1

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

CUPRINS
Introducere....................................................................................................................................................10
1. Standarde si reglementari contabile in domeniu.......................................................................................11
2. Rezultatul contabil si rezultatul fiscal.......................................................................................................15
2.1. Rezultatul contabil.............................................................................................................................15
2.2. Rezultatul impozabil..........................................................................................................................16
2.3.Calculul impozitului pe profit.............................................................................................................24
2.4. Plata impozitului................................................................................................................................24
2.5. Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit......................................................................................25
3. STUDIU DE CAZ : CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT la SC BIOS SYSTEMS SRL.....................26
3.1. Prezentarea societatii........................................................................................................................26
3.2. Calcul impozitului pe profit...............................................................................................................27
Concluzii......................................................................................................................................................36
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe

profit

Rezumat: Standardele Internaţionale de Contabilitate constituie limbajul mondial de

raportare financiară , dar pentru România, una dintre cele mai sensibile probleme legate de
aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate o reprezintă relaţia şi legătura dintre
contabilitate şi fiscalitate, în condiţiile deconectării principiilor contabile de regulile fiscale.
In capitolul 1 am prezentat principalele standarde si norme care reglementeaza
impozitul pe profit atat la nivel international, cat si la nivel national.
Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea
cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu
actele normative şi legislative în vigoare, modul de determinare a rezultatelor financiare şi a
impozitului pe profit, modul de contabilizare a acestora, şi reflectarea lor în rapoartele
financiare.
Cuvinte cheie:
 3
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Introducere

Impozitul reprezintă cea mai veche şi cea mai importantă resursă financiară aflată la
dispoziţia statului . O zicală devenită obicei în economia de piaţă a ţărilor dezvoltate şi democratice
spune un lucru care pare paradoxal la prima vedere: "Nimic nu este mai durabil decât impozitul", dar
care, în esenţa, reflectă faptul că la baza unei adevărate democraţii, obligaţiile fiscale, impozitele,
sunt considerate, de drept şi de fapt, o instituţie cu caracter permanent.

Impozitul are caracter universal ca o consecinţă a suveranităţii statului asupra

contribuabilului, el fiind o instituţie de drept publică fără de care nu se poate concepe existenţa
statului, făcând parte organică din el.

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau
juridice, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la dispozitia statului si care nu presupune o
contraprestatie din partea acestuia. Potrivit art. 138 alin. 1 din Constitutia Romaniei, impozitele
datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.

Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor catre stat este o sarcina

impusa tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri din: salarii,
profit,veniturile realizate de liber profesionisti, etc. Rolul principal al impozitelor datorate statului
este acela de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei parti din produsul
intern brut intre clasele si paturile sociale, intre persoanele fizice si cele juridice.

Limita impozitelor este influentata de factori externi si interni, printre care pot fi mentionati:
a) din categoria factorilor externi mentionam: nivelul produsului intern brut pe locuitor;
nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii; prioritatile stabilite de catre stat in ce
priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa; natura institutiilor politice. 

b) in cadrul factorilor interni care influenteaza limita impozitelor locul cel mai important il
ocupa progresivitatea cotelor de impunere, precum si modul de determinare a materiei impozabile.

Impozitul pe profitul societăţii este discutat aprins de mulţi experţi. Există păreri potrivit
cărora acest impozit nu are nici o justificare economică, deoarece toate impozitele pe profitul
societăţii vor deveni profituri ale indivizilor şi obiect al impozitului pe venitul personal. Cu toate
acestea, impozitul există în toate ţările dezvoltate.
Impozitul pe profitul societăţii a fost şi este foarte controversat, întreprinzătorii subliniind
impactul său negativ asupra preţurilor, deoarece determină creşterea costului de producţie, iar unii
politicieni şi economişti au sugerat chiar anularea lui.
Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

Argumentele economice împotriva impozitului sunt foarte puternice, dar acesta are, totuşi,
numeroase „calităţi” subliniate de susţinătorii săi.

Cu alte cuvinte, cel mai important rol al impozitelor se manifestă în sens financiar, ele
constituind principalul mijloc de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice .

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez , Pierre Lalumiere, declară faptul că

impozitele pot fi folosite pentru “ a încuraja ( sub forma exonerării ) sau pentru a descuraja ( sub
forma suprataxării ) o anumită activitate economică . Fără să înceteze de a fi un mijloc de
acoperire a cheltuielilor publice , impozitul a devenit un mijloc de intervenţie în domeniul economic
şi social “.

Impozitul pe profit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului statului şi
poate reprezenta un instrument financiar deosebit de important prin intermediul căruia statul poate
interveni în economie şi poate influenţa activitatea agenţilor economici

Putem cert menţiona că, impozitul pe profit deţine un rol extrem de important atât în
economia unei ţări, precum şi în activitatea agenţilor economici iar contabilitatea şi analiza acestuia,
precum şi a rezultatelor financiare, reprezintă un studiu complex, în baza căruia pot fi elaborate
decizii necesare în domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situaţiei nefavorabile şi crearea
unor activităţi noi cu facilităţi adăugate pentru activitatea de producţie

1. Standarde si reglementari contabile in domeniu

Privită în ansamblul său, contabilitatea este o tehnologie care se aplică într-o varietate de
contexte politice, economice şi sociale. Datorită dezvoltării acestor domenii s-a ajuns la situaţia
existenţei unui mediu contabil global, în care se pune accent din ce în ce mai mult pe unitate la
nivel de raportări financiare. Organismele naţionale şi internaţionale de profil îşi concentrează
eforturile asupra convergenţei contabile, între referenţialul contabil internaţional, elaborate de
Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) şi fundamentat pe Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), respectiv cel american, ghidat de Standardele de
Contabilitate Financiară (FAS) promulgate de Consiliul pentru Standardele de Contabilitate
Financiară (FASB) din Statele Unite şi cel european, trasat de către directivele europene specific.1
La nivel internațional, cele două organisme de reglementare (IASB și FASB) alocă un
interes major, în ceea ce privește tratamentul contabil al impozitului pe profit, prin intermediul
celor două reglementări specifice: IAS 12, respectiv SFAS 109.

1
Nicoleta Maria IENCIU* & Ionel Alin IENCIU, Revista Audit Financiar, nr.97/01.2013
 5
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
FAS 109 interzice recunoasterea creantelor de impozit amanat in legatura cu transferuri
intra-companie a activelor nemonetare pentru diferenta dintre baza fiscala a activelor in jurisdictia
fiscala a cumparatorului si costul acestora raportat in situatiile financiare consolidate. Mai mult
decat atat, orice consecinte care au impact asupra impozitului pe profit la nivelul vanzatorului sunt
amanate pana cand activele sunt vandute unei parti din afara grupului consolidat. IAS 12 nu
mentioneaza o astfel de exceptie si precizeaza ca efectul impozitelor amanate trebuie recunoscute
folosind rata de impozit folosita in statul cumparatorului la momentul realizarii tranzactiei. In
cadrul efortului de realizare a procesului de convergenta, FASB a ajuns la concluzia ca aceasta
exceptie trebuie inlaturata din prevederile standardului FAS 109. Ca o consecinta, companiile vor
recunoaste creante de impozit amanat pentru diferentele temporare rezultate din transferurile intra-
companie nemonetare relizate intre jurisdictii fiscale.
Privind activele si datoriile in valuta, FAS 109 interzice recunoasterea impozitelor amanate
pentru diferentele rezultate din reevaluarea activelor si datoriilor nemonetare in valuta evaluate la
cursul istoric, din moneda locala in moneda functionala (atunci cand moneda functionala este
aceeasi cu moneda de raportare) ca urmare a :
- Evolutiei cursului de schimb
- Indexarii, pentru motive fiscale.
Aceste diferente vor rezulta in diferente temporare taxabile sau deductibile datorita cursului de
schimb folosit, in momentul in care activele vor fi incasate si datoriile platite. Este de asteptat ca
FASB sa inlature aceasta restrictie astfel incat FAS 109 sa fie conform cu prevederile standardului
IAS 12. Indepartarea acestei restrictii va rezulta in recunoasterea impozitelor amanate aferente
variatiei cursului de schimb si indexarea de-a lungul timpului a respectivelor variatii.
Cu privire la cotele de taxe aplicabile, FAS 109 mentioneaza ca diferentele temporare sa fie
inmultite cu cota de impozit pe profit promulgata in vedearea stabilirii creantei sau datoriei de
impozit amanat, in timp ce IAS 12 permite utilizarea ratei de impozit pe profit promulgata sau a
ratei substantial promulgate. In acest sens, FAS 109 va fi modificat pentru eventualele companii
din afara SUA apropiindu-se de structura IASB. Acelasi lucru se va intampla si cu IAS 12 in
contextual companiilor americane.
Ambele standarde precizeaza ca recunoasterea initiala a elementelor de capital se va face in
contrapartida cu capitalul. Totusi, cele doua abordari difera din alte puncte de vedere. FAS 109
mentioneaza ca modificarile ulterioare a impozitelor amanate care au fost contabilizate initial pe
baza capitalului sa fie alocate elementelor de exploatare, in timp ce IAS 12 precizeaza ca aceste
impozite amanate trebuie contabilizate in continuare pe baza elementelor de capital. Ca parte a
efortului de convergenta, IASB intentioneaza sa preia cerintele de alocare in decursul perioadei
care se gasesc in FAS 109.
IAS 12 tratează problema recunoaşterii,evaluării şi prezentării impozitelor pe profit curente şi
amânate, precum şi a altor impozite reţinute de către o filială sau societate asociata la repartizarea
profiturilor către societatea raportatoare.
Acest Standard impune unei întreprinderi să contabilizeze consecinţele fiscale ale
tranzacţiilor şi altor evenimente în acelaşi fel în care înscrie în contabilitate tranzacţiile şi celelalte
evenimente în sine.Astfel, pentru tranzacţiile şi celelalte evenimente recunoscute în contul de profit şi
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

pierdere, orice efecte fiscale aferente se vor recunoaşte şi ele în contul de profit şi pierdere. Pentru
tranzacţiile şi alte evenimente recunoscute direct în capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor
fi, de asemenea, recunoscute direct în capitalul propriu. În mod similar, recunoaşterea creanţelor şi a
datoriilor privind impozitul amânat într-o combinare de întreprinderi afectează valoarea fondului
comercial şi a fondului comercial negativ apărute în acea combinare
Acest Standard mai operează şi cu recunoaşterea creanţelor privind impozitul amânat
rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit în
situaţiile financiare şi cu prezentarea informaţiilor legate de impozitele pe profit.
Scopul şi principalele caracteristici ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate aşa cum
se desprinde din strategia IASC, constau în:

 furnizarea de reguli contabile general valabile acceptate în toate ţările lumii,

capabile să amornizeze în cât mai mare măsură standardele şi procedurile contabile practicate în
diverse ţări
 asigurarea aceleiasi baze pentru elaborarea situaţiilor financiare, astfel încât
investitorii şi băncile internaţionale să poată face analize comparative ale diferitelor oportunităţi de
investiţii
 IAS nu se suprapun standardelor de contabilitate naţionale (locale). Statutul IASC
prevede ca atunci cand rapoartele financiare naţionale sunt conforme cu IAS în toate elementele
esentiale.
 sfera de cuprindere a IAS se circumscrie numai la elementele esentiale si de la data
specifica in textul standardului cu exceptia când se aplică retroactive. Orice limitare a sferei de
aplicare este inscrisa si explicitata in continutul fiecarui standard
 fiind un organism privat, IASC nu are autoritatea de a adopta acorduri
internaţionale de natura sa oblige alinierea tuturor ţărilor la IAS.

La nivel national, impozitul pe profit este reglementat prin OMFP 3055/2009 conform cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. OMFP 3055/2009 nu permite
recunoasterea creantelor de impozit amanat. Datoriile de impozit amanat ar putea fi recunoscute
conform OMFP 3055/2009 sub forma unui provizion care se contabilizeaza pe seama unei
cheltuieli.
Din punct de vedere fiscal, impozitul pe profit este reglementat prin Codul Fiscal intrat in
vigoare la 1 ianuarie 20042. Tratamente şi practici contabile.
Obiectivul fundamental al elaborării Codului fiscal s-a dorit a fi armonizarea cu legislaţia
fiscală a Uniunii Europene precum şi asigurarea concordanţei cu acordurile fiscale internaţionale la
care România este parte, adică 72 de ţări, cifră în care sunt cuprinse toate ţările Uniunii Europene.
Aşa după cum precizează Ministerul Finanţelor Publice, Codul fiscal a fost construit într-un
mod transparent, astfel încât: plătitorii de impozite şi taxe să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală
ce le revine; să existe informarea necesară asupra principiilor, mecanismelor şi procedurilor fiscale;
 7
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
contribuabilii să poată analiza uşor influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii
lor fiscale.
Avantajele majore ale noului Cod Fiscal:
1. Unificarea legislaţiei fiscale. Regimul fiscal al României s-a caracterizat, până la apariţia
noului Cod Fiscal, atât printr-un număr foarte mare de acte legislative şi ordonanţe de guvern, cât şi
printr-o modificare excesivă a acestora, creând o ambiguitate rar întâlnită. Astfel o mare realizare
este faptul că prin intermediul Codului Fiscal s-a obţinut o unificare a legislaţiei fiscale.
2. Claritate în privinţa impozitelor
3. Siguranţa juridică. Parlamentul a făcut eforturi semnificative în vederea prevenirii
intervenţiei nefericite a Guvernului în legislaţia fiscală prin ordonanţe de guvern. Poate şi datorită,
de exemplu, experienţei dezastruoase pe care a constituit-o anularea retroactivă a facilităţilor fiscale
la impozitul pe profit, acordate la începutul anului 1999. În acest sens, Parlamentul a instituit
obligativitatea modificării Codului Fiscal numai prin lege. „Toate reglementările cu caracter fiscal
au fost introduse în Codul fiscal şi odată cu adoptarea acestuia orice modificare sau completare a
reglementărilor fiscale vor putea fi promovate numai prin măsuri de modificare şi completare a legii
de adoptare a Codului fiscal.”
4. Precizarea principiilor fiscalităţii. Codul Fiscal, aduce un element de noutate absolută în
practica fiscală românească, precizând „principiile de bază ale fiscalităţii în România” – Titlul I
Prevederi generale. Acestea stau la baza întregii construcţii a Codului fiscal, similar cu practica din
celelalte ţări europene.

Codul Fiscal prezintă o serie de îmbunătăţiri ale cadrului legislativ în domeniul impozitului
pe profit, după cum urmează:

 asigură impunerea persoanelor juridice în concordanţă cu principiile „Codului de conduită

privind impozitarea afacerii”, respectiv: prevederi fiscale neutre, tratament fiscal nediscriminatoriu
pentru nerezidenţi indiferent de natura proprietăţii, structura capitalului;
 regulile de determinare a profitului, inclusiv pentru operaţiunile din cadrul unui grup
multinaţional sunt concordante cu principiile internaţionale acceptate, respectiv cu regulile convenite
de O.E.C.D.;
 armonizarea cadrului legal intern cu Directiva Consiliului Europei 90/434 pentru sistemul
comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizărilor, transferului de active şi schimbului de
participaţii privind companiile din diferite state ale Uniunii Europene, prin perfecţionarea unor reguli
fiscale.]
Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

2. Rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Rezultatul unei activităţi se determină prin compararea efectelor obţinute cu eforturile

depuse pentru realizarea acelei activităţi.

Rezultatul economic poate fi definit prin prisma relaţiei

Rezultat economic = Venit total - Cost total ,

având în vedere că orice activitate este simultan consumatoare de resurse şi generatoare de

rezultate. În această concepţie rezultatul este evidenţiat de diferenţa între veniturile din livrarea
(vânzarea) bunurilor mobile şi a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de
proprietate, servicii prestate şi lucrări executate, inclusiv câştigurile din orice sursă şi cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exerciţiu financiar.

Întrucât principiile contabile subordonate imaginii fidele nu sunt întotdeauna convergente în

totalitate cu principiile impunerii fiscale, trebuie făcut distincţie intre rezultatul contabil şi
rezultatul fiscal.

2.1. Rezultatul contabil

Rezultatul contabil înainte de impozitare se calculează în general ca diferenţă între veniturile
din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate,
servicii prestate şi lucrări executate, inclusiv din câştigurile de orice natură şi cheltuielile angajate
pentru realizarea veniturilor.
Rezultatul brut al exerciţiului sau rezultatul exerciţiului înainte de impozitare se calculează
având în vedere cerinţele unei contabilităţi de angajament şi respectând principiul independenţei
exerciţiului (“principiul independenţei exerciţiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor, aferente activităţii curente, pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul
exerciţiului la care se referă “).

Rezultatul contabil = Veniturile realizate - Cheltuieli

înainte de impozitare corespondente
veniturilor
realizate
Odată recunoscute în contul de rezultate, câştigurile sunt evidenţiate separat deoarece
informaţia corespunzătoare prezintă importanţă pentru luarea deciziilor economice. De asemenea,
deseori aceste câştiguri sunt raportate fără a lua în calcul cheltuielile asociate.
În plan patrimonial, potrivit principiilor partidei duble, veniturile sunt delimitate şi
evidenţiate prin echivalenţă cu intrările şi creşterile de active, sub forma numerarului, creanţelor şi
 9
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
serviciilor primite în schimbul bunurilor şi serviciilor oferite. La creşterile de active se adaugă
micşorările de pasive prin stingerea obligaţiilor, prin furnizarea de bunuri şi servicii unui creditor
pentru a stinge obligaţia de rambursare a creditului.
Veniturile se recunosc în contul de profit şi pierdere odată cu recunoaşterea creşterii activelor
sau reducerii datoriilor, deoarece , conform SIC 2001, veniturile sunt recunoscute atunci când “a avut
loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată credibil”.
Recunoaşterea cheltuielilor are loc odată cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii
activelor, deoarece , conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate, “cheltuielile sunt
recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor
economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluată credibil”.
Suma globala a profitului sau pierderii exerciţiului financiar figurează în contul 121 „Profit
şi pierdere” înainte de impozitare.

Pentru a stabili rezultatul exerciţiului, în contul de profit şi pierdere se procedează la

închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Înregistrările contabile de principiu care intervin sunt:
 decontarea sau repartizarea veniturilor în rezultatul exerciţiului, pentru soldul creditor al
conturilor asociate;

Conturi de venituri = Profit şi pierdere

 decontarea sau repartizarea în rezultatul exerciţiului, a cheltuielilor pentru soldul debitor al

conturilor asociate;

Profit şi pierdere = Conturi de cheltuieli

În urma efectuării acestor operaţii , contul de profit şi pierdere reflecta în credit suma
veniturilor exerciţiului iar în debit suma cheltuielilor aferente. Soldul intermediar debitor sau creditor
al contului Profit şi pierdere reprezintă rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul
contabil)

2.2. Rezultatul impozabil

Trecerea de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal
Pentru determinarea rezultatului impozabil, la sfârşitul exerciţiului se procedează la
corectarea rezultatului contabil(soldul contului 121 “Profit şi pierdere”) cu o suma de elemente
deductibile (care diminuează baza impozabila) şi nedeductibile (care sunt reintegrate în baza de
impozitare). Rezultatul astfel calculat este rezultatul fiscal.
Rezultatul fiscal = Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare
Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

+ Cheltuieli nedeductibile
- Venituri neimpozabile

Sfera şi conţinutul veniturilor şi cheltuielilor la calculul impozitului pe profit

Aşa cum am văzut anterior, profitul impozabil, conform Codului Fiscal, se determină ca
diferenţă între veniturile rezultate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile.

La stabilirea profitului se vor lua în calcul venituri şi cheltuieli înregistrate în contabilitate

potrivit reglementărilor legale, precum şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare, cum sunt:

- referitor la venituri - diferenţe favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării

creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă, în rezultatul reportat, ca urmare
a retratării sau transpunerii;

- rezerve din reevaluare la casarea sau cedarea activelor în

situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.

- referitor la cheltuieli - diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării

creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă, în rezultatul reportat, ca urmare
a retratării sau transpunerii;

- cheltuieli cu valoarea neamortitizată a cheltuielilor de cercetare

şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe, de natura obiectelor de inventar care au fost înregistrate în
rezultatul reportat.

În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile sau imobile valorificate pe baza unui
contract cu plata în rate, contribuabilii pot opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în
calcul la determinarea profitului impozabil pe măsură ce ratele devin scadente; cheltuielile
eferente acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contracte,
încheiate între părţi.

a) Sfera şi conţinutul veniturilor la calculul profitului impozabil

Veniturile impozabile ale unui an fiscal sunt veniturile şi câştigurile realizate pe parcursul
acelui an fiscal din orice sursă, altele decât veniturile şi câştigurile care nu sunt impozabile.

Venituri neimpozabile

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

 11
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile,
după data aderării României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica
străina, din statele Comunităţii Europene, daca persoana juridica romana deţine minimum 25% din
titlurile de participare la persoana juridica străina, pe o perioada neîntrerupta de cel puţin 2 ani,
care se încheie la data plaţii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
incorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin
titluri de participare, precum şi diferentele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung.
Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de
participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin
titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative.
b) Sfera şi conţinutul cheltuielilor la calculul profitului impozabil

Cheltuielile care se iau în calculul impozitului pe profit, din punct de vedere fiscal, prezintă
trei componente:

 Cheltuieli deductibile
 Cheltuieli nedeductibile
 Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Cheltuieli deductibile

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri si:
 cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de către
contribuabil;
 cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale;
 cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de munca şi
boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri
profesionale;
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

 cheltuielile de reclama şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,

produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de
reclama şi publicitate şi bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii
acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
 cheltuielile de transport şi cazare în tara şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi
administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent si/sau din anii
precedenţi;
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv
de munca;
 cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesionala a personalului angajat;
 cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau
noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
 cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
 cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării
conform cu standardele de calitate;
 cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor neîncasate, în
următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisa pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperata de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care ii afectează intre
patrimoniul.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata si implicaţiile fiscale ale acestora la calculul
impozitului pe profit
a) Implicaţiile fiscale ale cheltuielilor de protocol
 13
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita cotei de 2% aplicata asupra diferenţei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,
altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.
Astfel din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile
de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile , iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile.
b)Implicaţiile fiscale ale cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor
pentru deplasări în ţară şi în străinătate
Cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordata salariaţilor pentru deplasări în România
şi în străinătate, sunt deductibile în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile
publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent si/sau din anii
precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordata salariaţilor, în cazul
contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent si/sau din anii precedenţi, sunt limitate
la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
c) Implicaţiile fiscale ale cheltuielilor sociale
Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intra sub incidenţa acestei limite cu prioritate
ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi
sau unitari aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în
cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara,
muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile
pe care le au sub patronaj. în cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: cadouri
în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natura acordate
salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihna, inclusiv transportul, pentru salariaţii
proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în
gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din scoli şi centre de plasament;
d) Perisabilităţi
Perisabilităţile sunt deductibile în limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraţiei centrale, împreuna cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice;
În timpul procesului de transport sau comercializare apar diverse pierderi. O parte din
aceste pierderi sunt deductibile, potrivit normei privind limitele admisibile de perisabilitate la
mărfuri în procesele de comercializare. Ceea ce depăşeşte procentul respective este o cheltuială
nedeductibilă, TVA-ul aferent fiind la rândul său nedeductibil.
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

e) Cheltuieli aferente locuinţei de serviciu

cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita
corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din punct de
vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv
chiriaşi/locatari;
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa
proprietate personala a unei persoane fizice, folosita şi în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societarii în baza contractelor încheiate intre părţi, în
acest scop
f) Cheltuieli aferente folosirii autoturismelor
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de
angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile
fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Cheltuieli nedeductibile
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) Cheltuielile cu impozitul pe profit
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferente din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau
pe venit plăţite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursa în
numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
b) Cheltuieli cu amenzi, majorări de întârziere, penalităţi
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţile romane, potrivit prevederilor legale.
Amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în
cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autorităţi străine sunt
cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de
evitare a dublei impuneri;
Amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a
clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile, nu intra
sub incidenţa prevederilor prezentei litere;
c) Cheltuieli cu unele bunuri lipsă sau degradate
 15
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare,
precum şi taxa pe valoarea adăugata aferenta;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin reţinere la sursa;
d) Cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor
cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de
plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste
bunuri sau servicii;
Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:
1. cheltuieli cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de
către participanţi, în favoarea acestora.
2. bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în
favoarea acestora.
3. cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor la dispoziţia acestora.
4. alte cheltuieli în favoarea acestora.
e) Cheltuieli înregistrate fără documente justificative
cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ,
potrivit legii, prin care sa se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz,
potrivit normelor;
Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza
înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea
persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.
f) Cheltuielile determinate de unele diferenţe nefavorabile
Sunt nedeductibile cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a
titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate
de vânzarea-cesionarea acestora;
Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a
reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin titluri de participare sau
ca urmare a modificării cotaţiei de piaţă bursieră, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil.
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de
participare tranzacţionate sau cesionate.
Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

În cazul vânzării titlurilor de participare, profitul impozabil se determină ca diferenţă între

valoarea obţinută în urma vânzării şi valoarea nominală în cazul primei vânzări sau costul de
achiziţie ori valoarea fiscală definită, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare
se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor.
g) Alte cheltuieli nedeductibile
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute de lege;
cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu
sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;
alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile
reprezentând garanţie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor incerte sau în litigiu,
neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea
din evidenta a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate. în aceasta situaţie, contribuabilii care
scot din evidenta clienţii neîncasati sunt obligaţi sa comunice în scris acestora scoaterea din
evidenta a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare,
după caz;
cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt în limita a 3 ‰ din cifra de afaceri;
2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, în scopul construcţiei de localuri, a dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de
documente specifice, finanţării programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de
specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale.
 17
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
2.3.Calculul impozitului pe profit
Din punct de vedere al contabilizării, potrivit Reglementărilor contabile, pentru impozitul
pe profit curent se efectuează înregistrările:

a) la începutul lunii de referinţă, la deschiderea lucrărilor contabile pentru impozitul

pe profit cumulat din lunile precedente :

4411 = 6911

Impozitul pe profit curent Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

b) la sfârşitul lunii de referinţă pentru impozitul pe profit cumulat calculat:

6911 = 4411

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Impozitul pe profit curent

c) stabilirea soldului contului 4411 “Impozitul pe profit curent” şi decontarea sa după

cum urmează:

 pentru soldul creditor, impozit de plată:

4411 = 512

Impozitul pe profit curent Conturi curente la bănci

 pentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se menţine spre a fi reţinut în

trimestrul următor din impozitul datorat.

2.4. Plata impozitului

Vărsarea la buget a impozitului pe profit se face până în data de 25 ale lunii următoare
încheierii trimestrului. Achitarea cu întârziere a impozitelor atrage plata unor penalităţi de întârziere,
calculate în funcţie de suma datorată, nunărul de zile de întârziere şi cota de penalizare reglementată
prin lege.
Contribuabili vor plati pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat pentru
Trimestrul III al aceluiaş an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit să se facă până la
data stabilită ca termen limită pentru depunerea Situaţiilor financiare ale contribuabilului.
Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15

februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15
februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii care efectuează plaţi trimestriale şi, respectiv, lunare plătesc pentru ultimul
trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul BNR, societăţilor comerciale bancare, persoane
juridice române, şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, o sumă
egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, respectiv o sumă
egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru luna noiembrie a aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata
finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen limită
pentru depunerea situaţiilor financiare ale contribuabilului.
Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar
anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului
fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia să depună declaraţia de impunere şi
să plăteasca impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei persoanei
juridice la registrul comerţului.
Dacă o persoană juridică romană obtine venituri impozabile atât în România, cât şi într-un
stat străin, atunci impozitul plătit catre statul străin se deduce din impozitul datorat în România.
Deducerea nu poate depăşi impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit
calculată în România la profitul obţinut în statul străin.
Contribuabili care efectuează sponsorzări si/sau mecenat, potrivit prevederilor legii privind
sponsorizarea şi legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele eferente, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) Sunt în limită de 3‰ din cifra de afaceri;
b) Nu depaşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat 2

2.5. Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit

Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal, contribuabilii au
obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit,
inclusive.

2
Codul Fiscal, acualizat, art.21, alin (4)
 19
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o
declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde scopul
şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie sumele
angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional.
De menţionat este faptul că contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe
profit.

3. STUDIU DE CAZ : CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT la SC BIOS

SYSTEMS SRL

3.1. Prezentarea societatii

Denumire: S.C. „BIOS SYSTEMS” S.R.L.;
Forma juridică: societatea este persoană juridică romană organizată sub forma de societate cu
răspundere limitată ( S.R.L.);
Data constituirii: 10.09.1998, in baza Cererii de inmatriculare nr.1519/10.09.1998;
Număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului: J 35 / 5680 / 1998;
Cod unic de înregistrare: 6589742;
Atribut fiscal: RO;
Obiectul de activitate: conform statutului societăţii, a fost declarată ca activitate principală: 6201-
Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client): servicii in legătură cu
analiza, proiectarea şi programarea sistemelor pregătite pentru utilizare, producerea de software,
servicii consultative privitoare la sisteme şi inzestrarea cu programe, servicii de analiză de sistem,
sistem de proiectare a sistemelor, servicii de programare, servicii de intreţinere tehnică a
sistemelor;
Sediul social: strada Amforei, nr. 12, Timişoara, judeţul Timiş;
Capitalul social: capitalul social al societăţii a fost stabilit iniţial la suma totală de 200 lei, impărţit
in 20 de părţi sociale egale, in valoare de 10 lei fiecare, aport exclusiv in numerar adus de cei doi
asociaţi, aşa cum se vede din tabelul 3.1. In data de 07.11.1999 cei doi asociaţi preced la majorarea
capitalului social de la suma de 200 lei la suma de 31.200 lei, prin aportul propriu al asociaţilor
exclusive in numerar.
Activitatea societăţii este foarte simplă. Societatea se aprovizionează cu materiale
consumabile, iar apoi fumizează servicii de calculator: programe, asistentă, atat la intern cat şi la
extern. De cele mai multe ori serviciile vandute la extern sunt duse şi instalate chiar de angajaţii
societăţii, din această cauză societatea inregistrează o valoare mare a cheltuielilor cu deplasările şi
detaşările.
De asemenea salariaţii se deplasează in străinătate, şi pentru perfecţionare profesională.
Principalii furnizori ai societăţii sunt: SC INTERMEDIUS SRL, SC ROMANIA DATA SISTEM
SRL, SC TIGER AMIRA SRL.
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

Principalii clienţi ai societăţii sunt: AULISBVERLAG DEUBNER, FOLKE STRAUBE,

QUADRIGA AB, toţi din Austria.
In prezent societatea BIOS SYSTEMS are un număr de 65 de salariaţi, dar doreşte să
ajungă in decursul anului 2014 la 100 salariaţi.
In structura organizatorică a firmei nu se regăseşte departamentul financiar-contabil.
Contabilitatea firmei este realizată de o firmă de consultant financiară şi contabilitate.

3.2. Calcul impozitului pe profit

Cheltuieli

In urma contabilizării tuturor cheltuielilor aferente anului 2012, balanta clasei 6 de conturi se
prezinta astfel:

Simbol cont Denumire cont Total sume

602.01 Cheltuieli cu materialele auxiliare 5.568

602.02 Ch cu combustibilul deductibile fiscal 7.018

602.02 Chelt cu combustibilul nedeductibile 958

602.04 Chelt cu piese de schimb deductibile fiscal 61.340

602.04 Chelt cu piese de schimb neded fiscal 60

602.08 Chelt cu alte mat deductibile fiscal 23.263

603 Chelt cu obiecte de inventar deductibile fiscal 19.450

604 Chelt cu mat nestocate nedeductibile 732

604 Chelt cu mat nestocate deductibile 10.368

605 Chelt cu energia si apa deductibile 34.391

605 Chelt cu energia si apa nedeductibile fiscal 628

611 Chelt cu intretinerea deductibile 257

611 Chelt cu intretinerea nedeductibile 1.985

612.01 Chelt cu chiria pct de lucru 162.612

 21
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

613.01 Chelt cu asig bunuri firma 11.634

613.02 Chelt asig Casco feb 2008 2.720

613.03 Asigurari diverse 16

613.04 Chelt cu asig RCA 560

622 Comisioane si onorarii avocat 156.720

623.01 Chelt de protocol asim dividendelor 43.071

623.02 Chelt de protocol extern nedeductibil 21.308

623.03 Protocol neded 16.895

623.04 Chelt de protocol interne deductibil 22.936

623.05 Chelt ded cu publicitatea 193

624.01 Transport ded 1.219

624.02 Chelt transport extern marfa deductibil 423.427

624.03 Chelt de transport nedeductibil 2.906

624.04 Transport taxi 417

625 Chelt de deplasare deductibile 506

625 Chelt de deplasare nedeductibile 66.162

626 Chelt posta, telefoane deductibile 15.871

626 Chelt cu posta, telefon nedeductibile 2.886

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 9.100

628.01 Alte chelt deductibile 32.851

Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

628.02 Chelt serv terti auto 816

628.03 Servicii avocat 14.000

628.04 Chelt cu servicii financiar-contabile 49.438

628.05 Alte chelt nedeductibile 1.327

628.06 Chelt cu servicii notariale 102

628.07 Servicii parcare 41

628.08 Chelt cu serv salubritate 264

628.09 Chelt serv tiparit tichete 10.877

628.10 Chelt cu serv vama 42.057

635.01 Chelt cu comision Camera de munca 1.753

635.02 Chelt cu fd de mediu 51

635.03 Alte chelt cu impozite si taxe nedeductibile 7.741

641 Cheltuieli cu salariile personalului 701.074

645.01 Contrib.unitatii la asig.soc. 156.291

645.02 Contrib.unitatii pt.ajutor somaj 19.837

645.03 Contrib. angajatorului pt.asig.soc de sanatate 49.073

645.04 Alte cheltuieli priv.asig.si protectia sociala 54.354

658.01 Penalizari comerciale 43

658.02 Despagubiri, amenzi catre organele statului 29.097

658.03 Donatii, sponsorizare 20.000

658.04 Cheltuieli priv.activele ced.si alte op.de capital 9.529

 23
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

658.08 Alte cheltuieli de exploatare 14.805

665 Chelt cu dif de curs deductibile 79.286

665 Chelt cu dif de curs valutar nedeductibile 278

681.01 Chelt cu amortizarea deductibila fiscal 117.641

681.01 Chelt cu amort nedeductibila 464

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0

Total Cheltuieli 2.540.267

Asa cum reiese din balanta clasei 6 de conturi societatea a considerat nedeductibile
urmatoarele tipuri de cheltuieli:
 cheltuieli cu combustibilul decontate de societate pentru autoturismul proprietate a
asociatului care nu face parte din activele societatii; (958 RON )
 cheltuieli cu piesele de schimb decontate in mod similar celor mentionate mai sus; (60
RON )
 cheltuieli cu materiale nestocate care nu au la baza un document justificativ (732 RON )
 cheltuieli cu energia si apa: cheltuieli cu intretinerea aferente locuintei inchiriate de catre
asociatul societatii in folos personal (2.613 RON )
 cheltuieli de protocol asimilate dividendelor pe care asociata le-a efectuat in folos personal.
Acestea au fost considerate cheltuieli asimilate dividendelor in conformitate cu prevederile
articolului 7, alin.(1), pct.12, lit (d) din Legea 571/2003 – Codul fiscal. (43.071 RON )
 cheltuieli de protocol extern nedeductibile, reprezentand cheltuielile efectuate de asociat in
deplasarile externe in favoarea acestuia, care nu au la baza documente justificative acceptate
de catre organele fiscale romane (21.308 RON )
 cheltuieli de protocol nejustificate de documentele cu regim special legal acceptate (16.895
RON )
 cheltuieli de protocol nedeductibile in limita legala de 2% conform articolului 21, alin. (3),
lit.a din Legea 571/2003-Cod fiscal. (2.321ron)

Mod de calcul:
 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate

dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

A) Cheltuieli de protocol = 22.936 RON

B) Venituri impozabile = 3.548.093 RON

C) Cheltuieli totale = 2.540.267 RON

D) Cheltuieli cu impozitul pe profit = 0 RON

Cheltuieli de protocol deductibile = (B-C+D+A) * 2% = 1.030.762* 2% =20.615 RON

Cheltuieli de protocol nedeductible = 22.936 - 20.615 = 2.321 RON .

 cheltuieli de transport nedeductibil efectuate in favoarea asociatului (2.906 RON )

 cheltuieli de deplasare nedeductibile reprezentand decontarea unei diurne mai mari decat
limita legala stabilita prin lege. 66.162 RON )
 cheltuieli cu posta si telefon nedeductibile aferente apartamentului asociatului (2.886
RON )
 alte cheltuieli din prestatii externe care nu au la baza documente justificative (1.327 RON )
 cheltuiala cu impozitul pe protocolul asimilat dividendelor si alte taxe nedeductibile (7741
RON )
 alte cheltuieli cu protectia sociala ce depasesc limita a 2% din fondul de salarii, cheltuieli cu
ajutoare acordate salariatilor (40.333 RON )
Mod de calcul:

Total cheltuieli cu ajutoare sociale acordate: 54.354 RON

Fondul de salarii: 701.074 RON

2% din fondul de salarii: 2% din 701.074 = 14.021 RON – deductibili

Cheltuieli cu protectia soc. nedeductibile: 54.354 - 14.021 = 40.333 RON

 cheltuieli privind amenzi si penalitati pe care societatea le-a platit in urma unui control
efectuat de Inspectoratul Teritorial de Munca si care a amendat societatea pentru unele lipsuri
cu privire la protectia muncii si organizarea activitatii privind salariatii (29.097 RON )
 alte cheltuieli de exploatare nedeductibile (14.805 RON )
 cheltuieli cu difentele de curs valutar aferente deconturilor din deplasari in strainatate ale
asociatului corespunzatoare cheltuielilor externe nedeductibile (278 RON )
 25
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
 cheltuieli cu amortizarea imobilizari achizitionate in interesul asociatului (464 RON )
 cheltuieli cu sponsorizarea (20.000 RON ).

Venituri

In urma contabilizarii tuturor veniturilor aferente anului 2012, balanta conturilor din clasa 7
pentru anul 2012 se prezinta astfel:

Simbol cont Denumire cont Total sume

701 Venituri din vanzarea produselor finite 3.544.149

704 Venituri din prest servicii 131.948

758.03 Venituri din vanz.activelor si alte op de capital 9.599

758.08 Alte venituri din exploatare 1.902

765 Venituri din diferente de curs valutar 94.907

766 Venituri din dobanzi 588

Total Venituri 3.783.093

Înainte de a stabili rezultatul contabil trebuie închise toate cheltuielile şi veniturile după
cum urmează :

1)Închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 2.540.267

Profit şi pierdere
- exploatare

602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” 98.207

603 “Cheltuieli cu obiecte de inventar” 19.450

Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

604 “ cheltuieli cu materiale nestocate “ 11.100

605 “Cheltuieli cu energia si apa” 35.019

611 “Cheltuieli cu întretinerea” 2.242

612 “Cheltuieli cu locatii de gestiune ,chirii” 162.612

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” 14.930

622 “Cheltuieli privind comisioane si onorarii” 156.720

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 104.403

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi 427.969

persoane”

625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări “ 66.668

626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 18.757

627 “Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate” 9.100

628 “Alte cheltuieli cu servicii terti” 151.773

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 9.545

asimilate “

641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” 701.074

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia 279.555

socială”

658 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi – plătite 73.474

organelor de control”
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
79.564

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 118.105

imobilizărilor”

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 0

 27
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

2)Inchiderea conturilor de venituri

% = 121 3.783.093

Profit şi pierdere - exploatare

701 “Venituri din vanzarea 3.544.149

produselor finite”
704 ”Venituri din lucrări executate şi
servicii prestate” 131.948

758 “Alte venituri din exlpoatare” 11.501

765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 94.907

766 “Venituri din dobânzi“ 588

5) Rezultatul contabil = Total venituri– Total cheltuieli

Rezultatul contabil = 3.783.093 - 2.540.267 = 1.242.826 RON

Pierdere fiscala de acoperit

La 31.12.2011 societatea prezinta o pierdere fiscala in valoare de 345.000 RON . Pierderea

anuala se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

Luand in considerare toate aspectele prezentate mai sus, detaliem mai jos calculul propriu-zis
al profitului fiscal si al impozitului pe profit aferent acestuia:

A.Venituri totale 3.783.093

B. Cheltuieli totale 2.540.267

C. Profit brut 1.242.826

D. Cheltuieli nedeductibile fiscal - total 273.957

E. Pierdere fiscala 2011 de acoperit 345.000

 Politici si Tratamente contabile privind impozitul pe profitmnn

F. Rezultat fiscal (A-B+D-E) 1.171.783

G. Impozit pe profit 2012 (F*16%) 187.485

Societatea a efectuat sponsorizari conform unui contract de sponsorizare in suma de 20.000

RON . Potrivit legii, sponsorizarile se scad din impozitul pe profit daca indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:

1. sunt in limita de 3‰ din cifra de afaceri

2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Cifra de afaceri 3.441.097 RON * 3‰ = 10.323 RON

Impozit pe profit 187.485 RON * 20% = 37.497 RON

Prin urmare, din sponsorizarea de 20.000 RON se poate deduce din impozitul pe profit suma
de 10.323 lei.
Pentru anul 2012 impozitul pe profit datorat este de:
187.485 RON - 10.323 RON = 177.162 RON

Dupa stabilirea impozitului pe profit, se inregistreaza nota contabila pentru constituirea in

contabiliate a impozitului pe profit:

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ = 441 “Impozitul pe profit “ 177.162 RON

 29
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Concluzii