„Povestea lui Harap Alb” publicat la 1.08.

1877, în „Convorbiri literare”

■ basm cult, capodoperă a prozei de inspiraţie folclorică

„[...] însăşi sinteza basmului românesc: toată filosofia noastră populară, între fatalitatea răului şi ideala căutare a
binelui se lămureşte în încercările grele ale fiului de împărat.” (Pompiliu Constantinescu)

■ Tema triumfului binelui asupra răului, frecventă în epica populară a fabulosului, este dublată de tema
iniţierii şi a maturizării treptate a eroului.
■ Titlul: numele eroului eponim evidenţiază statutul neobişnuit, de slugă care nu provine din ţigani robi;
*oximoronul generat de simbolurile cromatice sugerează evoluţia spirituală de la ipostaza de neiniţiat la cea de
prinţ adevărat

■ Subiectul nu este original. Este întâlnit în: şase versiuni româneşti (două din Transilvania, două din
Muntenia, una din Moldova, una din Bucovina), de care basmul lui Creangă se diferenţiază prin: “intrarea în
subiect (primele trei probe), prezenţa spânului şi tema însoţitorilor năzdrăvani” (Jean Boutière).
 basme din spaţiul balcanic (Grecia: Omul fără barbă al lui E. Legrand, Albania, Serbia) şi central-
european (Ungaria: Omul cu barba de aur, un basm italian din Pisa).
„Creangă umple schema universală cu imagini concrete ale vieţii ţărăneşti de odinioară, cu tipurile ei morale, cu
o realitate social-istorică şi psihologică determinată, localizând astfel fabulosul, dând personajelor
individualitate psihologică, etnică, ţărănească şi chiar humuleşteană.” (Zoe Dumitrescu Buşulenga)

■ Compoziţia: organizată pe simetrii clasice, respectând paradigma tradiţională, ordonată pe motivul călătoriei.
Harap-Alb este însă protagonistul a 3 tipuri de călătorii:
a) călătoria iniţiatică (pe parcursul căreia personajul se defineşte mai degrabă ca un antierou, boboc în
felul său);
b)călătoria de verificare (eroul probează acumularea unei experienţe şi cristalizarea unei personalităţi care
permite încadrarea în tiparele modelului eroic);
c) călătoria de înapoiere  recunoaşterea / învestitura care consfinţeşte statutul de erou al
protagonistului (în această călătorie, atitudinea eroului este una pasivă, căci recunoaşterea trebuie să vină din
partea celorlalţi);
călătoriile sunt marcate, simetric, prin cele 2 morţi / învieri ritualice îi conferă eroului o identitate
temporară (Harap-Alb) şi una finală (prinţul  împărat).
 Se pot identifica două mari părţi compoziţionale
(fiecare însumând câte patru episoade narative), ceea ce poate susţine afirmaţia că basmul „este alcătuit din
contopirea a două poveşti” (Al. Piru).
 Incipitul „Amu, cică era odată” apelează la formula consacrată, dar o personalizează prin regionalismul
fonetic şi prin suprimarea clişeului „ca niciodată, pe când…” care proiectează eposul în timp fabulos.
 Cele opt episoade narative sunt marcate textual prin formula mediană „se cam duc la împărăţie,
Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste înainte mult mai este” (care apare de 7 ori).
 Finalul: formula de încheiere particularizată prin nota de umor şi prin „coborâre în real” („..ş-un păcat
de povestariu, .fără bani în buzunariu…Iar pe la noi, cine are bani mănâncă şi bea, iar cine nu, se uită şi
rabdă.”)

 Prima parte: protagonistul în ipostaza de neiniţiat / antierou;

- incipitul, urmat de formularea succintă a intrigii (scrisoarea împăratului Verde  motivul împăratului fără
urmaş la tron)  motivare realistă; proiecţia naratorului în text: „Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să
încep a depăna firul poveştii”
 cele trei probe care îi aduc eroului dreptul de a porni în călătoria iniţiatică au drept cadru spaţiul familiar al
curţii crăieşti:
- încercările eşuate ale fraţilor (motivul superiorităţii mezinului);
1. - proba milosteniei – întâlnirea cu Sf. Duminică (travestită);
2. - proba hărniciei - hrănirea calului, armura (aparenţă / esenţă);
3. - proba curajului – înfruntarea ursului (travestirea tatălui);
*motivul podului – trecerea în alt orizont existenţial / altă etapă;

 călătoria explorativă şi iniţiatică

4. proba labirintului -3 întâlniri cu Spânul (care se travesteşte):
- motivul încălcării interdicţiei (prima opţiune existenţială);
- motivul morţii ritualice (coborârea în fântână/ celălalt tărâm);
- motivul inversării rolurilor (conferă o primă identitate: H-A);
5. proba vredniciei şi a înţelepciunii: confruntarea cu ursul (simbolizează clasa războinicilor / pielea ursului –
totemul);
6. proba curajului şi a răbdării: uciderea cerbului
- Prin anihilarea Ursului şi a Cerbului, Harap-Alb, reeditează mitul Crengii de Aur, preluând de
la învinşi atributele războinicului şi privilegiului eternităţii, hrana fizică (salata) şi spirituală.
 Partea a doua: protagonistul, în ipostaza de iniţiat / erou;
- apariţia fetei împăratului Roş instituirea unei noi situaţii-intrigă;

 călătoria de verificare
*motivul podului – trecerea în altă etapă: cea a maturităţii;
7.proba altruismului şi a prieteniei:
- furnicile – simbol al teluricului, al vredniciei, al modestiei;
- albinele – simbol al solarităţii şi al dualităţii dulceaţă / venin;
- uriaşii fabuloşi – apariţii antopomorfice ale unor stihii / forţe cosmice sau simbol al instinctelor şi aspiraţiilor
umane hiperbolizat;
- (eticul şi esteticul nu se mai suprapun);
probele de curtea împăratului Roş:
8. - casa de aramă încinsă (Gerilă);
9.- ospăţul pantagruelic (Flămânzilă, Setilă);
10. - alegerea macului din nisip (furnicile);
11.- păzirea fetei (pasăre ascunsă după Lună - Ochilă, Păsărilă);
- ghicirea miresei adevărate (crăiasa albinelor);
- întrecerea dintre cal şi turturică (dublul magic al eroilor);

 călătoria de înapoiere/de recunoaştere

12. proba iubirii, a recuperării identităţii şi a paloşului:
 despărţirea de cei cinci prieteni;
 idila dintre Harap-Alb şi fata de împărat;
 dezvăluirea adevărului despre Spân (punctul culminant);
 moartea ritualică (uciderea şi învierea prinţului);
 uciderea Spânului de către cal;
 răsplătirea eroului, motivul nunţii împărateşti.

■ Structura este specifică basmului popular: planul realului şi cel al fabulosului se suprapun („Fabulosul este
umanizat, este coborât în realitatea lumii ţărăneşti”)