. De asemenea, lucrează pentru a asigura disponibilitatea unui nivel adecvat de
lichiditate care să răspundă nevoilor economiei. De asemenea, CBJ încurajează băncile autorizate să
pună în aplicare cele mai recente standarde internaționale pentru a îmbunătăți serviciile bancare la
niveluri care le fac capabile să concureze pe plan internațional.
10
4- Sectorul de afaceri

Sectorul de afaceri se bazează pe CBJ în gestionarea volumului și a costului creditului. CBJ depune cel
mai mare efort pentru a oferi un mediu de investiții solid pentru implementarea proiectelor și
atragerea investițiilor în sectorul de afaceri prin menținerea unor rate de inflație rezonabile, o rată
de schimb stabilă pentru JD și un sistem bancar solid și stabil

5- Organizații și organisme internaționale

CBJ are legături strânse cu organizații și organisme internaționale, cum ar fi Fondul Monetar
Internațional, Banca Mondială, Fondul Monetar Arab și altele. De asemenea, are legături cu mai
multe instituții și alte bănci centrale prin memorandumuri de înțelegere. În această privință, CBJ are
grijă să îmbunătățească și să consolideze aceste relații și să încurajeze și să își consolideze reputația
în comunitatea internațională.

6- Mediu inconjurator

CBJ consideră mediul extern ca partener-cheie, deoarece nu lucrează în izolare față de mediul
înconjurător; este afectat și afectează mediul prin activitățile și sarcinile sale. În acest context, CBJ
acordă o mare prioritate pentru siguranța mediului și exercită eforturile necesare pentru a menține
și de a salva mediul înconjurător, și să protejeze dreptul generațiilor viitoare în comunitate pentru a
avea un mediu curat. În strategia și planurile sale de acțiune, CBJ a adoptat programe care vizează
servirea mediului.

Politica Băncii Centrale a Iordaniei de control al operațiunilor de combatere a spălării banilor și a

finanțării terorismului

Banca Centrală a Iordaniei își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 2 din
Banca Centrală a Iordaniei și a modificărilor sale și pe baza sarcinilor încredințate Băncii Centrale a
Iordaniei pentru a menține stabilitatea monetară și a asigura convertibilitatea dinarului iordanian și a
contribui la realizarea stabilității financiare și bancare în Regatul, și printre principiile de bază ale
supravegherii efective emise În numele Comitetului de la Basel, pe lângă evitarea riscurilor asociate
operațiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului care pot fi expuse băncilor și instituțiilor
financiare supuse controlului său și reprezentate de riscuri legale, operaționale, financiare, de
reputație și alte riscuri În cazul în care aceste instituții nu respectă legile și reglementările în vigoare
emise de Banca Centrală a Iordaniei sau există deficiențe în sistemele de control intern și control al
băncilor și instituțiilor financiare, această politică vine cu cadrul general pentru fundamentele de
control pe care Banca Centrală a Iordaniei le urmează în conformitate cu abordarea bazată pe riscuri
și inclusiv acreditarea Pe date cantitative și calitative și prin utilizarea formularelor statistice, Banca
Centrală a Iordaniei, în calitatea sa de autoritate de reglementare și supraveghere, emite
instrucțiuni, circulare și ordine pentru a asigura operațiunile sigure și solide ale instituțiilor financiare
supuse controlului său, inclusiv, fără a se limita la, educația. Combaterea operațiunilor de spălare a
banilor și de finanțare a terorismului în vigoare și emise în conformitate cu Legea nr. 46 pentru
spălare de bani și finanțare a terorismului (46) pentru anul 2007, unde dispozițiile sale se aplică
tuturor entităților supuse controlului băncii centrale, inclusiv băncilor, companiilor de schimb,
companiilor de plată, companiilor de microfinanțare și oricărei alte companii care vor fi supuse
viitoarei supravegheri bancare. Centrul iordanian. De asemenea, banca centrală își asumă sarcinile
de monitorizare a acțiunilor organismelor supuse controlului său prin intermediul instrumentelor de
11
control de birou și teren, iar aceste sarcini includ verificarea angajamentului autorităților de a
menține sisteme eficiente și proceduri de control adecvate la dispoziția lor pentru a-și determina
clienții și a raporta orice operațiuni suspecte după efectuarea procesului de investigare adecvat de
către aceștia.

Scopul politicii

Această politică își propune să păstreze integritatea și stabilitatea sistemului financiar din Regatul
Hașemit al Iordaniei prin limitarea daunelor cauzate de sistemul financiar ca urmare a operațiunilor
de spălare a banilor și finanțării terorismului și a altor forme de activități infracționale care ar
submina stabilitatea sectorului financiar și a economiei naționale.

Această politică face parte din politica generală a Băncii Centrale menționată la articolul (12) din
Legea Băncii Centrale a Iordaniei pentru anul 1971 și modificările acesteia.

Prin urmare, procesul de combatere a combaterii spălării banilor și a operațiunilor de finanțare a

terorismului se încadrează în prioritățile generale de monitorizare ale Băncii Centrale a Iordaniei în
ceea ce privește siguranța și durabilitatea condițiilor financiare ale instituțiilor financiare pentru a
obține un control uniform.

Aplicarea Basel II în Iordania

În 2005, a fost format un comitet suprem condus de viceguvernatorul Băncii Centrale si calitatea de
membru al unui număr de manageri generali ai băncilor, fiecare din ei sunt preocupati de unul dintre
aspectele noului standard, iar aceste comisii includ Comitetul de risc de credit, Comitetul de risc de
piață, Comitetul de risc operațional, Comitetul de disciplină al pieței și Comitetul de revizuire a
supravegherii.

Decizia a fost luată pentru a începe implementarea standardului Basel II incepând cu primul
trimestru al anului 2008, cu condiția ca 2007 să fie o perioadă de aplicare experimentală.

Ca o primă etapă, au fost aplicate metodele simple oferite de cursurile de adecvare a capitalului
Basel II, care includ aplicarea metodei standard în raport cu riscurile de credit și de piață, precum și
aplicarea metodei indicatorului de bază pentru măsurarea riscurilor de exploatare. În ceea ce
privește aplicarea efectivă a noului standard, Banca Centrală a instruit băncile să-i ofere modele de
adecvare a capitalului în conformitate cu instrucțiunile de la Basel II începând cu prima primăvară a
anului 2008.

În ceea ce privește cele mai importante dificultăți și provocări cu care se confruntă băncile și
autoritățile de reglementare atunci când a aplicat noul standard, acestea sunt reprezentate în
absența companiilor locale de rating, ceea ce limitează capacitatea băncilor de a beneficia de clienții
cu un rating de credit ridicat și nevoia de a îmbunătăți eficiența lucrătorilor din bănci și autoritățile
de reglementare pentru a le califica pentru a aplica cerințelor noului standard, la aceste provocări se
adaugă absența datelor istorice complete pentru aplicarea metodelor avansate de măsurare a
riscurilor, coordonare slabă cu autoritățile de reglementare cu privire la implementarea Basel II.

12
Politica Monetara

Politica monetară a Băncii Centrale urmărește menținerea stabilității monetare în Regatul Unit.
Stabilitatea nivelului general al prețurilor la bunuri și servicii și stabilitatea cursului de schimb dinar
iordan. Regimul de schimb fix cu dolarul american este principalul pilon al politicii monetare în
Iordania.

În gestionarea politicii monetare în Regat, Banca Centrală a Iordaniei s-a bazat pe două tipuri de
instrumente, respectiv instrumente directe (tradiționale) și indirecte.

1- Instrumente directe (tradiționale):

Până la începutul anilor '90, banca centrală s-a bazat pe instrumente directe tradiționale pentru
gestionarea politicii monetare în Regat și în scopul explicării limitelor dimensiunii și creșterii
lichidității în economia națională. Aceste instrumente au constat în rata rambursării și raportul de
rezervă obligatoriu, direct pe extinderea creditului în unele cazuri. De asemenea, Banca Centrală a
recurs în cursul perioadei la procedurile administrative pentru a influența structura creditului bancar
și a costurilor acestuia prin stabilirea ratelor dobânzilor la împrumuturi și depozite și obligarea
băncilor să direcționeze o parte din portofoliul financiar către investiții specifice.

2- Instrumente indirecte:

După ce experiența a dovedit că utilizarea de instrumente tradiționale directe de către banca

centrală nu a fost suficient de eficientă pentru a afecta dimensiunea lichidității în economia
națională și a contribuit astfel la reducerea eficienței alocarea resurselor în economie pentru a urma
in 1993 metoda indirectă de gestionare a politicii monetare prin operațiuni pe piața deschisă.

Este cea mai frecventă metodă de gestionare a politicii monetare la băncile centrale din țările
dezvoltate. Banca Centrală a utilizat certificatele de depozit emise special în acest scop ca un
instrument de gestionare a lichidității locale.

Eliberarea de certificate de depozit ajută să câștige excesului de lichiditate în economia națională - și

astfel împiedica să afecteze nivelul prețurilor și a cursului de schimb. Pe de altă parte, achizițiile de
certificate de depozit ajută la pomparea lichidității în economia națională atunci când este necesar.
Pe lângă rolul său în facilitarea sarcinii băncilor în gestionarea portofoliilor financiare pe termen
scurt. Pe lângă certificatele de depozit, banca centrală folosește și instrumente de rată redescount și
o fereastră de depunere de o noapte în gestionarea politicii sale monetare.

Dinar Iordanian

Dinarul iordanian este moneda oficială a Regatului Hașemit al Iordaniei. Codul monedei iordaniene
este JOD, dar neoficial se folosește și codul JD. Dinarul iordanian se numără printre cele zece cele
mai scumpe monede din lume.

Începînd cu 1995, Banca Centrala a Iordaniei a impus o rată de schimb fixă cu dolarul American.
Această rată este:

1 USD = 0,71 JOD (1 JOD = 1,41 USD).

13
Impunerea unei rate de schimb fixă cu dolarul American a fost avantajoasă pentru Iordania,
deoarece ajută la protejarea valorii dinarului de depreciere, în ciuda perioadelor economice
turbulente, si echilibrarea balantelor la plati, factor stabilizant al economiei, iar statul nu mai este
supus socului monetar transmis din mediul extern. Pentru o tara, mentinerea ratei fixe reprezinta
axa stabilitati financiare.

Ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară

Banca Centrală a Iordaniei a redus ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară de mai
multe ori în 2019, după cum urmează:

1- Rata principală a dobânzii băncii centrale a scăzut de la 4.75 % sfârșitul anului 2018 La 4.00% la
sfârșitul anului 2019.

2- Rata dobânzii ferestrei de depozit pentru dinar a scăzut de la 4.00% pe an la sfârșitul anului 2018 ,
la 3.25% pe an la sfârșitul anului 2019.

3- Rata de răscumpărare a dobânzii peste noapte a scăzut de la 5.50% pe an la sfârșitul anului 2018 ,
la 4.75% pe an la sfârșitul anului 2019.

4- Rata dobanzi (Re-discount Rate) a scazut de la 5.75% la 5.00% pe an.

Indicatorii bancare care operează în Iordania au înregistrat evoluții tangibile pe parcursul anului
2019, deoarece activele, depozitele și facilitățile de credit au crescut cu 5,3%, 4,3%, 3,7% respectiv
ca la sfârșitul anului 2019, soldul de capital, rezerve și provizioane pentru băncile care operează în
Iordania a crescut cu 5,1%, iar indicatorii de rezistență financiară au arătat puterea financiară și
siguranța băncilor care operează în Iordania. În timp ce ratele dobânzilor la instrumentele de politică
monetară au asistat la o scădere în cursul anului 2019, media ponderată a ratelor dobânzilor la
depozitele la termen a crescut, în timp ce ratele medii ponderate la împrumuturi și avansuri au
scăzut. Ratele dobânzii de creditare interbancară au arătat, de asemenea, o creștere a ratelor
dobânzilor pentru toate beneficiile pe parcursul anului 2019.

14
Marja Rata dobânzii pe parcursul 2018 a cunoscut o scădere clară cu 88 de puncte de bază pentru a
ajunge la 3,96%, comparativ cu o marjă de 4,84% în 2017.

Sistemul bancar din Iordania

Numărul băncilor locale iordaniene este de 16, împărțit în 13 bănci comerciale și 3 bănci islamice.
Există, de asemenea, 8 bănci străine care operează în Iordania, care includ 7 bănci comerciale și o
bancă islamică. Numărul sucursalelor acestor bănci până la sfârșitul anului 2018, 844 de sucursale
interne, 83 de mini-filiale și 188 de sucursale externe. Tabelul nr. 1 include o listă a băncilor care
operează în Iordania.

Băncile islamice

Băncile islamice sunt instituții financiare guvernate de Legea Islamică, cunoscută și sub denumirea
de Sharia. Aceste instituții atrag depozite pe care mai apoi le redirectioneaza ca imprumuturi, direct
sau indirect, prin pietele de capital. Un termen mai corect pentru "banca islamică" este "activitatea
de finanțare conform Sharia".

Sistemul financiar islamic se distinge clar de capitalism. Pe de o parte, băncile islamice nu au dreptul
să acorde credite cu dobândă – aşa numita ‘riba’, asimilate cu cămătăria şi specula. Pe de altă parte,
diferă împărţirea riscurilor şi profiturilor între bancă şi client. Astfel, aceste instituţii financiare oferă
produse alternative, ca Musharaka - participaţie şi Murabaha- împărţirea profitului. Astfel,
Murahaba permite antreprenorului să nu contracteze un credit cu dobândă, banca îi cumpără
produsele de care are nevoie, i le livrează şi împarte cu el beneficiile.

În decurs de 30 de ani, numărul instituţiilor financiare islamice din lume a depăşit 300, în peste 75 de
ţări. În total, activele lor depăşesc 300 de miliarde de dolari şi cresc, în medie, cu 15% pe an.

15
Băncile islamice cumpără bunul de care un client are nevoie, casa, masina, electronice, etc. si îl
revinde la un preț mai mare decat cel initial (in rate).

Angajatii și clienții nu trebuie să fie musulmani, dar trebuie să accepte resticțiile etice impuse de
valorile islamice. Potrivit legii Sharia, sistemul financiar islamic interzice dobânda și investițiile in
companii din sectoare care au de a face cu producerea de băuturi alcoolice, pornografia sau jocuri de
noroc. Tranzacțiile sunt garantate prin active, in general imobiliare sau marfuri, pentru că Sharia cere
ca tranzacțiile să aibă ca suport activități din economia reală.

Este important de menţionat că în ţările cu populaţie majoritar musulmană se întâlnesc atât bănci
convenţionale, care folosesc dobândă, cât şi bănci islamice. Până în momentul de faţă nu există nicio
ţară din lume care să se poată lăuda cu un sistem bancar islamic integral. În alte ţări unde există
minorităţi islamice mai numeroase, au fost deschise bănci islamice sau unele bănci convenţionale s-
au adaptat repede cererii şi oferă anumite servicii bancare islamice.

Băncile islamice ar putea fi împărţite în trei categorii:

1) în prima categorie se înscriu băncile islamice din ţările musulmane;

2) în a doua categorie sunt băncile islamice din ţările occidentale (deşi aceste bănci au acelaşi
principiu de funcţionare precum băncile islamice din ţările musulmane, totuşi ele se confruntă cu o
legislaţie şi o cerere diferite faţă de băncile din prima categorie);

3) în cea de-a treia categorie sunt băncile obişnuite care oferă doar anumite servicii islamice.

Cine apelează la serviciile băncilor islamice?

Deponenţii bancilor islamice se incadreaza în 3 categorii:

- nemusulmanii care caută să obţină un venit cat mai mare şi care îşi pot muta banii de la o bancă
islamică la una convenţională, şi vice-versa;

- cei care vor sa lucreze doar cu bănci islamice;

- musulmanii pentru care nu contează dacă este bancă islamică sau nu, singurul lor scop este să
obţină cele mai mari venituri.

Cei care apelează la serviciile băncilor islamice pot fi încadraţi în doar două categorii:

- oportuniştii (musulmani sau nemusulmani) pentru care singurul scop este să obţină cele mai mari
venituri pentru depozitele lor şi/sau cele mai scăzute costuri pentru împrumuturile lor; pentru
această categorie nu contează dacă este bancă islamică sau bancă obişnuită, singurul criteriu de
alegere al tipului de bancă este avantajul economic;

- cei care caută rezolvarea unei probleme morale; pentru această categorie singurul criteriu de
alegere al băncii este inexistenţa dobânzii. Din această categorie fac parte, în mare, musulmani, la
care se mai pot adăuga creştini şi alte minorităţi pentru care folosirea dobânzii reprezintă o
problemă religioasă şi/sau morală.

Principalele produse bancare Islamice:

16
1) Murabaha: este o tranzacţie comercială (o vânzare-cumpărare), este doar o simplă tranzacţie
comercială, aceasta afectează doar pe vânzător şi pe cumpărător, fără să aibă repercusiuni
complicate şi neprevăzute la nivel social. Pe de cealaltă parte, dobânda şi folosirea ei are
repercusiuni complexe şi neprevăzute la nivel social. De exemplu, una din aceste repercusiuni ar fi
faptul că prin rata dobânzii Banca Naţională a unei ţări poate manipula economia acelei ţări doar
prin stabilirea nivelului ratei dobânzii. Dacă între bănci şi clienţii lor ar exista tranzacţii de vânzare-
cumpărare, influenţa Băncii Naţionale asupra economiei ar fi zero sau aproape de zero. Cuvântul
Murabaha îşi are originea în cuvântul arăbesc ”rabh”, care înseamnă profit. Denumirea completă ar
fi ”Bai al-Murabaha”, în traducere mot-a-mot ”vânzare profitabilă” sau mai bine spus ”vânzare la un
preţ mai mare”. Deci Murabaha este, la bază, o tranzacţie comercială folosită de băncile islamice.
Mai precis, banca cumpără un bun de la o terţă parte la cererea cumpărătorului, iar apoi vinde bunul
cumpărătorului la un preţ mai mare, urmând ca acesta din urmă să plăteacă mai târziu (integral sau
în rate). În această tranzacţie cumpărătorul ştie cu exactitate preţul bunului de la vânzător şi acceptă
să plătească băncii un preţ mai mare (preţul de vânzare + profitul băncii), urmând ca plata către
bancă să fie făcută ulterior de către cumpărător. Murabaha este o tranzacţie între 3 părţi:
vânzătorul, cumpărătorul şi banca.

2) Musawamah : Această tranzacţie este asemănătoare cu Murabaha, singura diferenţă este că între
cumpărător şi bancă se negociază preţul, iar banca nu este obligată să divulge preţul pe care aceasta
l-a plătit vânzătorului pentru achiziţionarea bunului. După cum se observă, în cazul acestei tranzacţii,
funcţionarul bancar are mai multă libertate. Funcţionarul negociază preţul atât cu vânzătorul, cât şi
cu cel care cumpără, iar funcţionarul nu este nevoit să divulge nici vânzătorului şi nici cumpărătorului
preţurile pe care reuşeşte să le negocieze. Din acest motiv, în cazul Musawamah şansele sunt mai
mari ca funcţionarul bancar să fie tentat de corupţie, spre deosebire de Murabaha unde funcţionarul
este mai uşor de verificat, deoarece în cazul Murabaha el trebuie să spună cu exactitate
cumpărătorului atât preţul plătit la vânzător, cât şi profitul care-i revine băncii. Deci, Musawanah se
foloseşte mai mult pentru tranzacţii mari (achiziţii de avioane, vapoare etc), acolo unde deciziile se
iau doar la nivel managerial înalt şi unde managerii de top negociază direct cu cel care cumpără. De
obicei băncile islamice preferă Musawamah atunci când ştiu că pot obţine de la vânzător anumite
reduceri pe care cumpărătorul nu le-ar primi dacă ar încerca să cumpere direct de la vânzător.

3) Qard Hasan: În limba arabă „qard” înseamnă „împrumut”, iar „hasan” înseamnă „bun”. Deci
„Qard Hasan” înseamnă „împrumut bun”. Qard Hasan este un tip special de credit în care clienţii pot
lua împrumut de la bancă şi restituie doar suma împrumutată, fără niciun adaos. Totuşi, clienţii, doar
dacă doresc, pot lăsă un adaos, ca semn de mulţumire. Băncile islamice folosesc acest tip de credit
pentru împrumuturi pe termen scurt pentru clienţii lor.

4) Muşaraka: înseamnă în limba arabă „parteneriat”. Muşaraka / Parteneriatul este o asociere între
două sau mai multe persoane pentru crearea unui lucru, iar partenerii participă în proporţii diferite
cu muncă, decizii şi capital. Partenerii împart atât profitul, cât şi pierderile. De exemplu, două sau
mai multe persoane pot intra într-un contract de parteneriat pentru a crea o firmă. Parteneri pot
aduce capital în proporţii diferite, muncesc împreună şi iau decizii pentru bunul mers al firmei. Penru
bancă, Muşaraka este un produs bancar cu grad mare de risc: nu se ştie dacă obţine sau nu profit,

17
clientul/partenerul băncii trebuie să fie onest (există riscul ca acesta să raporteze venituri mai mici
pentru a da mai puţini bani băncii). Din păcate, datorită riscurilor pe care le presupune,
Muşaraka este utilizată la scară mică de către băncile islamice. Acestea folosesc de obicei Muşaraka
pentru tranzacţii comerciale pe termen scurt, acolo unde rezultatele şi profitul este uşor previzibile.

5) Mudaraba: este un tip special de parteneriat. În Mudaraba unul din parteneri pune la dispoziţie
100% din capital (finanţator/ rabb-ul-mal), iar celălalt partener pune la dispoziţie 100% din muncă şi
management (partener muncitor/ mudarib). Mai simplu spus: un partener pune la dispoziţie tot
capitalul, iar celălalt pune la dispoziţie toată munca. Rabb-ulmal se traduce ca „stăpânul avuţiei” sau
„stăpânul capitalului”. Cuvântul Mudarib vine de la verbul „daraba” care are mai multe sensuri,
printre care şi „a înmulţi”. Deci mudarib-ul este cel care prin munca lui face ca banii investiţi de rabb-
ul-mal să se înmulţească, prin profitul pe care îl obţine. Pentru ca un contract de Mudaraba să fie
valid trebuie ca valoarea exactă a capitalului să fie ştiută la momentul întocmirii contractului. Dacă
valoarea capitalului este nesigură sau neştiută, atunci contractul nu este valid. Nu există nicio
restricţie referitoare la numărul de persoane din contractul de Mudaraba. Poate fi unul sau pot fi
mai multi finanţatori (rab-al-mal) şi/sau unul sau mai mulţi parteneri muncitori (mudarib).
Managementul şi munca sunt în exclusivitatea treaba Mudarib-ului. Finanţatorul poate să-i impună
mudarib-ului anumite condiţii prin contract, însă nu are voie să intervină în activitatea de zi cu zi a
maudarib-ului. Trebuie menţionat faptul că mudarib-ul are dreptul să numească agenţi care să
îndeplinească anumite sarcini în locul său.

Diferențe între Băncile Islamice și Băncile Convenționale

Băncile islamice operează pe Legile Sharia. Prin urmare, înseamnă că bunurile care sunt interzise în
cadrul comunității musulmane nu vor fi comercializate prin aceste bănci. De exemplu, o bancă
islamică nu vă poate avansa un împrumut pentru a începe un magazin de vinuri. Majoritatea băncilor
comerciale care au ferestre islamice au un consiliu Sharia care este format din savanți care oferă
instrucțiuni cu privire la modul în care instituția financiară ar trebui să funcționeze.

Pe de altă parte, băncile convenționale funcționează pe legi create de om. Motivația lor principală
este afacerile și, uneori, a fost necesară intervenția guvernelor pentru a reglementa tranzacțiile
neetice. Aceste bănci au grupuri de lobby care reprezintă interesul lor atunci când doresc să schimbe
legile cu privire la modul de funcționare. Unele dintre legi se bazează pe forțe de ofertă și cerere, în
timp ce altele sunt pur și simplu prin consens.

Conceptul de ban

Banii reprezintă un mediu de schimb și îi puteți folosi pentru a achiziționa active și orice alte mărfuri
permise de Legile Sharia. Băncile islamice văd, de asemenea, banii ca un magazin de valoare și pot fi
astfel fi folosiți pentru a valoriza un activ.

Băncile convenționale abordează banii în trei dimensiuni, sunt o marfă, un mediu de schimb și un
depozit de valoare. Vizualizarea banilor ca marfă face posibilă ca aceste bănci să tranzacționeze bani
la prețuri mai mari decât valoarea nominală. De asemenea, aceste bănci închiriază bani și primesc
dobânzi atunci când împrumutatul plătește înapoi.

18
Împărțirea profitului și a pierderilor

Băncile islamice vor identifica riscurile implicate înainte de a avansa un împrumut. Există mai multe
aranjamente, iar Murahaba este printre cele mai comune. Luăm de exemplu atunci când doriți să
cumpărați o casă. Banca va cumpăra proprietatea și apoi o va vinde. Acordul va apărea ca o
coproprietate și veți plăti rate până când veți obține toate acțiunile. Dacă apare o calamitate
naturală, veți partaja pierderea cu banca pe baza acțiunilor pe care le dețineți.

Băncile convenționale sunt orientate către profit. Dacă o catastrofă se lovește de investiția dvs.,
trebuie totuși să ștergeți primele pentru că sunt imediat după dobândă, puteti lua o poliță de
asigurare pentru a acoperi catastrofele neprevăzute. Când depuneți bani pentru păstrarea acestora,
aceștia îi pot închiria altor persoane fără să știți. Aceste bănci nu vor împărtăși cu dvs. profitul pe
care îl obțin din tranzacție.

Relația cu instituția financiară

De fiecare dată când depui bani într-o bancă convențională, instituie o relație creditor-debitor.
Același lucru este valabil și atunci când împrumutați bani de la aceste bănci. Instituția financiară are
rolul de a vă rambursa depozitul pe care l-ați făcut, plus dobânzile conform contractului. De
asemenea, trebuie să plătiți banii atunci când împrumutați.

Băncile islamice nu operează pe bază de debitor-creditor, ci mai mult ca un parteneriat. De aceea, în

unele cazuri, se pot partaja profituri și pierderi în funcție de rezultate. Băncile islamice efectuează
analize de risc pentru a se asigura că investițiile sunt sigure și permise de legile islamice

Asemănarea dintre băncile islamice şi băncile convenţionale este că ambele sunt instituţii care
finanţează indivizii, firmele şi guvernele. Însă modul de funcţionare a băncilor islamice este cu totul
diferit faţă de modul de funcţionare al băncilor convenţionale.

Tabel nr. 1 Diferențele între băncile conventionale și băncile islamice

Băncile Convenționale Băncile Islamice

Banii sunt un produs pe lângă un mediu de Banii sunt doar un mijloc de schimb
schimb și un depozit de valoare

Valoarea timpului este baza pentru perceperea Profitul la schimbul de bunuri și servicii
dobânzii la capital reprezintă baza obținerii profitului

Banii extinși pe piața monetară fără sprijinul Bugetul soldului este rezultatul unei extinderi a
activelor reale, determină finanțarea deficitului banilor

19
Dobânda se percepe chiar și în cazul în care Pierderea este împărțită atunci când organizația
organizația suferă pierderi. Astfel, niciun concept suferă pierderi
de pierdere a partajării

În timp ce acordăm finanțare cu numerar, Executarea de acorduri pentru schimbul de

finanțare rulantă sau fonduri de rulment, nu se bunuri și servicii este obligatorie, în timp ce se
încheie niciun acord pentru schimbul de bunuri și decontează fonduri în cadrul contractelor
servicii Murabaha.

Datorită inexistenței bunurilor și serviciilor din Datorită existenței bunurilor și serviciilor, nu are
spatele banilor în timp ce se desfășoară fonduri, loc extinderea banilor și astfel nu se creează
are loc extinderea banilor, ceea ce creează inflație inflație

Datorită inflației, antreprenorul crește prețurile Datorită controlului asupra inflației,

bunurilor și serviciilor sale, datorită încorporării
efectului inflaționist în costul produsului
Guvernul obține foarte ușor împrumuturi de la
Banca Centrală prin intermediul operațiunilor de
pe piața monetară fără a iniția cheltuieli pentru
dezvoltarea capitalului
antreprenorul nu percepe niciun preț suplimentar
Guvernul nu poate obține împrumuturi de la
Agenția Monetară fără a se asigura că livrarea de
bunuri către fondul de investiții naționale

Creșterea reală a averii nu are loc, deoarece banii Creșterea reală a bogăției oamenilor societății are
rămân în puține mâini loc, datorită efectului multiplicator, iar averea
reală intră în proprietatea multor mâini

Finanțarea datoriilor obține avantajul levierului Împărțirea profiturilor în cazul Mudarabah și

pentru o întreprindere, datorită cheltuielilor cu
dobânzile, deoarece elementul deductibil
formează profituri impozabile. Aceasta provoacă
o povară imensă a impozitelor pentru persoanele
salariate. Astfel, veniturile economisitoare și
disponibile ale oamenilor se efectuează prost.
Aceasta duce la scăderea produsului intern brut
real
Datorită scăderii PIB real, valoarea exporturilor
nete devine negativă. Aceasta invită alte datorii
externe, iar moneda locală devine mai slabă
partajarea în organizarea de afaceri în cazul
Musharakah, oferă impozit suplimentar
guvernului federal. Acest lucru duce la reducerea
sarcinii fiscale asupra persoanelor salariate.
Datorită cărora este crescută economia și venitul
disponibil al oamenilor, ceea ce duce la creșterea
produsului intern brut real
Datorită creșterii PIB real, valoarea exporturilor
nete devine pozitivă, aceasta reduce povara
datoriilor externe, iar moneda locală devine mai
puternică

20
Sistemul bancar Islamic are șansa să se consolideze în această perioadă de criză, mai ales că prezintă
o serie de avantaje comparative cu băncile clasice, susțin analistii financiari de renume mondial.
Condiţia care marchează profund sistemul bancar islamic este prezenţa lichidităţilor în exces, o
obligaţie care a protejat băncile islamice de criza din sistemul financiar european de exemplu, în care
lipsa de lichidităţi face ravagii.

Potrivit legii Sharia, sistemul financiar islamic interzice dobânda și investițiile în companii din
sectoare care au de a face cu producerea de bauturi alcoolice, pornografia sau jocuri de noroc.
Tranzacțiile sunt garantate prin active, în general imobiliare sau mărfuri, pentru ca Sharia cere ca
tranzacțiile să aibă ca suport activități din economia reală.

Pâna în prezent, criza mondială a creditelor a avut un impact redus asupra bancilor islamice, deși
ieftinirea bunurilor imobiliare si a materiilor prime si temperarea cresterii economice incepe sa
afecteze si acest sector.

Creşterea popularităţii bankingului islamic în Occident se explică nu doar prin migraţia musulmanilor,
ci şi prin avantajele finanţării conform Sharia, manifestate elocvent în timpul crizei globale: băncile
islamice s-au dovedit mai stabile, au avut mai puţine probleme cu lichidităţile. În afară de aceasta,
potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), chiar şi în vremuri liniştite băncile islamice sunt cu o
treime mai eficiente decât cele occidentale. Băncile islamice au devenit populare şi printre oamenii
obişnuiţi.

Sistemului financiar islamic - interdicţia la operaţiuni speculative – banii sunt investiţi doar în
producţia reală – şi la finanţarea jocurilor de noroc, precum şi a oricăror alte proiecte legate de
producţia de alcool, a tutunului, pornografică şi de arme. În acest mod, bankingul islamic este
îngrădit de către normele Sharia în faţa multor factori de risc, care se dovedesc adesea distrugătoare
pentru băncile islamice şi devin cauză a crizelor.

Astăzi, omenirea adună roadele atitudinii sfidătoare faţă de preceptele morale în business, printre
aceste roade numărându-se şi crizele globale. Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace a lansat un
apel în vederea reformării sistemului financiar mondial, în speţă în vederea înfiinţării unui ‘organism
global de reglementare’, cu jurisdicţie planetară. În opinia Vaticanului, noua ordine financiară
trebuie să fie fundamentată pe norme etice unanim recunoscute şi să asigure o repartizare
echitabilă a bogăţiilor mondiale.

Pe masură ce marile bănci globale precum HSBC, Deutsche Bank, JPMorgan și Standard Chartered
Bank încep să ofere și produse financiare islamice pe lânga cele convenționale, cei care aleg să aibă o
carieră în acest domeniu trebuie să dovedească astfel de cunostințe nu numai în instituțiile
musulmane.

Băncile islamice pot îndeplini aceleaşi funcţii pe care le pot îndeplini şi băncile convenţinale.
Diferenţa esenţială între băncile obişnuite şi băncile islamice este că băncile islamice trebuie să
respecte, pe lângă reglementările bancare din ţările în care sunt, şi Legea Islamică (Sharia). Sistemul
financiar islamic interzice dobânda și investițiile în companii din sectoare care au de a face cu
producerea de băuturi alcoolice, pornografia sau jocuri de noroc.

21
Lista de Referinte

Ben Bouheni, Faten; Ammi, Chantal; Levy, Aldo. 2016. Banking Governance, Performance and Risk-
Taking: Conventional Banks Vs Islamic Banks, 3(10), pp. 51 – 87.
http://booksc.xyz/s/?q=10.1002/9781119361480.ch3

Osama D. Sweidan. 2011. Monetary policy inertia: case of Jordan. Journal of economic studies, pp.
144-155. http://booksc.xyz/s/?q=10.1108/01443581111128389

Talal Bataineh. 2018. The Role of Financial and Monetary Policy in the Economic Activity in Jordan
During the Period (2000-2016). Canadian Center of Science and Education, Vol 11, pp. 167- 172.
http://www.ccsenet.org/journal/index.php/ibr/article/download/74977/41363

Sweidan, Osama D. 2009. Asymmetric central bank’s preference and inflation rate in Jordan. Studies
in economics and finance, Vol.26, pp. 232-245.
http://booksc.xyz/s/?q=10.1108/10867370910995690

Hasan, Maher; Dridi, Jemma. 2011. The Effects of the Global Crisis on Islamic and Conventional Bank.
Journal of International Commerce Economics and Policy, Vol 2, pp. 163-200.
http://booksc.xyz/s/?q=10.1142/S1793993311000270

Ben Bouheni, Faten; Ammi, Chantal; Levy, Aldo. 2016. Mechanisms of Corporate Governance,
Banking Governance and Islamic Banking Governance, Vol 4, pp 89- 113.
http://booksc.xyz/s/?q=10.1002/9781119361480.ch4

http://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/c1e184ab-ad4e-4ed8-a24e-0fb908dd46e8.pdf

http://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/8c90c6af-fa44-4aa7-b2ce-2ec90cada8cc.pdf

http://web.archive.org/web/20200426142247/http://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/8
c90c6af-fa44-4aa7-b2ce-2ec90cada8cc.pdf

http://web.archive.org/web/20200426142646/http://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/c
1e184ab-ad4e-4ed8-a24e-0fb908dd46e8.pdf

https://www.alaraby.co.uk/economy/2020/3/15/%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%B1%D9%83%D8%
B2%D9%8A-%D8%A7%D9%84%D8%A3%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A-
%D9%8A%D8%B3%D9%85%D8%AD-%D8%A8%D8%AC%D8%AF%D9%88%D9%84%D8%A9-
%D8%A7%D9%84%D9%82%D8%B1%D9%88%D8%B6-
%D9%88%D8%AA%D8%A3%D8%AC%D9%8A%D9%84-

22
%D8%A7%D9%84%D8%A3%D9%82%D8%B3%D8%A7%D8%B7-%D8%A8%D8%B3%D8%A8%D8%A8-
%D9%83%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%86%D8%A7

http://web.archive.org/web/20200426143254/https://www.alaraby.co.uk/economy/2020/3/15/%D
8%A7%D9%84%D9%85%D8%B1%D9%83%D8%B2%D9%8A-
%D8%A7%D9%84%D8%A3%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A-%D9%8A%D8%B3%D9%85%D8%AD-
%D8%A8%D8%AC%D8%AF%D9%88%D9%84%D8%A9-
%D8%A7%D9%84%D9%82%D8%B1%D9%88%D8%B6-
%D9%88%D8%AA%D8%A3%D8%AC%D9%8A%D9%84-
%D8%A7%D9%84%D8%A3%D9%82%D8%B3%D8%A7%D8%B7-%D8%A8%D8%B3%D8%A8%D8%A8-
%D9%83%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%86%D8%A7

https://royanews.tv/news/208655

http://web.archive.org/web/20200426143523/https://royanews.tv/news/208655

https://www.aa.com.tr/ar/%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D8%A7%D8%AF/%D8%A7%D9%84
%D9%86%D9%82%D8%AF-%D8%A7%D9%84%D8%AF%D9%88%D9%84%D9%8A-
%D9%8A%D8%AD%D8%AF%D8%AF-4-
%D8%A3%D9%88%D9%84%D9%88%D9%8A%D8%A7%D8%AA-
%D9%85%D8%B3%D8%AA%D9%82%D8%A8%D9%84%D9%8A%D8%A9-
%D9%84%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D8%A7%D8%AF-
%D8%A7%D9%84%D8%A3%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A-/1655304

http://web.archive.org/web/20190712203416/http://jsf.org/sites/default/files/AR%20The%20Perfo
rmance%20of%20the%20Jordanian%20Economy%20in%202018.pdf

http://jsf.org/sites/default/files/AR%20The%20Performance%20of%20the%20Jordanian%20Econom
y%20in%202018.pdf

http://web.archive.org/web/20200426143646/https://www.aa.com.tr/ar/%D8%A7%D9%82%D8%A
A%D8%B5%D8%A7%D8%AF/%D8%A7%D9%84%D9%86%D9%82%D8%AF-
%D8%A7%D9%84%D8%AF%D9%88%D9%84%D9%8A-%D9%8A%D8%AD%D8%AF%D8%AF-4-
%D8%A3%D9%88%D9%84%D9%88%D9%8A%D8%A7%D8%AA-
%D9%85%D8%B3%D8%AA%D9%82%D8%A8%D9%84%D9%8A%D8%A9-
%D9%84%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D8%A7%D8%AF-
%D8%A7%D9%84%D8%A3%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A-/1655304

https://fanack.com/ar/jordan/economy/?gclid=EAIaIQobChMI5rbuw6WG6QIVSkPTCh2kbArcEAAYAS
AAEgK8zfD_BwE

http://www.jsf.org/ar/content/%D8%A7%D9%84%D9%86%D8%B8%D8%A7%D9%85-
%D8%A7%D9%84%D8%B6%D8%B1%D9%8A%D8%A8%D9%8A

http://www.cbj.gov.jo/EchoBusv3.0/SystemAssets/PDFs/%D8%A7%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%A
A%D8%B5%D8%A7%D8%AF%20%D8%A7%D9%84%D8%A7%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A%20%
D9%81%D9%8A%20%D8%A7%D8%B1%D9%82%D8%A7%D9%85%202019.pdf

https://www.imf.org/en/Countries/JOR

http://www.ahewar.org/debat/show.art.asp?aid=79608

23
https://web.archive.org/web/20130614094158/http://www.ici.org.jo/ar/%D9%86%D8%B9%D9%85
%D8%A7%D9%84%D9%88%D8%B6%D8%B9%D8%A7%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D
8%A7%D8%AF%D9%8A%D9%85%D9%82%D9%84%D9%82.aspx

https://web.archive.org/web/20170429125514if_/http://jordan.smetoolkit.org:80/jordan/ar/conte
nt/ar/56685/%D9%87%D9%84-%D9%8A%D8%B9%D8%AA%D8%A8%D8%B1-
%D8%B1%D8%A8%D8%B7-%D8%A7%D9%84%D8%AF%D9%8A%D9%86%D8%A7%D8%B1-
%D8%A7%D9%84%D8%A7%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A-
%D8%A8%D8%A7%D9%84%D8%AF%D9%88%D9%84%D8%A7%D8%B1-
%D8%A7%D9%84%D8%A7%D9%85%D8%B1%D9%8A%D9%83%D9%8A-
%D9%85%D9%81%D9%8A%D8%AF%D8%A7%D9%8B-
%D9%84%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D8%A7%D8%AF-
%D8%A7%D9%84%D8%A7%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A%D8%9F

http://www.kinghussein.gov.jo/economy9.html#Industry

http://intaj.net/

https://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/c1e184ab-ad4e-4ed8-a24e-0fb908dd46e8.pdf

https://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/PDFs/EN/CBJ%20Strategic%20Plan%20(2016-
2018)%20English.pdf

https://www.abj.org.jo/Pages/viewpage?pageID=75

https://www.abj.org.jo/echobusv3.0/systemassets/‫التقرير‬%20‫السنوي‬%2041%20‫جمعية‬%20‫البنوك‬.pdf

http://www.cbj.gov.jo/EchoBusV3.0/SystemAssets/7313f529-5cf1-4ef8-86e5-8493bfba3a9b.pdf

http://www.cbj.gov.jo/EchoBusv3.0/SystemAssets/PDFs/2018/June/AML_%20CFT_Policy.pdf

http://web.archive.org/web/20200426150601/http://www.cbj.gov.jo/EchoBusv3.0/SystemAssets/P
DFs/%D8%A7%D9%84%D8%A7%D9%82%D8%AA%D8%B5%D8%A7%D8%AF%20%D8%A7%D9%84%
D8%A7%D8%B1%D8%AF%D9%86%D9%8A%20%D9%81%D9%8A%20%D8%A7%D8%B1%D9%82%D8
%A7%D9%85%202019.pdf

http://jsf.org/sites/default/files/AR%20The%20Performance%20of%20the%20Jordanian%20Econom
y%20in%202018.pdf

https://www.cbj.gov.jo/Pages/viewpage.aspx?pageID=264

https://www.abj.org.jo/echobusv3.0/systemassets/2012-202003%‫المرصف‬20%‫القطاع‬20%‫تطور‬.pdf

24