UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Master Bănci și Piețe de Capital

Lucrare de disertaţie
Sistemul Bancar Al Regatul Hașemit Al Iordaniei

Absolvent,
Mays ODEH

Coordonator ştiinţific,
Conf.univ.dr. Daniela Georgeta BEJU

2020, Cluj-Napoca

1
Cuprins
Introducere...........................................................................................................................5
Capitolul. I Banca Centrala a Iordaniei.............................................................................6
1.1. Înființarea si organizarea …............................................................................................6
1.1.1 Aparitia si evolutia …....…......................................................................................6
1.1.2. Managementul si unitățile organizaționale.............................................................7
1.1.3. Partenerii bancii centrale........................................................................................10
1.2. Obiective instituționale a bancii centrale.......................................................................12
1.3. Sarcinile si functiile bancii centrale a Iordaniei.............................................................13
1.4. Produse si servicii bancare.............................................................................................15
1.5. Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.................................................16
Capitolul II. Sistemul bancar din Iordania.......................................................................18
2.1. Băncile islamice ….........................................................................................................18
2.1.1. Tipuri de banci islamice..........................................................................................19
2.1.2. Clientii bancii islamice............................................................................................19
2.2. Principalele produse bancare Islamice…........................................................................20
2.2.1. Murabaha...............................................................................................................20
2.2.2. Musawamah...........................................................................................................21
2.2.3. Qard Hasan.....................................................................................................................21
2.2.4. Muşaraka...............................................................................................................21
2.2.5. Mudaraba...............................................................................................................22
2.3. Diferențe între băncile islamice și băncile convenționale..............................................23
2.3.1. Conceptul de ban....................................................................................................23
2.3.2. Împărțirea profitului și a pierderilor.......................................................................24
2.3.3. Relația cu instituția financiară................................................................................24
Capitolul. III Studiu de caz: Politica monetara a băncii centrale a Iordaniei ….........28
3.1. Obiectivele politicii monetare …...................................................................................28
3.2. Instrumentele politicii monetare....................................................................................29
3.3. Ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară …..........................................31
3.4. Politica cursului de schimb............................................................................................36
Concluzii...............................................................................................................................40
Bibliografie...........................................................................................................................41

2
Lista tabelelor şi figurilor

Tabele:
1) Tabel nr1. Diferenta între Musharkah și Mudarbah...................................................22
2) Tabel nr2. Diferențele între băncile conventionale și băncile islamice......................25

Figuri:
1) Graficul nr1. Rata oficială a dobânzii in Iordania......................................................31
2) Graficul nr2. Rata inflaţiei ........................................................................................32
3) Graficul nr3. Rata șomajului în Iordania....................................................................33
4) Graficul nr4. Rata de creștere anuală (PIB)...............................................................34
5) Graficul nr5. Cursul de schimb USD/JOD................................................................38

3
 Abstract
Banca Centrală a Iordaniei (CBJ) este autoritatea monetară din Regatul Hașemit al Iordaniei și
are o personalitate juridică și financiară independentă. Banca Centrala a Iordaniei lucrează între
două margini; menținerea atractivității dinarului iordanian față de menținerea unui curs de
schimb pe dolarul american. În același timp, politica monetară a Băncii Centrale urmărește
menținerea stabilității monetare în Regatul Unit.
Sectorul bancar este considerat unul dintre cele mai importante și dezvoltate sectoare
economice din Iordania, deoarece continuitatea și succesul sectorului bancar contribuie la
realizarea unei dezvoltări economice durabile și creșterea stabilității financiare în Regatul Unit.
Motivatia lucrării
Fiind pasionata de macroeconomie și de modul în care instituțiile financiare și comerciale
interacționează la nivel de stat, am încercat să înteleg mecanismul de transmisie a politicii
monetare, modul în care mäsurile de politică monetară și na numai, influențează evoluția în
timp a economici unei țări.
Tara aleasă reprezintă un interes aparte pentru mine. Iordania este o economie deschisă mică,
clasificată drept o țară cu venituri medii mai mici, cu aproximativ 9,956,011 milioane de
locuitori, această economie trăiește într-o regiune instabilă. Drept urmare, economia este
vulnerabilă la evoluțiile externe, fie evenimente economice, fie politice. Economia Iordaniei
obișnuia să pună în aplicare un program generalizat de subvenționare la prețul bunurilor
necesare, adică produsele petroliere, produsele alimentare, educația și serviciile de sănătate. În
plus, guvernul iordanian obișnuia să controleze și să monitorizeze prețurile.
Scopul acestui lucrari este de a studia sistemul bancar si politica monetare în economia
iordaniană, în care politica monetară este neutră din cauza adoptării unui curs de schimb fix cu
dolarul american.
Metodologia
Datele utilizate în aceast studiu au fost achiziționate din baza de date a Băncii Centrale
rapoartelor sale anuale și site-uri web a Iordaniei, precum și a Departamentului de statistică din
Iordania.

4
 Introducere

Iordania (al cărui nume oficial este Regatul Hașemit al Iordaniei) este o țară arabă situată în
sud-vestul Asiei, iar populația țării este estimată la 9,956,011 milioane în 2020. Limba arabă
este limba oficială, dar engleza este înțeleasă pe larg în rândul claselor superioare și mijlocii.
Moneda locală este Dinarul Iordanian.
Iordania este o mică economie deschisă, care trăiește într-o regiune instabilă. Drept urmare,
economia este vulnerabilă la evoluțiile externe, fie economice, fie politice. Obiectivul principal
al băncii centrale a Iordaniei (CBJ) este menținerea unui curs de schimb pe dolarul american.
În 1988/1989 economia Iordaniei a cunoscut un șoc negativ, care a condus la un scenariu de
inflație ridicată și o creștere economică negativă. În acel moment, Iordania a adoptat un
program de ajustare economică în cadrul consultării cu Fondul Monetar Internațional (FMI)
care vizează obținerea stabilității economice și îndreptarea către o economie orientată către
piață.
Banca Centrală a Iordaniei este autoritatea monetară din Regatul Hașemit al Iordaniei și are o
personalitate juridică și financiară independentă. Banca Centrală este responsabilă exclusiv de
gestionarea politicii monetare și de supravegherea sectorului monetar și bancar. Obiectivele
Băncii Centrale, așa cum este prevăzut la articolul 4 din legea sa, sunt menținerea stabilității
monetare în Regat și asigurarea convertibilității dinarului iordanian și, astfel, încurajarea
creșterii si dezvoltari economice în conformitate cu politica economică generală a guvernului.

5
Capitolul. I Banca Centrala a Iordaniei (CBJ)

Este Banca Centrală a Regatului Hașemit al Iordaniei și este deținută de Guvernul Iordaniei.
Cu un capital curent de 48 milioane de dinari iordanieni. Banca a fost constituită în
conformitate cu Legea Băncii Centrale a Iordaniei din 1959. Activitățile sale au început la 01
octombrie 1964.

1.1. Înființarea si organizarea băncii centrale

Iordania a început pregătirile pentru înființarea Băncii Centrale a Iordaniei la sfârșitul anilor
'50. Legea Băncii Centrale a Iordaniei a fost adoptată în 1959. Procedurile directe ale băncii au
fost finalizate în prima zi a lunii octombrie 1964.
Guvernul iordan deține întregul capital al Băncii Centrale, care a crescut în etape, de la un
milion la optsprezece milioane dinari iordanieni,
În ciuda proprietății guvernului asupra capitalului său, Banca Centrală se bucură, în
conformitate cu dispozițiile legii sale, de o personalitate juridică independentă.
CBJ și-a început operațiunile în prima zi a lunii octombrie 1964, conform Legii Băncii Centrale
a Iordaniei nr. 4 din 1959 și a modificărilor sale pentru înlocuirea Consiliului valutar al
Iordaniei, înființat în 1950 și a cărui sarcină s-a limitat la păstrarea unui acoperirea dinarului în
lire sterline. Consiliul nu a exercitat, însă, nicio funcție legată de gestionarea politicii monetare
și de supravegherea băncilor.
Având în vedere importanța existenței unei bănci centrale pentru îndeplinirea sarcinilor
tradiționale ale băncilor centrale, noua Lege a Băncii Centrale a Iordaniei nr. 23 din 1971 și
modificările acesteia au fost emise pentru a înlocui legile anterioare nr. 4 din 1954 și nr. 93 din
1966. În lumina hotărârii CBJ de a-și face legea să reflecte cele mai recente actualizări care țin
pasul cu cele mai recente evoluții și cele mai bune practici și experiențe globale în ceea ce

6
privește rolul băncilor centrale în realizarea stabilității monetare și financiare în definiția largă,
ca consolidarea independenței CBJ în implementarea sarcinilor sale și în îndeplinirea
obiectivelor sale; acest lucru s-a reflectat în cea mai recentă modificare a Legii nr. 24 a Băncii
Centrale nr. 24 din 2016 pentru a extinde domeniul de aplicare al obiectivelor CBJ în urma
băncilor centrale din regiune și de pe glob, în special în contextul repercusiunilor crizei
financiare globale. Modificarea a acordat CBJ autoritatea de a monitoriza și superviza sistemul
național de plăți; determină sistemele de plată, compensare și decontare pe care le
administrează; și supune instituțiilor financiare care exercită una sau mai multe activități
specificate în Legea bancară sub umbrela sa de monitorizare și supraveghere. De asemenea,
modificarea a permis CBJ să își îndeplinească sarcinile și crește stabilitatea monetară și
financiară în regat. (CBJ, Strategic Plan, 2020- 2022 pag. 2).

1.1.2. Managementul si unitățile organizaționale

Departamentul General pentru Afaceri al Băncii Centrale este condus de un consiliu de

administrație format din guvernator (președintele Consiliului), adjuncții săi și șase membri,
Consiliul își exercită competențele și responsabilitățile în conformitate cu ceea ce este stabilit
de Legea Băncii Centrale sau de orice altă lege și de reglementările emise în conformitate cu
aceasta.
Managementul Băncii Centrale a Iordaniei este format dintr-un consiliu de administrație care
gestionează afacerile generale ale Băncii. Președintele consiliului este guvernatorul Băncii, cu
cei doi viceguvernatori în calitate de membri, pe lângă alți șase membri numiți de cabinet.
Consiliul își exercită autoritățile și responsabilitățile, astfel cum sunt stabilite de legea Băncii
Centrale sau de orice alte legi și reglementări emise în temeiul acestora.

Departamente executive, structura organizațională și rezumatul fișelor de post ale unităților

organizaționale: (CBJ, Strategic Plan, 2016-2018, pag. 8).
1- Departamentul operațiuni pe piață deschisă și datorie publică: Acest departament este
responsabil pentru implementarea politicii monetare și gestionarea emisiilor datoriei publice
interne, astfel încât să contribuie la menținerea stabilității monetare. De asemenea, urmărește
acordarea și gestionarea avansurilor acordate băncilor licențiate și instituțiilor de creditare
specializate, în conformitate cu reglementările în vigoare.

7
2- Departamentul de Supraveghere Bancară: Acest departament este responsabil de verificarea
solidității pozițiilor financiare ale băncilor, companiilor de microfinanțare și companiilor de
informații de credit și monitorizarea acestora în conformitate cu legile, statutele și instrucțiunile
în vigoare, precum și standardele internaționale relevante. De asemenea, departamentul
contribuie la promovarea transparenței și corectitudinii instituțiilor financiare care sunt supuse
supravegherii CBJ atunci când se ocupă de clienții lor pentru a spori competitivitatea acestor
instituții și a contribui la protejarea acestora împotriva riscurilor de reputație într-un mod care
să le asigure contribuția la dezvoltarea economică durabilă și un sistem financiar stabil.
3- Departamentul de stabilitate financiară: Acest departament este responsabil de asigurarea
capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri prin analizarea, evaluarea, monitorizarea
și controlul riscurilor la nivelul sistemului financiar în ansamblu, pe lângă stabilirea și
implementarea strategiilor necesare. să facă față crizelor financiare astfel încât să satisfacă
cerințele pentru un grajd sistem financiar.
4- Departamentul de plăți interne și operațiuni bancare: acest departament are misiunea de a
furniza servicii bancare interne clienților CBJ; gestionarea și dezvoltarea sistemelor de plăți și
decontare operate de CBJ; și supravegherea, monitorizarea și reglementarea sistemelor de plată
din Regat.
5- Departamentul de emitere a monedei: Departamentul este responsabil de gestionarea și
organizarea emiterii de bancnote, monede și monede comemorative; păstrarea activelor
valoroase ale CBJ și / sau a celor depozitate în custodia în siguranță și supravegherea muzeului
valutar.
6- Departamentul de Investiții și Operațiuni Externe: Acest departament este însărcinat cu
gestionarea activelor de aur și în valută străină ale regatului, pentru a atinge standarde de
securitate, lichiditate și rentabilitate, pe lângă gestionarea tuturor operațiunilor financiare și
bancare externe.
7- Departamentul de cercetare: Acest departament își asumă responsabilitatea de a permite CBJ
să-și stabilească și să pună în aplicare politica sa monetară și să pregătească documente de
cercetare și rapoarte care să includă recomandări relevante pentru stabilirea și implementarea
politicii monetare și a politicilor economice generale ale guvernului. De asemenea,
departamentul pregătește setările pentru consultările guvernului iordanian cu finanțele
regionale și internaționale instituții. Mai mult, revizuiește legile și statutele care afectează
mediul economic din regat. În cele din urmă, departamentul gestionează cunoștințele din CBJ.

8
8- Departamentul de audit intern: prin activitatea sa de asigurare și consultativă, departamentul
de audit intern ajută conducerea CBJ în îmbunătățirea operațiunilor sale și îndeplinirea
responsabilităților sale în mod eficient și eficient, verificând acuratețea și temeinicia diferitelor
activități ale CBJ, precum și conformitatea acestora cu legile, regulamentele, instrucțiuni,
politici și planuri. De asemenea, ajută CBJ în realizarea obiectivelor sale prin evaluarea și
îmbunătățirea eficacității proceselor de gestionare, control și guvernare a riscurilor.
9- Departamentul Resurse Umane: Departamentul ajută CBJ să își atingă obiectivele prin
atragerea și furnizarea resurselor umane necesare pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de
Legea Băncii Centrale a Iordaniei cu o eficiență ridicată la cel mai mic cost și efort posibil.
10- Departamentul administrativ: Departamentul contribuie la realizarea obiectivelor CBJ,
furnizând unităților organizatorice nevoile lor de clădiri, construcții, consumabile fixe și
servicii necesare pentru efectuarea operațiunilor CBJ.
11- Departamentul financiar: Departamentul contribuie la realizarea obiectivelor CBJ prin
planificarea și prognozarea surselor și utilizării fondurilor, inclusiv în planificarea nevoilor
anuale de aprovizionare necesare pentru CBJ îndeplini sarcinile sale. În plus, departamentul
analizează datele financiare ale CBJ și prezintă rapoarte necesare pentru luarea deciziilor
corespunzătoare.
12- Departamentul Tehnologiei Informației: Departamentul este responsabil pentru furnizarea
serviciilor legate de tehnologia informației și stabilirea strategiilor și politicilor relevante pentru
toate unitățile organizaționale din CBJ. În plus, departamentul planifică, implementează și
participă la toate proiectele care sunt legate de tehnologia informației la nivelul CBJ și le
supraveghează pentru a asigura respectarea lor cu obiectivele strategice ale CBJ, în
conformitate cu cele mai adecvate proceduri și standarde.
13- Departamentul de gestionare a riscurilor: Departamentul este responsabil pentru stabilirea,
implementarea și revizuirea cadrului general de gestionare a riscurilor agregate care include
mecanismele de determinare, evaluare, monitorizare și control al riscurilor în mod durabil.
Acest cadru include, de asemenea, stabilirea politicilor legate de securitatea informațiilor
pentru a le menține și proteja pentru a asigura realizarea durabilă a obiectivelor CBJ în mod
eficient și eficient.
14- Departamentul de supraveghere a schimburilor de bani: Acest departament este însărcinat
să asigure conformitatea întreprinderilor de schimb cu Legea schimbului, cu regulamentele și
instrucțiunile prevăzute de aceasta, pe lângă alte legi și instrucțiuni relevante. Mai mult,
departamentul studiază cererile de licențiere pentru exercitarea activității de schimb, reînnoirea
9
licențelor companiilor de schimb și cererile de înființare a atelierelor de aur. De asemenea,
departamentul examinează și sugerează modificări ale legilor, statutelor și instrucțiunilor care
reglementează activitatea de schimb.
15- Sucursale bancare: Fiecare dintre sucursalele CBJ conduce serviciile bancare necesare
clienților CBJ în locațiile lor relative.
16- Oficiul pentru consultări juridice: Biroul sprijină deciziile CBJ cu avizul și consultările
legale necesare. În plus, reprezintă CBJ în instanțe, așa cum a decis guvernatorul sau oricare
dintre adjuncții săi.
17- Biroul guvernatorului: Biroul ajută guvernatorul și cei doi viceguvernatori în gestionarea
afacerilor tehnice și administrative și introduce consultanță și recomandări guvernatorului și
celor doi viceguvernatori cu privire la unele dintre activitățile principale ale CBJ. În plus, biroul
pregătește informații despre studii de specialitate, articole (ziare) și publicații legate de
mandatul CBJ.
18- Oficiul CBJ la Royal Hashemite Court: Biroul are grijă de toate serviciile bancare pe care
Royal Hashemite Court le poate solicita în Dinarul Iordanian și în valută străină.

1.1.3. Partenerii bancii centrale

Pentru a asigura transparența și eficiența comunicațiilor cu partenerii cheie ai CBJ, banca a
dezvoltat o metodologie de comunicare externă și internă care permite o comunicare continuă
cu toți partenerii și cu toți lucrătorii din CBJ. Procesul de analiză și determinare a posibililor
parteneri s-a bazat pe regulile științifice ale planificării strategice prin organizarea de sesiuni
de brainstorming pentru a pune pe listă cei mai proeminenți parteneri care influențează și sunt
influențați de activitatea CBJ sau au interese comune cu CBJ. De asemenea, a fost determinată
importanța și interacțiunea dintre aceștia și CBJ în atingerea obiectivelor naționale. (CBJ,
Strategic Plan, 2016-2018, pag. 13).
Cei mai importanți parteneri:
1- Persoane fizice (publicul)
CBJ ca o instituție publică, care servește interesul superior al cetățenilor răspunde în fața
publicului larg și dorește să mențină transparența în deciziile sale. În consecință, oferă o bază
de date periodică despre evoluțiile economice. Se dorește, de asemenea să furnizeze moneda
iordaniene în timp util, cu înaltă calitate și caracteristici de securitate stricte. Aceasta; în plus,
îndeplinește nevoile și cerințele cetățenilor în gestionarea operațiunilor sale, astfel încât să
mențină stabilitatea cursului de schimb al JD, să protejeze puterea de cumpărare a economiilor
10
și să promoveze o infrastructură bancară eficientă. CBJ a furnizat, de asemenea, servicii
electronice pentru persoane fizice, cum ar fi serviciul de plată electronică, care are ca scop
ajutarea utilizatorilor sistemului să vizualizeze valoarea facturilor și plăților și să le deconteze
electronic prin diferite canale de plată. CBJ a emis, de asemenea, obligațiunile individuale de
economisire (ISB) ca un instrument care permite persoanelor fizice să utilizeze și să gestioneze
economiile în siguranță. CBJ a emis, de asemenea, instrucțiuni privind gestionarea corectă și
transparentă a clienților, astfel încât să sporească principiile transparenței și corectitudinii
băncilor atunci când se ocupă cu clienții.
2- Instituții guvernamentale și semi-guvernamentale
Responsabilitățile CBJ în relația cu guvernul sunt reprezentate în activitatea de consultant
financiar pentru guvern în afacerile financiare și economice, în implementarea inițiativelor
regale și a agendei naționale, în furnizarea de servicii bancare pentru instituțiile
guvernamentale și semi-guvernamentale (o bancă pentru guvernul) și gestionarea datoriei
publice. CBJ funcționează continuu pe coordonarea dintre politicile fiscale și monetare pentru
atingerea obiectivelor economice și de dezvoltare la nivel național, precum și pe îndeplinirea
sarcinilor sale.
3- Sisteme bancare și financiare
CBJ are grijă să îndeplinească toate cerințele și nevoile sistemului bancar care joacă un rol
esențial și important în implementarea politicii monetare prin contribuția la creșterea
economică prin furnizarea de servicii de intermediere financiară diferitelor entități economice.
În îndeplinirea sarcinilor sale, CBJ se conformează principiului egalității în relațiile cu
instituțiile bancare și ale sistemelor financiare. De asemenea, lucrează pentru a asigura
disponibilitatea unui nivel adecvat de lichiditate care să răspundă nevoilor economiei. De
asemenea, CBJ încurajează băncile autorizate să pună în aplicare cele mai recente standarde
internaționale pentru a îmbunătăți serviciile bancare la niveluri care le fac capabile să
concureze pe plan internațional.
4- Sectorul de afaceri
Sectorul de afaceri se bazează pe CBJ în gestionarea volumului și a costului creditului. CBJ
depune cel mai mare efort pentru a oferi un mediu de investiții solid pentru implementarea
proiectelor și atragerea investițiilor în sectorul de afaceri prin menținerea unor rate de inflație
rezonabile, o rată de schimb stabilă pentru JD și un sistem bancar solid și stabil
5- Organizații și organisme internaționale

11
CBJ are legături strânse cu organizații și organisme internaționale, cum ar fi Fondul Monetar
Internațional, Banca Mondială, Fondul Monetar Arab și altele. De asemenea, are legături cu
mai multe instituții și alte bănci centrale prin memorandumuri de înțelegere. În această privință,
CBJ are grijă să îmbunătățească și să consolideze aceste relații și să încurajeze și să își
consolideze reputația în comunitatea internațională.
6- Mediu inconjurator
CBJ consideră mediul extern ca partener-cheie, deoarece nu lucrează în izolare față de mediul
înconjurător; este afectat și afectează mediul prin activitățile și sarcinile sale. În acest context,
CBJ acordă o mare prioritate pentru siguranța mediului și exercită eforturile necesare pentru a
menține și de a salva mediul înconjurător, și să protejeze dreptul generațiilor viitoare în
comunitate pentru a avea un mediu curat. În strategia și planurile sale de acțiune, CBJ a adoptat
programe care vizează servirea mediului.

1.2. Obiective instituționale a bancii centrale

Banca Centrală a Iordaniei lucrează pentru atingerea a trei obiective naționale care includ
participarea la asigurarea stabilității monetare și financiare, contribuind la realizarea dezvoltării
economice și sociale globale și contribuind la asigurarea unui mediu investițional atractiv.
Pentru a realiza acest lucru, Banca Centrală și-a formulat șase obiective instituționale, care
includ:
1- Menținerea stabilității monetare în Regatul: prin menținerea unor rate ale inflației stabile și
cursul de schimb, crearea unei structuri a ratelor dobânzilor și niveluri de lichiditate în
concordanță cu mărimea activității economice, oferind un mediu adecvat pentru mobilizarea
economiilor și finanțarea investițiilor, precum și menținerea și gestionarea rezervelor de valută
străină și aurul regatului.
2- Menținerea siguranței și prevenirii sistemului bancar: prin verificarea corectitudinii
activității și a performanței instituțiilor sistemului bancar, soliditatea pozițiilor lor financiare și
întinderea angajamentului lor de a aplica regulile de guvernanță instituțională în conformitate
cu instrucțiunile Băncii Centrale.
3- Asigurarea convertibilitatea dinarului prin satisfacerea nevoilor pieței locale în valute
străine, menținerea și gestionarea rezervelor de valută străină și aur regatului, și monitorizarea
cursurilor de schimb și activitatea casieri.
4- Menținerea unui sistem național sigur și avansat de plăți: prin gestionarea sistemului de
deconturi brute imediate (Real Time Gross Settlement System – Jordan (RTGS-JO)) și
12
măsurarea și decontarea cecurilor bancare primite și ieșite prin sistemul de verificare
electronică.
5- Menținerea încrederii și securității în moneda iordaniană: prin furnizarea de specificații de
securitate ridicate pentru numeraru emis, menținând în același timp calitatea bancnotelor emise,
retragerea invalidului din circulație, urmărirea și controlul falsificării monedei naționale și
asigurarea pieței iordaniene cu cantități suficiente de bancnote și monede.
6- Răspândirea și aprofundarea cunoștințelor financiare și bancare: prin furnizarea de surse de
informații și publicarea de date, rapoarte și campanii de sensibilizare.

Obiectivele sarcinile Băncii Centrale

Banca centrală își propune să mențină stabilitatea monetară în Regat, să asigure
convertibilitatea dinarului iordanian, să contribuie la obținerea stabilității bancare și financiare
în Regat și să contribuie la încurajarea creșterii economice susținute în conformitate cu
politicile economice generale ale Regatului.
Pentru atingerea acestor obiective, Banca Centrală își asumă numeroase sarcini reprezentate în
stabilirea politicii monetare în Regat și punerea în aplicare a acesteia prin utilizarea unui sistem
integrat de instrumente de politică monetară, politica de curs dinar adecvată economiei
iordaniene și menținerea și gestionarea rezervelor de aur și monedă străină ale Regatului. De
asemenea, banca centrală organizează credit în economia iordaniană pentru a obține stabilitatea
monetară și financiară și cerințele pentru o creștere economică cuprinzătoare, pe lângă emiterea
de bancnote și monede.
Pe de altă parte, banca centrală monitorizează și supraveghează băncile într-o manieră care să
asigure siguranța pozițiilor lor financiare și protejarea drepturilor deponenților și acționarilor
în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și a regulilor de guvernanță corporativă,
precum și supravegherea și supravegherea oricărei instituții financiare pentru a asigura
integritatea poziției sale financiare în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. În plus,
banca centrală este însărcinată cu organizarea și dezvoltarea sistemului național de plăți într-o
manieră care să asigure furnizarea de sisteme sigure și eficiente de plată, compensare și
decontare.

1.3. Sarcinile si functiile banci centrale a Iordaniei

Conform legii sale, CBJ se bucură de independență administrativă și financiară care îi permite
să își îndeplinească sarcinile în mod eficient și cu o flexibilitate ridicată. CBJ își propune să
13
mențină stabilitatea monetară, să contribuie la realizarea stabilității bancare și financiare în
regat și să promoveze o creștere economică susținută, în conformitate cu politicile economice
generale din Iordania. Pentru a-și atinge obiectivele, CBJ își asumă următoarele sarcini: (CBJ,
Strategic Plan, 2016-2018, pag. 27).
1- Întocmirea și implementarea politicii monetare în regat.
2- Determinarea sistemului și a politicii de schimb JD.
3- Supravegherea și monitorizarea băncilor, astfel încât să mențină soliditatea pozițiilor lor
financiare și să protejeze drepturile deponenților și acționarilor, în conformitate cu legislațiile
efective și normele de guvernare pe care CBJ le stabilește conform instrucțiunilor pe care le
emite în acest scop.
4- Supravegherea oricărei instituții financiare care este supusă monitorizării și supravegherii
sale pentru a asigura soliditatea poziției sale financiare, în conformitate cu legislațiile efective
și normele de guvernare pe care CBJ le stabilește conform instrucțiunilor pe care le emite în
acest scop.
5- Reglementarea și dezvoltarea sistemului național de plăți pentru a oferi sisteme sigure și
eficiente de plată, vămuire și decontare în regat.
6- Reglementarea creditului pentru a atinge stabilitatea monetară și financiară și cerințele de
creștere economică.
7- Emiterea de bancnote și monede.
8- Acționând ca o bancă pentru bănci și instituțiile de creditare specializate.
9- Menținerea și gestionarea rezervelor de aur și monede străine ale regatului.
10- Acționând ca o bancă pentru guvern și instituții publice și agent financiar pentru acestea.
11- Întreprinderea măsurilor necesare pentru soluționarea problemelor economice și financiare.
12- Stabilirea regulilor și controalelor necesare pentru ca băncile și instituțiile financiare să se
ocupe cu clienții lor în mod echitabil și transparent.
13- Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la activitățile financiare și
bancare.
14- Oferirea de consultanță și consiliere guvernului cu privire la politicile fiscale și economice
și punerea lor în aplicare.
15- Executarea oricărei funcții sau tranzacții care este îndeplinită de obicei de băncile centrale,
precum și orice alte atribuții care au fost atribuite CBJ în conformitate cu legea CBJ, cu orice
altă lege sau cu acordul internațional în care guvernul este parte.

14
Funcțiile băncii centrale
1- Emiterea și reglementarea bancnotelor și monedelor în Regatul Unit.
2- Menținerea stabilității monetare în Regat.
3- Asigurarea convertibilității dinarului iordanian.
4- Gestionarea rezervelor băncilor în conformitate cu cerințele de finanțare a activității
economice.
5- Îmbunătățirea siguranței și stabilității instituțiilor bancare prin adoptarea unor metode
eficiente de control în conformitate cu cele mai recente standarde internaționale.
6- Consolidarea centrelor financiare ale instituțiilor bancare.
7- Gestionarea sistemului național de plăți.
8- Menținerea și gestionarea rezervelor Regatului Unit de aur și valute străine.
9- Asigurarea mediului bancar adecvat pentru mobilizarea economiilor și finanțarea
investițiilor.

1.4. Produse si servicii bancare

1- Satisfacerea nevoilor pieței în ceea ce privește calitatea și categoriile cerute.
2- Furnizarea lichidităților necesare băncilor licențiate.
3- Acordarea de credite băncilor licențiate prin instrumente de reducere sau rabat sau vânzarea
sau cumpărarea de documente de credit (inclusiv atribuiri, bilete la ordin, obligațiuni
guvernamentale etc.) sau prin garantarea acestor documente.
4- Gestionarea portofoliului oficial al Regatului în valută străină.
5- Furnizarea de servicii de schimb de informații de credit pentru clienții băncilor licentiate.
6- Oferă consiliere guvernului cu privire la politicile financiare, monetare și economice și
proiecte de legi și reglementări care afectează mediul economic și le oferă cadre calificate.
7- Licențierea și monitorizarea companiilor de schimb.
8- Furnizarea, difuzarea de organisme oficiale și neoficiale cu buletine statistice și rapoarte
economice periodice.
9- Anunțarea prețurilor de vânzare și cumpărare ale valutelor străine.
10- Eliberarea de monede comemorative.
11- Licențierea și controlul companiilor de informații de credit.
12- Licențierea și controlul companiilor de microfinanțare.

15
Banca Centrală își exercită rolul de supraveghere asupra băncilor care operează în Iordania
printr-o serie de mijloace, care includ: (ABJ, 2003-2012, pag, 21).
1) Licențiere: Banca Centrală a Iordaniei este singura autoritate de autorizare a băncilor și
sucursalele lor în interiorul și în afara Regatului.
2) Controlul biroului: Banca centrală monitorizează poziția financiară a băncilor, furnizându-i
date și informații periodic, unde aceste date sunt analizate și se calculează cele mai importante
raporturi și indicatori financiari pentru a afla poziția financiară a băncilor și pentru a cunoaște
gradul de conformitate a acestora cu legile, regulamentele și instrucțiunile.
3) Monitorizarea pe teren: Aceasta include efectuarea de vizite la bănci pentru a asigura
angajamentul lor față de legile, regulamentele și instrucțiunile în vigoare, în plus față de
evaluarea condițiilor de bănci într-un mod cuprinzător, în special aspectele administrative și
calitative, care nu pot fi evaluate prin situațiile financiare și rapoarte precum calitatea
circuitului, adecvarea sistemelor de control și control intern, este de remarcat aici că banca
centrală folosește sistemul CAMEL pentru a evalua băncile locale.

1.5. Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Banca Centrală a Iordaniei își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii nr.
2 din Banca Centrală a Iordaniei și a modificărilor sale și pe baza sarcinilor încredințate Băncii
Centrale a Iordaniei pentru a menține stabilitatea monetară și a asigura convertibilitatea
dinarului iordanian și a contribui la realizarea stabilității financiare și bancare în Regatul, și
printre principiile de bază ale supravegherii efective emise În numele Comitetului de la Basel,
pe lângă evitarea riscurilor asociate operațiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului
care pot fi expuse băncilor și instituțiilor financiare supuse controlului său și reprezentate de
riscuri legale, operaționale, financiare, de reputație și alte riscuri În cazul în care aceste instituții
nu respectă legile și reglementările în vigoare emise de Banca Centrală a Iordaniei sau există
deficiențe în sistemele de control intern și control al băncilor și instituțiilor financiare, această
politică vine cu cadrul general pentru fundamentele de control pe care Banca Centrală a
Iordaniei le urmează în conformitate cu abordarea bazată pe riscuri și inclusiv acreditarea Pe
date cantitative și calitative și prin utilizarea formularelor statistice, Banca Centrală a Iordaniei,
în calitatea sa de autoritate de reglementare și supraveghere, emite instrucțiuni, circulare și
ordine pentru a asigura operațiunile sigure și solide ale instituțiilor financiare supuse
controlului său, inclusiv, fără a se limita la, educația. Combaterea operațiunilor de spălare a
banilor și de finanțare a terorismului în vigoare și emise în conformitate cu Legea nr. 46 pentru
16
spălare de bani și finanțare a terorismului (46) pentru anul 2007, unde dispozițiile sale se aplică
tuturor entităților supuse controlului băncii centrale, inclusiv băncilor, companiilor de schimb,
companiilor de plată, companiilor de microfinanțare și oricărei alte companii care vor fi supuse
viitoarei supravegheri bancare. Centrul iordanian. De asemenea, banca centrală își asumă
sarcinile de monitorizare a acțiunilor organismelor supuse controlului său prin intermediul
instrumentelor de control de birou și teren, iar aceste sarcini includ verificarea angajamentului
autorităților de a menține sisteme eficiente și proceduri de control adecvate la dispoziția lor
pentru a-și determina clienții și a raporta orice operațiuni suspecte după efectuarea procesului
de investigare adecvat de către aceștia. (CBJ, AML_ CFT_Policy, 2018).

Scopul politicii
Această politică își propune să păstreze integritatea și stabilitatea sistemului financiar din
Regatul Hașemit al Iordaniei prin limitarea daunelor cauzate de sistemul financiar ca urmare a
operațiunilor de spălare a banilor și finanțării terorismului și a altor forme de activități
infracționale care ar submina stabilitatea sectorului financiar și a economiei naționale.
Această politică face parte din politica generală a Băncii Centrale menționată la articolul (12)
din Legea Băncii Centrale a Iordaniei pentru anul 1971 și modificările acesteia.
Prin urmare, procesul de combatere a combaterii spălării banilor și a operațiunilor de finanțare
a terorismului se încadrează în prioritățile generale de monitorizare ale Băncii Centrale a
Iordaniei în ceea ce privește siguranța și durabilitatea condițiilor financiare ale instituțiilor
financiare pentru a obține un control uniform.

17
Capitolul II. Sistemul bancar din Iordania

Sectorul bancar iordanian se bazează pe o infrastructură puternică, inclusiv un mediu de

reglementare prudent și exercitat prin Banca Centrală a Iordaniei, care este considerată una
dintre cele mai importante instituții de reglementare care operează în Regatul Unit, precum și
o legislație de reglementare care însoțește cele mai bune standarde și practici internaționale.
Sectorul bancar este considerat unul dintre cele mai importante și mai dezvoltate sectoare
economice din Iordania, deoarece continuitatea și succesul sectorului bancar contribuie la
realizarea unei dezvoltări economice durabile și la creșterea stabilității financiare în Regatul
Unit.
Numărul băncilor locale iordaniene este de 16, împărțit în 13 bănci comerciale și 3 bănci
islamice. Există, de asemenea, 8 bănci străine care operează în Iordania, care includ 7 bănci
comerciale și o bancă islamică. Numărul sucursalelor acestor bănci până la sfârșitul anului
2018, 844 de sucursale interne, 83 de mini-filiale și 188 de sucursale externe. (CBJ, 2018).

2.1. Băncile Islamice

Băncile islamice sunt instituții financiare guvernate de Legea Islamică, cunoscută și sub
denumirea de Sharia. Aceste instituții atrag depozite pe care mai apoi le redirectioneaza ca
imprumuturi, direct sau indirect, prin pietele de capital. Un termen mai corect pentru "banca
islamică" este "activitatea de finanțare conform Sharia".
Sistemul financiar islamic se distinge clar de capitalism. Pe de o parte, băncile islamice nu au
dreptul să acorde credite cu dobândă – aşa numita ‘riba’, asimilate cu cămătăria şi specula. Pe
de altă parte, diferă împărţirea riscurilor şi profiturilor între bancă şi client. Astfel, aceste
instituţii financiare oferă produse alternative, ca Musharaka - participaţie şi Murabaha-
împărţirea profitului. Astfel, Murahaba permite antreprenorului să nu contracteze un credit cu
dobândă, banca îi cumpără produsele de care are nevoie, i le livrează şi împarte cu el
beneficiile.
În decurs de 30 de ani, numărul instituţiilor financiare islamice din lume a depăşit 300, în peste
75 de ţări. În total, activele lor depăşesc 300 de miliarde de dolari şi cresc, în medie, cu 15%
pe an.

18
Băncile islamice cumpără bunul de care un client are nevoie, casa, masina, electronice, etc. si
îl revinde la un preț mai mare decat cel initial (in rate).
Angajatii și clienții nu trebuie să fie musulmani, dar trebuie să accepte resticțiile etice impuse
de valorile islamice. Potrivit legii Sharia, sistemul financiar islamic interzice dobânda și
investițiile in companii din sectoare care au de a face cu producerea de băuturi alcoolice,
pornografia sau jocuri de noroc. Tranzacțiile sunt garantate prin active, in general imobiliare
sau marfuri, pentru că Sharia cere ca tranzacțiile să aibă ca suport activități din economia reală.
Este important de menţionat că în ţările cu populaţie majoritar musulmană se întâlnesc atât
bănci convenţionale, care folosesc dobândă, cât şi bănci islamice. Până în momentul de faţă nu
există nicio ţară din lume care să se poată lăuda cu un sistem bancar islamic integral. În alte
ţări unde există minorităţi islamice mai numeroase, au fost deschise bănci islamice sau unele
bănci convenţionale s-au adaptat repede cererii şi oferă anumite servicii bancare islamice.

2.1.1. Tipuri de banci islamice

1) în prima categorie se înscriu băncile islamice din ţările musulmane;
2) în a doua categorie sunt băncile islamice din ţările occidentale (deşi aceste bănci au acelaşi
principiu de funcţionare precum băncile islamice din ţările musulmane, totuşi ele se confruntă
cu o legislaţie şi o cerere diferite faţă de băncile din prima categorie);
3) în cea de-a treia categorie sunt băncile obişnuite care oferă doar anumite servicii islamice.

2.1.2. Clientii bancii islamice

Deponenţii bancilor islamice se incadreaza în 3 categorii:
- nemusulmanii care caută să obţină un venit cat mai mare şi care îşi pot muta banii de la o
bancă islamică la una convenţională, şi vice-versa;
- cei care vor sa lucreze doar cu bănci islamice;
- musulmanii pentru care nu contează dacă este bancă islamică sau nu, singurul lor scop este
să obţină cele mai mari venituri.
Cei care apelează la serviciile băncilor islamice pot fi încadraţi în doar două categorii:
- oportuniştii (musulmani sau nemusulmani) pentru care singurul scop este să obţină cele mai
mari venituri pentru depozitele lor şi/sau cele mai scăzute costuri pentru împrumuturile lor;
pentru această categorie nu contează dacă este bancă islamică sau bancă obişnuită, singurul
criteriu de alegere al tipului de bancă este avantajul economic;

19
- cei care caută rezolvarea unei probleme morale; pentru această categorie singurul criteriu de
alegere al băncii este inexistenţa dobânzii. Din această categorie fac parte, în mare, musulmani,
la care se mai pot adăuga creştini şi alte minorităţi pentru care folosirea dobânzii reprezintă o
problemă religioasă şi/sau morală.

2.2. Principalele produse bancare Islamice:

Bancile islamice ofera numeroase produse clientilor, cele mai importante fiind: (Ben Bouheni. F,
Chantal. A, Aldo.L , 2016).
2.2.1. Murabaha
Este o tranzacţie comercială (o vânzare-cumpărare), este doar o simplă tranzacţie comercială,
aceasta afectează doar pe vânzător şi pe cumpărător, fără să aibă repercusiuni complicate şi
neprevăzute la nivel social. Pe de cealaltă parte, dobânda şi folosirea ei are repercusiuni
complexe şi neprevăzute la nivel social. De exemplu, una din aceste repercusiuni ar fi faptul
că prin rata dobânzii Banca Naţională a unei ţări poate manipula economia acelei ţări doar prin
stabilirea nivelului ratei dobânzii. Dacă între bănci şi clienţii lor ar exista tranzacţii de vânzare-
cumpărare, influenţa Băncii Naţionale asupra economiei ar fi zero sau aproape de zero.
Cuvântul Murabaha îşi are originea în cuvântul arăbesc ”rabh”, care înseamnă profit.
Denumirea completă ar fi ”Bai al-Murabaha”, în traducere mot-a-mot ”vânzare profitabilă” sau
mai bine spus ”vânzare la un preţ mai mare”. Deci Murabaha este, la bază, o tranzacţie
comercială folosită de băncile islamice. Mai precis, banca cumpără un bun de la o terţă parte
la cererea cumpărătorului, iar apoi vinde bunul cumpărătorului la un preţ mai mare, urmând ca
acesta din urmă să plăteacă mai târziu (integral sau în rate). În această tranzacţie cumpărătorul
ştie cu exactitate preţul bunului de la vânzător şi acceptă să plătească băncii un preţ mai mare
(preţul de vânzare + profitul băncii), urmând ca plata către bancă să fie făcută ulterior de către
cumpărător. Murabaha este o tranzacţie între 3 părţi: vânzătorul, cumpărătorul şi banca.

20
 2.2.2. Musawamah
Această tranzacţie este asemănătoare cu Murabaha, singura diferenţă este că între cumpărător
şi bancă se negociază preţul, iar banca nu este obligată să divulge preţul pe care aceasta l-a
plătit vânzătorului pentru achiziţionarea bunului. După cum se observă, în cazul acestei
tranzacţii, funcţionarul bancar are mai multă libertate. Funcţionarul negociază preţul atât cu
vânzătorul, cât şi cu cel care cumpără, iar funcţionarul nu este nevoit să divulge nici
vânzătorului şi nici cumpărătorului preţurile pe care reuşeşte să le negocieze. Din acest motiv,
în cazul Musawamah şansele sunt mai mari ca funcţionarul bancar să fie tentat de corupţie,
spre deosebire de Murabaha unde funcţionarul este mai uşor de verificat, deoarece în cazul
Murabaha el trebuie să spună cu exactitate cumpărătorului atât preţul plătit la vânzător, cât şi
profitul care-i revine băncii. Deci, Musawanah se foloseşte mai mult pentru tranzacţii mari
(achiziţii de avioane, vapoare etc), acolo unde deciziile se iau doar la nivel managerial înalt şi
unde managerii de top negociază direct cu cel care cumpără. De obicei băncile islamice preferă
Musawamah atunci când ştiu că pot obţine de la vânzător anumite reduceri pe care
cumpărătorul nu le-ar primi dacă ar încerca să cumpere direct de la vânzător.

2.2.3. Qard Hasan

În limba arabă „qard” înseamnă „împrumut”, iar „hasan” înseamnă „bun”. Deci „Qard Hasan”
înseamnă „împrumut bun”. Qard Hasan este un tip special de credit în care clienţii pot lua
împrumut de la bancă şi restituie doar suma împrumutată, fără niciun adaos. Totuşi, clienţii,
doar dacă doresc, pot lăsă un adaos, ca semn de mulţumire. Băncile islamice folosesc acest tip
de credit pentru împrumuturi pe termen scurt pentru clienţii lor.

2.2.4. Musharkah
Înseamnă în limba arabă „parteneriat”. Musharkah / Parteneriatul este o asociere între două sau
mai multe persoane pentru crearea unui lucru, iar partenerii participă în proporţii diferite cu
muncă, decizii şi capital. Partenerii împart atât profitul, cât şi pierderile. De exemplu, două sau
mai multe persoane pot intra într-un contract de parteneriat pentru a crea o firmă. Parteneri pot
aduce capital în proporţii diferite, muncesc împreună şi iau decizii pentru bunul mers al firmei.
Penru bancă, Musharkah este un produs bancar cu grad mare de risc: nu se ştie dacă obţine sau
nu profit, clientul/partenerul băncii trebuie să fie onest (există riscul ca acesta să raporteze
venituri mai mici pentru a da mai puţini bani băncii). Din păcate, datorită riscurilor pe care le
21
presupune, Musharkah este utilizată la scară mică de către băncile islamice. Acestea folosesc
de obicei Musharkah pentru tranzacţii comerciale pe termen scurt, acolo unde rezultatele şi
profitul este uşor previzibile.

2.2.5. Mudaraba
Este un tip special de parteneriat. În Mudaraba unul din parteneri pune la dispoziţie 100% din
capital (finanţator/ Rab-el-mal), iar celălalt partener pune la dispoziţie 100% din muncă şi
management (partener muncitor/ mudarib). Mai simplu spus: un partener pune la dispoziţie tot
capitalul, iar celălalt pune la dispoziţie toată munca. Rab-el-mal se traduce ca „stăpânul avuţiei”
sau „stăpânul capitalului”. Cuvântul Mudarib vine de la verbul „daraba” care are mai multe
sensuri, printre care şi „a înmulţi”. Deci mudarib-ul este cel care prin munca lui face ca banii
investiţi de rabb-ul-mal să se înmulţească, prin profitul pe care îl obţine. Pentru ca un contract
de Mudaraba să fie valid trebuie ca valoarea exactă a capitalului să fie ştiută la momentul
întocmirii contractului. Dacă valoarea capitalului este nesigură sau neştiută, atunci contractul
nu este valid. Nu există nicio restricţie referitoare la numărul de persoane din contractul de
Mudaraba. Poate fi unul sau pot fi mai multi finanţatori (Rab-el-mal) şi/sau unul sau mai mulţi
parteneri muncitori (mudarib). Managementul şi munca sunt în exclusivitatea treaba Mudarib-
ului. Finanţatorul poate să-i impună mudarib-ului anumite condiţii prin contract, însă nu are
voie să intervină în activitatea de zi cu zi a maudarib-ului. Trebuie menţionat faptul că mudarib-
ul are dreptul să numească agenţi care să îndeplinească anumite sarcini în locul său.

Tabel nr.1 Diferenta între Musharkah și Mudarbah

Musharkah
Investiție Provine de la toți partenerii
Parteneri Poate contribui la management
și muncă, Ponderea pierderilor
în mod proporțional cu
investițiile lor
Mudarba
Provine de la investitorul Rab-
el-mal
Investitorul Rab-al-mal nu are
dreptul de a participa la
administrarea contractantului,
Pierderea este suportată
exclusiv de către Rab-al-mal,
deoarece Mudarib nu
investește. Pierderea lui este
stabilită prin activitatea sa în
cele din urmă inutile. În cele
din urmă, unul pierde capitalul
și celălalt munca.

22
 Responsabilitate În cazul în care pasivele
depășesc activele și Musharka
este dizolvat, diferența este
susținută de toți partenerii în
funcție de contribuția lor
Câștigul Este împărțit de toți în
proporție de contribuții
(sursa: (Ben Bouheni. F, Chantal. A, Aldo.L , 2016, pag. 57)).
Răspunderea investitorului,
Rab-al-mal este limitată la
investiția sa.
Contractantul nu are dreptul la
o parte din capital. Într-adevăr,
bunurile obținută de către
antreprenor Mudarib, sunt
exclusiv proprietatea
investitorului Rab-al-Mal.
Singura parte jucată de
Mudarib este aceea că profitul
obținut din vânzarea de bunuri.

2.3. Diferențe între băncile islamice și băncile convenționale

Băncile islamice operează pe Legile Sharia. Prin urmare, înseamnă că bunurile care sunt
interzise în cadrul comunității musulmane nu vor fi comercializate prin aceste bănci. De
exemplu, o bancă islamică nu vă poate avansa un împrumut pentru a începe un magazin de
vinuri. Majoritatea băncilor comerciale care au ferestre islamice au un consiliu Sharia care este
format din savanți care oferă instrucțiuni cu privire la modul în care instituția financiară ar
trebui să funcționeze.
Pe de altă parte, băncile convenționale funcționează pe legi create de om. Motivația lor
principală este afacerile și, uneori, a fost necesară intervenția guvernelor pentru a reglementa
tranzacțiile neetice. Aceste bănci au grupuri de lobby care reprezintă interesul lor atunci când
doresc să schimbe legile cu privire la modul de funcționare. Unele dintre legi se bazează pe
forțe de ofertă și cerere, în timp ce altele sunt pur și simplu prin consens.

2.3.1. Conceptul de ban

Banii reprezintă un mediu de schimb și îi puteți folosi pentru a achiziționa active și orice alte
mărfuri permise de Legile Sharia. Băncile islamice văd, de asemenea, banii ca un magazin de
valoare și pot fi astfel fi folosiți pentru a valoriza un activ.
Băncile convenționale abordează banii în trei dimensiuni, sunt o marfă, un mediu de schimb și
un depozit de valoare. Vizualizarea banilor ca marfă face posibilă ca aceste bănci să
tranzacționeze bani la prețuri mai mari decât valoarea nominală. De asemenea, aceste bănci
închiriază bani și primesc dobânzi atunci când împrumutatul plătește înapoi.

23
 2.3.2. Împărțirea profitului și a pierderilor
Băncile islamice vor identifica riscurile implicate înainte de a avansa un împrumut. Există mai
multe aranjamente, iar Murahaba este printre cele mai comune. Luăm de exemplu atunci când
doriți să cumpărați o casă. Banca va cumpăra proprietatea și apoi o va vinde. Acordul va apărea
ca o coproprietate și veți plăti rate până când veți obține toate acțiunile. Dacă apare o calamitate
naturală, veți partaja pierderea cu banca pe baza acțiunilor pe care le dețineți.
Băncile convenționale sunt orientate către profit. Dacă o catastrofă se lovește de investiția dvs.,
trebuie totuși să ștergeți primele pentru că sunt imediat după dobândă, puteti lua o poliță de
asigurare pentru a acoperi catastrofele neprevăzute. Când depuneți bani pentru păstrarea
acestora, aceștia îi pot închiria altor persoane fără să știți. Aceste bănci nu vor împărtăși cu dvs.
profitul pe care îl obțin din tranzacție.

2.3.3.Relația cu instituția financiară

De fiecare dată când depui bani într-o bancă convențională, instituie o relație creditor-debitor.
Același lucru este valabil și atunci când împrumutați bani de la aceste bănci. Instituția
financiară are rolul de a vă rambursa depozitul pe care l-ați făcut, plus dobânzile conform
contractului. De asemenea, trebuie să plătiți banii atunci când împrumutați.
Băncile islamice nu operează pe bază de debitor-creditor, ci mai mult ca un parteneriat. De
aceea, în unele cazuri, se pot partaja profituri și pierderi în funcție de rezultate. Băncile islamice
efectuează analize de risc pentru a se asigura că investițiile sunt sigure și permise de legile
islamice

Asemănarea dintre băncile islamice şi băncile convenţionale este că ambele sunt instituţii care
finanţează indivizii, firmele şi guvernele. Însă modul de funcţionare a băncilor islamice este cu
totul diferit faţă de modul de funcţionare al băncilor convenţionale.

24
Tabel nr.2 Diferențele între băncile conventionale și băncile islamice
Băncile Convenționale Băncile Islamice
Banii sunt un produs pe lângă un mediu de Banii sunt doar un mijloc de schimb
schimb și un depozit de valoare

Valoarea timpului este baza pentru perceperea Profitul la schimbul de bunuri și servicii
dobânzii la capital reprezintă baza obținerii profitului

Banii extinși pe piața monetară fără sprijinul Bugetul soldului este rezultatul unei extinderi a
activelor reale, determină finanțarea deficitului banilor

Dobânda se percepe chiar și în cazul în care Pierderea este împărțită atunci când organizația
organizația suferă pierderi. Astfel, niciun suferă pierderi
concept de pierdere a partajării

În timp ce acordăm finanțare cu numerar, Executarea de acorduri pentru schimbul de

finanțare rulantă sau fonduri de rulment, nu se bunuri și servicii este obligatorie, în timp ce se
încheie niciun acord pentru schimbul de bunuri decontează fonduri în cadrul contractelor
și servicii Murabaha.

Datorită inexistenței bunurilor și serviciilor din Datorită existenței bunurilor și serviciilor, nu are
spatele banilor în timp ce se desfășoară fonduri, loc extinderea banilor și astfel nu se creează
are loc extinderea banilor, ceea ce creează inflație
inflație

Datorită inflației, antreprenorul crește prețurile Datorită controlului asupra inflației,

bunurilor și serviciilor sale, datorită încorporării
efectului inflaționist în costul produsului
Guvernul obține foarte ușor împrumuturi de la
Banca Centrală prin intermediul operațiunilor de
antreprenorul nu percepe niciun preț suplimentar
Guvernul nu poate obține împrumuturi de la
Agenția Monetară fără a se asigura că livrarea
de bunuri către fondul de investiții naționale

25
 pe piața monetară fără a iniția cheltuieli pentru
dezvoltarea capitalului

Creșterea reală a averii nu are loc, deoarece Creșterea reală a bogăției oamenilor societății
banii rămân în puține mâini are loc, datorită efectului multiplicator, iar
averea reală intră în proprietatea multor mâini

Finanțarea datoriilor obține avantajul levierului Împărțirea profiturilor în cazul Mudarabah și

pentru o întreprindere, datorită cheltuielilor cu
dobânzile, deoarece elementul deductibil
formează profituri impozabile. Aceasta
provoacă o povară imensă a impozitelor pentru
persoanele salariate. Astfel, veniturile
economisitoare și disponibile ale oamenilor se
efectuează prost. Aceasta duce la scăderea
produsului intern brut real
Datorită scăderii PIB real, valoarea exporturilor
nete devine negativă. Aceasta invită alte datorii
externe, iar moneda locală devine mai slabă
partajarea în organizarea de afaceri în cazul
Musharakah, oferă impozit suplimentar
guvernului federal. Acest lucru duce la
reducerea sarcinii fiscale asupra persoanelor
salariate. Datorită cărora este crescută economia
și venitul disponibil al oamenilor, ceea ce duce
la creșterea produsului intern brut real
Datorită creșterii PIB real, valoarea exporturilor
nete devine pozitivă, aceasta reduce povara
datoriilor externe, iar moneda locală devine mai
puternică

(Sursa: aims.education).

Sistemul bancar Islamic are șansa să se consolideze în această perioadă de criză, mai ales că
prezintă o serie de avantaje comparative cu băncile clasice, susțin analistii financiari de renume
mondial. Condiţia care marchează profund sistemul bancar islamic este prezenţa lichidităţilor
în exces, o obligaţie care a protejat băncile islamice de criza din sistemul financiar european
de exemplu, în care lipsa de lichidităţi face ravagii.
Potrivit legii Sharia, sistemul financiar islamic interzice dobânda și investițiile în companii din
sectoare care au de a face cu producerea de bauturi alcoolice, pornografia sau jocuri de noroc.
Tranzacțiile sunt garantate prin active, în general imobiliare sau mărfuri, pentru ca Sharia cere
ca tranzacțiile să aibă ca suport activități din economia reală.
26
Pâna în prezent, criza mondială a creditelor a avut un impact redus asupra bancilor islamice,
deși ieftinirea bunurilor imobiliare si a materiilor prime si temperarea cresterii economice
incepe sa afecteze si acest sector.
Creşterea popularităţii bankingului islamic în Occident se explică nu doar prin migraţia
musulmanilor, ci şi prin avantajele finanţării conform Sharia, manifestate elocvent în timpul
crizei globale: băncile islamice s-au dovedit mai stabile, au avut mai puţine probleme cu
lichidităţile. În afară de aceasta, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), chiar şi în
vremuri liniştite băncile islamice sunt cu o treime mai eficiente decât cele occidentale. Băncile
islamice au devenit populare şi printre oamenii obişnuiţi.
Sistemului financiar islamic - interdicţia la operaţiuni speculative – banii sunt investiţi doar în
producţia reală – şi la finanţarea jocurilor de noroc, precum şi a oricăror alte proiecte legate de
producţia de alcool, a tutunului, pornografică şi de arme. În acest mod, bankingul islamic este
îngrădit de către normele Sharia în faţa multor factori de risc, care se dovedesc adesea
distrugătoare pentru băncile islamice şi devin cauză a crizelor.
Astăzi, omenirea adună roadele atitudinii sfidătoare faţă de preceptele morale în business,
printre aceste roade numărându-se şi crizele globale. Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi
Pace a lansat un apel în vederea reformării sistemului financiar mondial, în speţă în vederea
înfiinţării unui ‘organism global de reglementare’, cu jurisdicţie planetară. În opinia
Vaticanului, noua ordine financiară trebuie să fie fundamentată pe norme etice unanim
recunoscute şi să asigure o repartizare echitabilă a bogăţiilor mondiale.
Pe masură ce marile bănci globale precum HSBC, Deutsche Bank, JPMorgan și Standard
Chartered Bank încep să ofere și produse financiare islamice pe lânga cele convenționale, cei
care aleg să aibă o carieră în acest domeniu trebuie să dovedească astfel de cunostințe nu numai
în instituțiile musulmane.
Băncile islamice pot îndeplini aceleaşi funcţii pe care le pot îndeplini şi băncile convenţinale.
Diferenţa esenţială între băncile obişnuite şi băncile islamice este că băncile islamice trebuie
să respecte, pe lângă reglementările bancare din ţările în care sunt, şi Legea Islamică (Sharia).
Sistemul financiar islamic interzice dobânda și investițiile în companii din sectoare care au de
a face cu producerea de băuturi alcoolice, pornografia sau jocuri de noroc.

27
Capitolul.III Studiu de caz: Politica monetara a banci centrale a Iordaniei

Banca Centrală a Iordaniei este autoritatea monetară din Regatul Hașemit al Iordaniei și are o
personalitate juridică și financiară independentă. Banca Centrală este responsabilă exclusiv de
gestionarea politicii monetare și de supravegherea sectorului monetar și bancar. Obiectivele
Băncii Centrale, prevăzute în articolul 4 din legea sa, sunt menținerea stabilității monetare în
Regat și asigurarea convertibilității dinarului iordanian, apoi încurajarea creșterii economice și
a dezvoltării în Regat, în conformitate cu politica economică generală a guvernului.
În septembrie 1993, CBJ a introdus un sistem de licitație pentru propriile certificate de depozite
(CD-uri). Inițial, CBJ folosea M2 ca țintă intermediară pentru a-și atinge obiectivul final de
menținere a stabilității prețurilor și a ratei de schimb. CBJ a urmărit să mențină permanent
rezervele bancare la nivelul minim necesar (FMI, 1995). Până la mijlocul anului 1995, CBJ a
extins utilizarea CD-urilor pentru a implementa politica monetară și a trecut la utilizarea ratei
licitației CD ca țintă operațională. În același timp, CBJ intervine pe piața valutară pentru a
menține pegul de schimb valutar. Prin țintirea ratei CD, CBJ a încercat să influențeze creditele
bancare și ratele de depozit, astfel încât să inducă modificări ale cererii JD în raport cu USD și
să mențină stabilitatea cursului de schimb. Astfel, după 1995, obiectivul intermediar al politicii
monetare sa schimbat de la M2 la ratele dobânzilor sistemului bancar. (Maziad .S, 2009, pag. 13).

3.1. Obiectivele politicii monetare

Politica monetară a Băncii Centrale urmărește menținerea stabilității monetare în Regatul Unit.
Stabilitatea nivelului general al prețurilor la bunuri și servicii și stabilitatea cursului de schimb
dinar iordan. Regimul de schimb fix cu dolarul american este principalul pilon al politicii
monetare în Iordania.
Pentru a obține stabilitatea monetară, CBJ folosește mai multe instrumente monetare, dintre
care cerința de rezerve minime obligatorii, operațiunile de piață deschisă și rata de rediscont
sunt cele mai importante. Din 1990, CBJ s-a redirecționat către utilizarea mecanismelor pieței
prin plutirea ratelor dobânzii la depozite. Același lucru a fost făcut și pentru facilitățile de credit
în 1993. Mai mult, dependența de instrumente indirecte de politică monetară a crescut începând
cu 1993 prin eliberarea certificatelor de depozite. În plus, CBJ a început să adopte coridorul
ratei dobânzii din mai 2007 pentru a gestiona rata dobânzii și lichiditatea în sistemul bancar.

28
În 2015, CBJ a adoptat o rată a dobânzii principală pentru gestionarea politicii monetare pentru
a da semnale clare în legătură cu tendințele sale în ceea ce privește evoluțiile monetare și
economice. Conceptul de stabilitate monetară înseamnă stabilitatea nivelului general al
prețurilor bunurilor și serviciilor, stabilitatea cursului de schimb al dinarului iordanian și
furnizarea unei structuri corespunzătoare a ratei dobânzii care să respecte atât evoluțiile
economice interne, cât și evoluțiile din piețele financiare internaționale.
CBJ continuă să lucreze la susținerea și îmbunătățirea siguranței și solidității sistemului bancar
prin adoptarea unei supravegheri prudențiale asupra băncilor care se bazează pe cele mai noi
standarde internaționale. În plus, CBJ a dezvoltat un sistem electronic de plăți naționale prin
care se execută transferurile bilaterale, decontarea plăților între băncile licențiate și decontarea
centrelor de lichidare. De asemenea, operează și gestionează sistemul electronic de lichidare a
cecurilor între toate băncile autorizate. Mai mult, CBJ lucrează pentru promovarea utilizării
serviciilor de plată electronică și electronică în Iordania prin lansarea mai multor sisteme legate
de plata electronică. În realizarea obiectivelor și îndeplinirea sarcinilor sale, CBJ a fost ghidată
de cele mai bune practici și standarde internaționale care sunt urmate de băncile centrale din
țările dezvoltate.
În plus, și datorită rolului esențial al sectorului asigurărilor în obținerea stabilității financiare,
CBJ a început configurarea supravegherii activității din sectorul asigurărilor. Sarcina de
supraveghere a sectorului asigurărilor este planificată să fie atribuită CBJ în următorii doi ani.

3.2 Instrumentele politicii monetare

În gestionarea politicii monetare în Regat, Banca Centrală a Iordaniei s-a bazat pe două tipuri
de instrumente, respectiv instrumente directe (tradiționale) și indirecte.
1- Instrumente directe (tradiționale):
Până la sfârșitul anilor 1980, politica monetară în Iordania putea fi descrisă ca fiind
expansionistă, banca centrală s-a bazat pe instrumente directe tradiționale pentru gestionarea
politicii monetare în Regat și în scopul explicării limitelor dimensiunii și creșterii lichidității în
economia națională. Instrumentele de politică monetară la acea vreme erau direct tradiționale,
au constat în Re-discount rate și ratelor rezervelor minime obligatorii, direct pe extinderea
creditului în unele cazuri. De asemenea, Banca Centrală a recurs în cursul perioadei la
procedurile administrative pentru a influența structura creditului bancar și a costurilor acestuia
prin stabilirea ratelor dobânzilor la împrumuturi și depozite și obligarea băncilor să
direcționeze o parte din portofoliul financiar către investiții specifice. (ABJ, 2007, pag. 13).
29
2- Instrumente indirecte:
După ce experiența a dovedit că utilizarea de instrumente tradiționale directe de către banca
centrală nu a fost suficient de eficientă pentru a afecta dimensiunea lichidității în economia
națională și a contribuit astfel la reducerea eficienței alocarea resurselor în economie pentru a
urma in 1993 metoda indirectă de gestionare a politicii monetare prin operațiuni pe piața
deschisă.
Este cea mai frecventă metodă de gestionare a politicii monetare la băncile centrale din țările
dezvoltate. Banca Centrală a utilizat certificatele de depozit emise special în acest scop ca un
instrument de gestionare a lichidității locale.
Eliberarea de certificate de depozit ajută să câștige excesului de lichiditate în economia
națională - și astfel împiedica să afecteze nivelul prețurilor și a cursului de schimb. Pe de altă
parte, achizițiile de certificate de depozit ajută la pomparea lichidității în economia națională
atunci când este necesar. Pe lângă rolul său în facilitarea sarcinii băncilor în gestionarea
portofoliilor financiare pe termen scurt. Pe lângă certificatele de depozit, banca centrală
folosește și instrumente de rată Re-discount și o rata de depozit overnight în gestionarea
politicii sale monetare. (ABJ, 2007, pag. 13).
De la mijlocul anului 1999, politica monetară s-a caracterizat prin extindere, În această
perioadă, ratele dobânzilor la diferite instrumente de politică monetară au fost reduse la cel mai
scăzut nivel de la adoptarea abordării indirecte în gestionarea politicii monetare. (ABJ, 2007, pag.
13).
De la mijlocul anului 2004, Banca Centrală sa confruntat cu unele întărire, deoarece a lucrat la
creșterea ratelor dobânzilor la diferite instrumente de politică monetară pentru a evita
potențialele presiuni inflaționiste datorate creșterii cererii interne.

30
 3.3 Ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară
Adoptarea unei rate de interes major pentru banca centrală pentru a deveni prețul de referință
în sistemul bancar, adoptarea unei rate majore a dobânzii în scopul gestionării politicii
monetare, denumită “rata principală CBJ”, care a fost stabilită să atingă 2,75 la sută în cadrul
acestei modificări (în prezent este exprimată la rata dobânzii a acordurilor de răscumpărare de
o săptămână). Această măsură urmărește să ofere indicații clare cu privire la poziția politicii
monetare și orientările acesteia către evoluțiile monetare și economice pe plan intern și în
străinătate.
În Iordania, deciziile privind rata dobânzii sunt luate de Banca Centrală a Iordaniei. Din
februarie 2015, rata dobânzii oficiale este rata principală CBJ.

Graficul nr.1 Rata oficială a dobânzii in Iordania

(Sursa: tradingeconomics.com/ Banca centrala a Iordaniei)

Rata principală a dobânzii băncii centrale a scăzut de la 4.75 % sfârșitul anului 2018 la 4.00%
la sfârșitul anului 2019. Pentru a asigura mediul de investiții adecvate si pentru a stimula
activitatea economică în Regat, sa decis in Martie, 2020 Banca central sa reduca rata dobânzii
principal de la (3,50%) până la (2,50%) anual.

31
 Graficul nr.2 Rata inflaţiei

(Sursa: tradingeconomics.com/ The Hashemite Kingdom of Jordan Department of Statistics)

Rata inflației în Iordania, a fost de 2,29 la sută din 2016 până în 2019, atingând un nivel maxim
de 6,10 la sută în ianuarie 2019 și un nivel record de 0,10 la sută în aprilie 2019.
Prețurilor de consum în Iordania au crescut cu 0,90 la sută în decembrie 2019 față de aceeași
lună a anului precedent. Iar de la începutul anului 2018, a crescut consecutiv prețurilor
mărfurilor de bază, cum ar fi pâinea, combustibilul și energia electrică și alte 160 de mărfuri
care au fost impozitate după ce au fost scutite. Guvernul iordanian vizează aceste creșteri pe
care îl urmează în cooperare cu Fondul Monetar Internațional, pentru a reduce deficitul bugetar
al Regatului.
Indicele prețurilor de consum pentru prima treime a acestui an a ajuns la 101,55, comparativ
cu 99,99 pentru aceeași perioadă din 2019, înregistrând o creștere de 1,55%
De asemenea, rata inflației a crescut cu 0,57% în aprilie a acestui an, până la 101,05, față de
100,47 pentru aceeași lună din 2019.
Între timp, rata inflației pentru aprilie 2020 a scăzut la 101.05, în timp ce a fost 102.05 în martie
2020, înregistrând o scădere de 0.98%.
Rata inflației, măsurată prin scăderea PIB-ului, a ajuns la 8,1% în 2018, comparativ cu 7,1%
în 2017, datorită prețurilor ridicate ale petrolului și a bunurilor și serviciilor asociate acestuia
pe piețele globale și a reflectării sale asupra costurilor de producție la nivel local.

32
 Graficul nr3. Rata șomajului în Iordania

(Sursa: tradingeconomics.com/ Department of Statistics, Iordania)

Rata șomajului în Iordania a fost de 14,30 la sută față de 2005 până în 2020, atingând un nivel
ridicat de 19,30 la sută în primul trimestru al anului 2020, rata de creștere a populației de 5,2%,
a depășit rata de creștere economică realizată în 2018, iar indicele PIB-ului real pe cap de
locuitor a scăzut cu 6,0%, pentru a ajunge la 810.2 dinari.
Rata șomajului dintre iordanieni a ajuns la 6,18% în 2018, afectată de provocările continue de
care suferă piața muncii, în special achiziționarea lucrătorilor migranți cu salarii mici , în
special forța de muncă siriană, la o parte din oportunitățile de muncă create în economie.

33
 Graficul nr4. (PIB) Rata de creștere anuală

(Sursa: tradingeconomics.com/ Banca centrala a Iordaniei)

Economia Iordaniei a avansat cu 2,1% an de an în al patrulea trimestru al anului 2019,

comparativ cu o creștere de 1,9 la sută în perioada anterioară. Având în vedere întregul an 2019,
produsul intern brut s-a extins cu 2% față de 1,9 la sută un an mai devreme.
Rata anuală de creștere a PIB în Iordania este de așteptat să fie de 2,20 la sută până la sfârșitul
acestui trimestru, conform așteptărilor modelelor macroeconomice globale și ale analistilor
Total datorii publice: datoria publică totală a crescut cu 2,6% la sfârșitul anului 2019 față de
sfârșitul anului 2018, până la 076,30 miliarde de dinari, sau 6,96% din PIB, comparativ cu
308,28 miliarde de dinari, sau 4,94% din PIB la sfârșitul anului 2018.
Pe parcursul anului 2018, Iordania s-a confruntat cu numeroase provocări economice, care au
fost rezultatul unei crize economice pe care Iordania a cunoscut-o la începutul crizei financiare
globale și s-a agravat odată cu începerea Primăverii arabe în multe țări arabe, pe lângă
închiderea frontierelor cu Irak și Siria și scăderea prețurilor petrolului, care a afectat ratele
creșterii economice. Exporturile, ajutoarele și subvențiile iordaniene, pe lângă remitențele
expatriaților iordanieni în străinătate, în special în statele din Golful Arab. Încetinirea
economică, de asemenea, reflectat la rândul său, reducerea numărului de locuri de muncă
generate pe piața locală, care, la rândul său, a dus la o creștere a ratei șomajului, care a ajuns
la 18,6% în al treilea trimestru al anului 2018, În ciuda tuturor acestor provocări și obstacole,

34
Iordania a încercat să depășească aceste obstacole, menținând stabilitatea la nivel macro și
încercând să restabilească relațiile comerciale cu țările ,vecine, precum Siria și Irak.
Datoria publică totală iordaniană la sfârșitul anului 2018 era de aproximativ 31,28 miliarde de
dinari, aceasta este echivalentă cu 5,94% din PIB, iar creșterea datoriei publice se datorează a
doi factori principali, Gazul egiptean a fost întrerupt în 2013 care a stabilit datorii pentru
Compania Națională de Electricitate de 6 miliarde de dinari. Al doilea factor este persistența
deficitului în bugetul public si creșterea obligațiilor și sarcinilor guvernamentale în schimbul
resurselor financiare slabe.

Banca Centrală a Iordaniei a decis să reducă ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază pe
toate instrumentele de politică monetară și cu 75 de puncte de bază la depunere overnight
începând de cu data, 3/17/2020:
1- Reducerea ratei dobânzii Re-discount Rate de la (4,50%) la (3,50%) anual.
2- Reducerea ratei dobânzii overnight a acordurile de răscumpărare de la (4,25%) până la
(3,25%) anual.
3- Reducerea rata dobânzii principale a CBJ de la (3,50%) la (2,50%) anual.
4- Reducerea ratei dobânzii depunerii overnight de la (2,75%) la (2,00%) anual.

Evoluții bancare în 2019

Indicatorii bancare care operează în Iordania au înregistrat evoluții tangibile pe parcursul anului
2019, deoarece activele, depozitele și facilitățile de credit au crescut cu 5,3%, 4,3%, 3,7%
respectiv ca la sfârșitul anului 2019, soldul de capital, rezerve și provizioane pentru băncile
care operează în Iordania a crescut cu 5,1%, iar indicatorii de rezistență financiară au arătat
puterea financiară și siguranța băncilor care operează în Iordania. În timp ce ratele dobânzilor
la instrumentele de politică monetară au asistat la o scădere în cursul anului 2019, media
ponderată a ratelor dobânzilor la depozitele la termen a crescut, în timp ce ratele medii
ponderate la împrumuturi și avansuri au scăzut. Ratele dobânzii de creditare interbancară au
arătat, de asemenea, o creștere a ratelor dobânzilor pentru toate beneficiile pe parcursul anului
2019. (ABJ, raport anual 2019, pag 29).
Ultimii indicatori ai puterii financiare a băncilor confirmă integritatea și puterea sectorului
bancar iordanian, deoarece băncile și-au menținut o bună calitate a activelor Rata datoriei
neperformante a ajuns la 5,2% la sfârșitul primei jumătăți a anului 2019, care este scăzut și în
nivelurile de siguranță la nivel global, iar rata adecvării capitalului a ajuns la 17 la sută, ceea
35
ce depășește procentul prescris de la Banca Centrală a Iordaniei, care este de 12 la sută, iar
limita stabilită de Comitetul de la Basel de 10,5 la sută. Raportul de lichiditate al băncilor din
Iordania a ajuns la 129,5 la sută la sfârșitul lunii iunie 2019, care cu o marjă mare depășește
minimul cerut de Banca Centrală a Iordaniei, care este de 100 la sută. De asemenea, băncile au
putut menține niveluri bune de rentabilitate, rata rentabilității activelor bancare a ajuns la 1,17
la sută la sfârșitul primei jumătăți a anului 2019, în timp ce randamentul capitalurilor proprii a
atins 9,4 la sută. Toate aceste indicații sunt rostite pentru a spune că sistemul bancar iordanian
este o poveste de succes în procesul de dezvoltare.

3.4. Politica cursului de schimb

Iordania este o economie mică, cu o bază industrială limitată și se bazează foarte mult pe
ajutorul extern și remitențelor lucrătorilor de resurse în valută străină. În anii 1970, Iordania a
cunoscut o creștere ridicată și intrări de capital mari datorită creșterii prețurilor petrolului, ceea
ce a contribuit la creșterea veniturilor străine prin fluxul mare de ajutoare și remitențele
lucrătorilor din statele Golfului. Odată cu scăderea prețurilor petrolului la începutul anilor
1980, principalele surse de fluxuri valutare, ajutoare și remitențe au scazut, ceea ce a dus la
recesiune economică și stagnare pe parcursul deceniului.
Iordania a recurs la împrumuturi externe grele pentru a compensa scăderea în valută străină și
a veniturilor publice mai general. Acumularea datoriei externe cuplate cu politica fiscală
expansionistă și acomodarea politica monetară a culminat cu o criză a cursului de schimb în
1989-1990 și o devalorizare bruscă a cursului de schimb fix. În urma crizei, Iordania a urmărit
stabilizarea macroeconomică cu succes, și-a menținut politici prudente, deoarece, și a restaurat
stabilitatea cursului de schimb, susținută de o dezvoltare accentuată în cadrul politicii
monetare, inclusiv instrumentele de politică monetară și a sporit independența băncii centrale.
(Maziad. S, 2009, pag. 4).
Banca Centrală a Iordaniei a adoptat diferite sisteme și politici pentru rata de schimb a dinarului
de la emiterea sa în 1950 și până la sfârșitul anului 2006, În această perioadă, a lucrat la
conectarea dinarului la lira sterlină (1950-1967) și apoi la dolarul american (1967-1975) și apoi
la un coș. Drepturi speciale de tragere SDR (1975-1986), la începutul lunii februarie 1989, rata
dinarului a fost fixată față de dolar, iar la sfârșitul lunii mai 1989, dinarul a fost legat de o serie
de valute majore care alcătuiesc unitatea SDR. Din ianuarie 1995, dinarul a fost legat de dolarul
american USD. (ABJ, 2007, pag. 14).

36
Iordania ca țară în curs de dezvoltare și-a legat moneda națională cu dolarul american la o rată
de schimb de 0,709 Dinar iordanian pe dolar american timp de aproximativ 23 de ani, de când
a legat Dinarul iordanian cu dolarul american în 1995, economia iordanian a cunoscut un ritm
accelerat de creștere determinată de creșterea cererii externe pentru bunuri și servicii iordaniene
și creșterea fluxului de investiții în Regatul. Aceste evoluții au fost determinate de ajustările
structurale adoptate, care au fost susținute de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca
Mondială. (Hijazeen. I, Al-Assaf. A, 2018, pag. 14).

Dinar Iordanian Dinarul iordanian este moneda oficială a Regatului Hașemit al Iordaniei. Codul
monedei iordaniene este JOD, dar neoficial se folosește și codul JD. Dinarul iordanian se
numără printre cele zece cele mai scumpe monede din lume. Dinarul a început să circule în
Iordania în 1949 și înainte de asta, lira palestiniană era moneda folosită. Dinarul este împărțit
în 100 de piastre sau 1000 de fulus. În 1964 a fost creată Banca Centrală a Iordaniei și prima
serie de bancnote a fost emisă în numere de 0,5, 1, 5 și 10 dinari.

Începînd cu Octombrie, 1995, Banca Centrala a Iordaniei a impus o rată de schimb fixă cu
dolarul American, și acest sistem și-a dovedit eficacitatea și eficiența servește în continuare
economiei iordaniene și stabilității sale și reprezintă pârghia nominală a politicii monetare a
Băncii Centrale.
Anul 2018 a fost martor la o creștere a cursului de schimb din dinarul iordanian față de euro cu
0,4%, iar lira cu 8,5% și o scădere de 4,0% față de yenul japonez, comparat cu nivelurile
cursurilor de schimb care au existat la sfârșitul anului 2017. (CBJ, raport anual 2018, pag. 30).
Această rată este:
1 USD = 0,709 JOD (1 JOD = 1,41 USD).

37
 Graficul nr5. Cursul de schimb USD/JOD

(sursa: xe.com)
Impunerea unei rate de schimb fixă cu dolarul American a fost avantajoasă pentru Iordania,
deoarece ajută la protejarea valorii dinarului de depreciere, în ciuda perioadelor economice
turbulente, si echilibrarea balantelor la plati, factor stabilizant al economiei, iar statul nu mai
este supus socului monetar transmis din mediul extern. Pentru o tara, mentinerea ratei fixe
reprezinta axa stabilitati financiare.
fixarea cursului de schimb permite CBJ să-și îmbunătățească credibilitatea și să creeze baza
pentru atragerea investițiilor de pe piețele interne și globale.

Măsurile băncii centrale a Iordaniei pentru reducerea impactului virusului Corona (COVID-
19) asupra economiei Iordaniene:

Având în vedere evoluțiile rapide rapide globale rezultate din impactul virusului corona
emergent și provocările pe care le prezintă pentru economia națională, Banca Centrală a decis
să ia un pachet de măsuri de precauție pentru limitarea consecințelor negative al virusului
COVID-19 asupra performanței economiei locale. Aceste măsuri sunt rezumate permițând
băncilor să restructureze împrumuturi pentru persoane fizice și companii, în special cele medii
și mici, care au fost afectate de repercusiunile acestui virus, infuzie de lichiditate suplimentară
pentru economia națională, de 550 de milioane de dinari prin reducerea rezervelor obligatorii
de numerar, reducerea costurilor de finanțare și creșterea termenelor pentru imprumuturi
38
existente și viitoare pentru sectoarele economice, inclusiv proiectele mijlocii și mici prin
programul băncii centrale pentru finanțarea și sprijinirea sectoarelor economice.
1) Amânarea ratelor de împrumut de credit acordate clienților (companii și persoane fizice) din
sectoarele economice afectate de efectele răspândirii virusului Corona.
2) Banca Centrală a decis să reducă rata de rezervă obligatorie pentru depozitele la bănci de la
7% la 5%, ceea ce va oferi băncilor lichiditate suplimentară în valoare de 550 de milioane de
dinari iordanieni, permițând băncilor reducerea ratelor de dobândă pe care le percep pentru
imprumuturi acordate de către toate sectoarele economice. Inclusiv persoane fizice și companii.

În 2020, economia iordaniană a fost afectată în mod clar de pandemia Corona și de măsurile
luate, cea mai mare parte fiind închiderea generală de la jumătatea lunii martie.
Impactul crizei a variat asupra sectoarelor economice din Iordania, unde unele sectoare au fost
parțial perturbate și altele au fost total perturbate în perioada șomajului, în timp ce se
preconizează că multe sectoare vor fi afectate negativ și complet, în special sectorul turismului,
care se poate extinde până la sfârșitul anului 2020.
Conform ultimilor indicatori și date emise de guvern, și pe baza diferitelor rapoarte interne și
internaționale și așteptărilor Fondului Monetar Internațional pentru economia iordaniană, se
poate atinge un set de așteptări cu privire la performanța economică din 2020, care include
următoarele:
Perspectivele economice ale Iordaniei în 2020: (ABJ, raport anual 2019, pag 25)
1) Rata inflației este de așteptat să atingă 5,0% în 2020, față de 3,0% în 2019.
2) Din cauza sarcinilor administrative suplimentare pe care pandemia Corona a provocat asupra
guvernului iordanian, și datorită apariției unor noi cheltuieli și declinul așteptat în venituri, este
de așteptat ca datoria publică totală va crește în 2020, pentru a ajunge la 6,105% din PIB, față
de 6,96% în 2019
3) Se preconizează că deficitul bugetar public va atinge peste 2 miliarde de dinari în 2020, ceea
ce constituie 3,6% din PIB-ul estimat pentru 2020.

39
 Concluzii
Pe parcursul anului 2018, Banca Centrală a Iordaniei și-a continuat politica monetară care
vizează menținerea stabilității monetare, menținerea ratelor inflației la niveluri adecvate și
sporirea încrederii în dinarul iordanian ca navă de economii, prin furnizarea unei structuri a
ratelor dobânzii proporționale cu evoluțiile locale, regionale și internaționale. În plus, Banca
centrală a luat multe măsuri care ar spori stabilitatea financiară în Regatul Unit și ar păstra
durabilitatea sistemului bancar, printr-o serie de măsuri legate de reglementarea activității
băncilor și de consolidarea pozițiilor financiare ale acestora. Banca Centrală a lucrat, de
asemenea, la îmbunătățirea incluziunii financiare și la găsirea infrastructurii pentru extinderea
serviciilor financiare.
Independenta bancii centrale este un principiu vital pentru stabilitatii macroeconomice a
statului Iordanian. Fara autoritatea de a lua măsurile corecte de catre Banca Centrala , Iordania
nu ar fi reusit sa depăşească momentele putemice de declin economic.
Totuşi, politica monetara nu este fara dificultati: modificarea ratei dobanzii are impact asupru
cursului de schimb si in consecinţă şi asupra exportatorilor. Rate de dobandi inalte afecteaza
negativ cei ce se imprumuta si pozitiv pe cei care economisese.
Având în vedere că Iordania se confruntă cu provocări legate de creșterea economică slabă,
ratele ridicate ale șomajului și scăderea nivelului de venit pentru iordanieni, depășirea acestor
provocări este în principal legată de îmbunătățirea mediului de afaceri și de creșterea
competitivității economice pentru a atrage mai multe investiții, si a rexamina toate legile și
legislațiile economice și procedurale legate de investiții și activități în Iordania, acest lucru este
de a elimina complicații și conflicte, în scopul de a facilita fluxul de lucru.

40
Bibliografie
1) Al Janabi , H. (2014), Finanțe internaționale și relații monetare internaționale, Dar Wael pentru
publicare și distribuție, Amman
2) Samhan, H. (2016), Bazele operațiunilor bancare islamice, Dar Al Masirah pentru publicarea,
distribuția și tipărirea, Amman
3) Ben Bouheni, F., Ammi, C. şi Levy, A. (2016), Banking Governance, Performance and Risk­Taking
(Conventional Banks Vs Islamic Banks) || Islamic Banking Governance, ISTE Ltd and John Wiley &
Sons, Inc, 10.1002/97, p. 25 – 87
4) Samara, M., Al Bayati, T. (2013), Bani, Bancii si variabile economice contemporane, Dar Wael
pentru publicare și distribuție, Amman
5) Strategic Plan Report, (2016-2018), Central Bank of Jordan
6) Annual Report, (2018), Central Bank of Jordan
7) Annual Report, (2019), Association of Banks in Jordan
8) The Jordanian Economy in Figures, (2014 - 2018), Central Bank of Jordan
9) Anti Money Laundering and Counter-Terrorism Financing Policy, (2018), Central Bank of Jordan
10) Maziad, Samar, Monetary Policy and the Central Bank in Jordan (September 2009). IMF Working
Papers, Vol. , pp. 1-29, 2009. Available at SRN: https://ssrn.com/abstract=1475521
11) Sweidan, O.D. (May, 2011), Monetary policy inertia: case of Jordan, Journal of Economic Studies,
38, p. 144 – 155
12) The Performance of the Jordanian Economy, (2018), Jordan Strategy Forum
13) Jordan Economic Monitor, Towards Stronger External Trade Performance Report, Fall (2017), The
World Bank
14) Economy Profile of Jordan, Doing Business Report, (2020), The World Bank
15) Websit-ul Bancii Centrale a Iordaniei: https://www.cbj.gov.jo/Default.aspx
16) https://tradingeconomics.com/
17) https://www.sc.com/en/banking/islamic-banking/
18) https://uabonline.org/ar/
19) https://www.xe.com/
20) https://aims.education/study-online/difference-between-islamic-banking-and-conventional-
banking-system/

41