Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Pokrovskii. Febre Hemoragice PDF

    Încărcat de

    Cătălin Condrea
    109 vizualizări16 pagini

    Titlu original

    Pokrovskii. Febre hemoragice.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    109 vizualizări16 pagini

    Pokrovskii. Febre Hemoragice PDF

    Încărcat de

    Cătălin Condrea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    ae ee | TO FEBRELE HEMORAGICE * 7 Febrele hemoragice i - Fare tcaacerce dutTunesc un grup mare de boli infectioase acute la om, avin avept caracicre comune etiologia virala, focalitatea natural, vasotro- ismul Manifest al agentului patogere len ae Btecle savas andra Reser Po Hn copa, venue Desi primele maladii din acest grup —febra galbena si denga — au fost descrise demult (prima — prin 1648, cealalta — in 1779), inceputurile stiintei 1 moderne despre febrele hemoragice au fost puse de savantii sovietici, cind in anii 30 la Rasaritul Departat a fost depistata nefrozo-nefrita hemoragic’, de- numita acum febra hemoragica cu sindrom renal, mai apoi (in 1944—1945) a fost izolata febra hemoragica de Crimeea gi in 1946—1947 — febra hemora- gicd de Omsk. Mai tirziu s-au depistat si explorat febrele hemoragice Chikun- gunya in Tanzania (1952—1953), boala padurii Kyasanur in India (1957), febra hemoragica de Argentina (1958), febra hemoragica de Bolivia (1958), febra hemoragica de Marburg sau febra hemoragica a cercopitecilor din Mar- burg (R.F.G.) si Zagreb (Iugoslavia) in anul 1967, febra hemoragica Lassa in Nigeria (1969), febra hemoragica Ebola in Sudan si Zair (1976). Astiel, pina in prezent au fost depistate si descrise 12 forme nozologice de febra hemo- tagica la om. Toate acestea sint niste zoonoze cu aspect patogen, vectionat pre- ' ponderent pe cale transmisiva, Caracteristica tuturor febrelor hemoragice este evolutia ciclicd acuté a procesului maladiv cu sindrom hemoragic, cind pe fondul reactiei febrile manifeste si intoxicatiei pe tegumente si mucoase se produc hemoragii, precum si singerari nazale, gastrointestinale, uterine, rena- le. Deosebit de caracteristice sint leziunile renale, depistate intr-o masura mai mare sau mai mica in toate febrele hemoragice, precum si hipotonia, bradicar- dia, trombocitopenia si leucopenia (in perioada a doua de FHSR predomina leucocitoza). M. Ciumakov (1977), precum si D. Simpson (1978) clasificé febrele hemo- tagice conform particularitatilor epidemiologice in acariene, la care s-au referit febrele hemoragice de Crimeea-Congo si cea de Omsk, precum si boala padurii Kyasanur, cele transmise prin finfari — febra galbena, febra hemoragica den- 1 fe febra Chikungunya si cele contagioase — FHSR, FH de Argentina, FH de olivia, febra de Marburg, FH Lassa, FH Ebola. Febra hemoragica cu sindrom renal Febra hemoragicd cu sindrom renal (FHSR) este o maladie virala acuta cu focalitate naturala, in care este lezat in mod selectiv endoteliul vaselor Mici si capilarelor. Evolueaza cu intoxicate si manilestir hemoragice, cu sin- rom renal specific, ce determina gravitatea procesului. { Tstorie si Taspindire geograica. FHSR a fost depistata mai intti la Rasa- titul Departat (1937—1938) si se numea la inceput nefrozo-nefritd hemoragica. In 1938—1940 prin explorarile intreprinse de A. Ciurilov, G. Tigankov, L. Caz- bintev, A. Reznikov, E. Galperin, V. Ciudakov, M. Dunaevski au fost stabilite 1 Particularitatile clinice si anatomopatologice de baz proprii acestei mala S-au propus teste pentru confirmarea ei diagnostica, au fost trasate directii Pentru masurile curative. La inceputul anilor 40 au fost facute primele comuni- Cari despre prezenta maladiei in Manciuria, China de Nord si Coreea [Kitano, 1944), in 19511953 a fost cercetata o epidemie de FHSR izbucnita printre Ostasii americani din Coreea de ‘Sud [Mayer, 1952; Barbero et al., 1953] Din anii 50 incepe studierea sistematica a FHSR — pe atunci s-au inregis- 1 {Fat cazuri unice de maladie in regiunile laroslavl, Kuibisev, Tula, Kalinin, Moscova, , in, te rset it dave dpe extents cate trae de ba Tae Serre tes Nope tara, Ceyong Baa este ne [hirse'h Bulgari, Einar, lugraasi, Cavstoraca, Polonia Neirpatig ENtcmcd” motade bine canoneuts mediliae dim Finlands, Suedia. Norvegia eee ite Tete cananttcincs nal fovrabla de Fish in prone irasu ete present in angele aria blnavolu In pre Lee Siherete ur satus meds te eda e vysuluy de asare 9 SOLE SRRITE de Tarn. settle pts eine TE yma mute pon nice we povoes FUSE [Cuma Elie sber ler tng veel FISK ou ese ree las atta ebce tata ea ares ener Ie ASSN De een cl & ine Safer Com grep et pcg ars pate te Ermine buses opus pal csi a ent repietoe Jase 9 arma tel ttn pe cle anes ele pf al de aja ‘afectears mai ttecrent herbal cota lor in mucbiitaten guneras sis mnt ete de 70h. io Sah pct naa ae ib et pe a oats nan sac ty ie Ga ee ea ae ion ca att aa tate id tae i Ica cae we er to ani as cae 2 a Mt fi ede Pi ead mtd, tec ed aa i eg Femi ide dae ese ‘septembrie ~ 9h 7 op +f rail eta tai tage a ee Su Tet ete el ce mae pr er ts ee: See Se yl ae teste Se eee act gba ish yt i el SS rete all ae nina an Pn 8 al eal a i re tule a ae iene A ein pests cadre Incr tee ela eal, a dehy pre fa es Pt Pinte [a cudce Ip itu {mcs graven are ear tea Ffepta dei hein, prem te panae sr edie inc rma tte lea fate fits Pont stesso apis slap Sra ee Met atgage aec saison rate i taster at do fa ic tec a n,m ea ite oat sire, i atm Dar oe fe et Iain Rich sot fare ar pln chr aeaete tn substan Sra Spromnenh pe supa gecanal cular comune rn snd mela catore or Baling Remora St ee aero, fae fare acetate meat tae i cess ae Sears inicht un tablou cu leeiuni ce amintese te te cs eel ra ty, Cea a Se a ee a Sa sels ete amr i sh Se sg elt laa a ai Bi Sutter ——— ee teste Innit de hes | | oi | wt. | 7 | : i Err 24g own 20. 28 2830) | Peron ds inciplentt (sa. de bala) ar debut aut cu ide acta enpratant ae aint pio Ue febea devine ran tea arag Ain lol ne erat. Drei ces ul torscele superior aint hperemiste Prat a bolar ks presets ere gr flsehgiant. St rear ral La 9 serie Of olan Suudured sudeTh mune lombars sersaul a, | or esl dat In fate carafe ame ae drome inperioada de oligutie, ait dia 3—t-0 pint iy 4 8a si eal“ empeate =, cstopua Sendak Heater | Eee telinne pat eh emt Sea RE feelin se na ea a i sabe fee ct part di cde Capea pal pare lr eee oe pte et apa a Snot cea a picarea de algesice Concent su ovat age consume sings et sogomn ‘eicamentelor, int So ote fe ete aon ae it 2 tiie nts geal eT, ou neratone, cen re sagt Fas Sorte inulin ine hipeenaa, ir uno, em ® ‘apare paloare. Inter sulicentei ref iterate | ain scence vi i 2h ia uae PAST ae cae Tigrarngile aials et Sera i ropa pest Oil pln ‘Siperioar ara eloreeay Inept om Rea Neal ore rie bare ‘Supra isabelavtare— anita a ionic, in speci pe foul neta Foie hemotawie, Un setters Sspehe tle a htt eile data cece mutes Senne ECU erence Heat Sore ena euptne substan orale pat Ste ft cn in Se apr ee imal ceraren sat BT densa (St mde feat Se et eyecare wenn fi recente eranlentr es 5 Say dea omental ret “Apri prin peat Tea cu forme grave 94-188 g/t xia coma alin mee 9 ae ST Sure prode eo care Inu rate 9 somolae ad haieaae el. soi fosole Poste ape, Se Rie reo © ‘s irae Aas et, aera ne fe een arr ekeste ‘qruarbdh 8 etn en ae nats ! ibe at pe acct ft UNO coz eet ara ae ee pc fecvtriiomtroocoet Ct gee cis ae FS Fesuacrlica arts e psmecte "8%, one pra a 2%). cre ret Sure lector prseraramunotogice VaHerente pings 2b iowa dona june a pernaser feature Ty rele Cy va Ended gras se produ wpeazseme. Spre a ?—tO-e a ie ‘En conrad sat eee slinge 0012 g/t pate, 1 ul bo mae aE Ts eO4S ph ceteig lenge te hase “Cas eh ‘Perlonda de palsusie-suine GS-1 ge d mati scot is ogden tei ree dr Stome eens {lary Rev ls normal indict stots veya, dure nelemeals cree pins a5 I apre nt, Oana 2125 debe nnpescia oe SpPRIETE Te gravitate evolu cine se distin tre forte de boala — oer anise ne cn Forme grave we maieata ca wien be pin plano tpn neces crdcrseael seus Tereee prepende ‘tan fasta digest, simptrnete cerebrate manieste Pent formele gravitate edie sit carateraice urmie 9 etometele bere SoeliehiseT et feta ig debi di duran mene = eit de obs nivel normal au ete ur eres, wee Hoses Sint taal fanlse aie menue Teaco Rectan’ wrecee ogee casei LOUSY feat at pee are ora Eines aaiag agar ane Et ect a nein series tel emis tung state eaten, rupare nt i periuda de vir sinsuicene rete, Dreele epitiis vecuaea. micolemstota sale ‘cae comet 2

    S-ar putea să vă placă și