ROMANTISMUL

----------------
I.Contextul istoric:
Apare ca reacție împotriva unei realități decepționante(eșecul Revoluției Franceze)reprezentate de
burghezia care prețuia doar valorile materiale.
II: Definiție
1.Estetic apare ca o reacție impotriva constrângerilor, normelor și convențiilor artistice PROPRII
clasicismului și ILUMINISMULUI.
Rațiunea e înlocuită de sensibilitate și imaginație, de intuiție și de subiectivitate.Tipicul și generalul
sunt înlocuite de individual și particular.Omul ROMANTIC este POETUL
(PROFET,MAG,REVOLTAT,MARTIR,GENIU,DEMON,ÎNGER,CONDUCĂTOR,VISĂTOR,INADAPTAT,MELANCOL
IC).
Omul luminilor este FILOZOFUL. În calitate de curent literar(cultural și artistic) se poate vorbi și de un
romantism istoric.
2.Ca înclinație naturală este proprie scriitorilor din orice epocă , ce au o anumită constituție psihologică.
De aceea se poate vorbi de un romantism peren care constă într-o anumită perspectivă asupra lumii si
vieții proprie omului. Barbu,Tudor Arghezi etc. (prin atracția pentru contrarii, preferința pentru antiteză.)au
o struct. suflet romantica.
A apărut la sfâșitul secolui 18 începutul secolului 19 în Anglia și Germania fiind primul curent cu caracter
de universalitate manifestându-se în literatură , arte plastice , muzică , filozofie.În Germania apare un
preromantism cunoscut ca "Sturm Und Drang"(furtună și avânt) avândul drept principal reprezentat pe
Goethe.

III.Tipuri de romantism:
A.Romantismul activ(are drept personaj tipul răzvratitului)
B.Romantismul pasiv(visătorul, melancolicul,pasivul,meditativul)
Conform clasificarii lui Virgil Nemoianu din cartea"Îmblânzirea romantismului" se pot distinge două
tipuri de romantism:
A:High Romanticism (romantismul major,sălbatic,sumbru și măreț)
B:Romantismul Biedermeier (romantismul minor specific sud-estului europei,un romantism decadent
,îmblânzit, derizoriu, de consum,produsul mentalității clasei mijlocii)
III.Trăsături
-primatul sentimentului și subiectivismul.
-sensibilitatea și imaginația, fantezia bogată.
-libertatea absolutá a creației,temelor,a limbajului
-atracția pentru contrarii.
-apetența pentru mister, magie , subconștient , fantastic , exotic,mituri și religii străvechi pentru
originile lumii(apocalipsa și geneza) și pentru Evul Mediu.
-preferința pentru procedeul antitezei și al ironiei.
-amestecul genurilor , speciilor și registrelor stilistice.
-patrunderea în limbajul artistic a termenilor populari , familiari și regionali.
-libertatea absolută a temelor , creației si a tipurilor de personaj sau a procedeelor artistice (bogăția
acestora).
-originalitatea înlocuiește imitația servilă.
-prezența unui lirism exacerbat.
-evadarea în lumi imaginare, în trecutul istoric , în vis , în iubire și în poezie (considerate universuri
compensative pentru o realitate decepționantă).
-preferința pentru fantastic și feeric , pentru primitivism , pentru arhaic și tot ce este primar.
-cultivarea inconștientului , a visului și al nocturnului.
-prezența culorii locale care să ilustreze specificul național.
-preferința pentru autobiografii și jurnale intime.
-interesul pentru folcor , tradiții și obiceiuri (se publică volume de basme și de creații populare)
IV.Teme și motive:
Încă din Introducție la "Dacia literară", considerată de George Călinescu primul manifest al romantismului
românesc, prima revistá literară unde se precizau trei teme care sa asigure originalitatea literaturii
românești:natura,istoria,tradiții și obiceiuri, folclor.
1.Natura:
Motive.
A.Cosmice:Stele , lună , luceferi
B.Teluriceizvorul,lacul,codrul,teiul,salcâmul,trestia,floarea albastră,nufărul,plopul.
Ei preferă o natură paradiziacă, sălbatică , de început de lume , prezentată de obicei într-un cadru nocturn,
o flora exuberantă.Natura este de obicei o cutie de rezonanță a sentimentelor, are rol protector si
ocrotitor al cuplului de îndrăgostiți.Natura este concepută ca o proieție afectivă și ca un univers
compensativ cu care omul se află într-o perfectă armonie și comuniune. Este un cadru natural mai
degrabă imaginar, ideal, perspectiva este subiectivă dinspre interior spre exterior.Natura este în
concordanță cu sentimentele eului liric.Contrast între eternitatea naturii și efemeritatea condiției
umane.Natura este personificată și conferă dimensiuni cosmice iubirii.Cadrul natural încadrează și
potențează un sentiment , preluând trăirile eului liric.
Are un caracter mitic și este un univers dulce-muzical.
2.Iubirea
Motive:
-motivul cuplului 
-motivul sărutului
-motivul îmbrățișării
-motivul desprinderii părului
-motivul despărțirii
-motivul trădării
Concepția asupra iubirii. Iubirea este:
---------------------------
-mijloc de îndepărtare a limitelor condiției umane și de dezmărginire
-mijloc de atingere a eternității, a absolutului.
-mijloc de cunoaștere.
-mijloc de armonizare cu sine însuși și de înălțare spirituală.
-mijloc de refacere a unității primordiale a cuplului androginic.
-un univers compensativ ce conferă sens inalt existenței.
-iubirea este idealizată.
-conexiunea Eros cu Thanatos ca aspirație spre neființă(„Odă-în metru antic”.)
-iubirea ca nevoie de autonegație.
3.Istoria.
Este un univers compensativ, preferința pentru trecutul istoric considerat superior prezentului.
Motive:

-conducătorul de oști

-motivul "fugit irreparabile tempus"(trecerea timpului)

-motivul "vanitas vanitatum"(desertaciunea desertaciunilor)
-motivul "ubi sunt"(unde sunt vremurile de altă dată)
-motivul "panta rhei"(totul curge)(motiv preluat de la HERACLIT)
-motivul impăratului/proletarului.
-motivul Cezarului
-motivul omului de geniu.
4.Timpul.
-motivul timpului heraclitean T.mitic, reversibil/T.cronologic,ireversibil(„Scrisoarea I”)
-motivul infinitului
-genezei
-apocalipsei
-relației dintre eternitate și efemeritate
-motivul cosmogoniei
-motivul copilăriei 
-motivul dorinței de nemurire
-motivul memoriei și uitării.
5.Tema și motivul visului:
Visul reprezintă:
-o modalitate de comunicare cu eternitatea
-o modalitate de cunoaștere a absolutului
-un mijloc de dezmărginire și de îndepărtare a limitelor condiției umane
-un mijloc de împlinire și de proiectare în cosmic 
-un univers compensativ pentru o realitate decepționantă
-mijloc de împlinire a iubirii și de proiectare în absolut
-mijloc de recuperare a libertății de gândire.
6.Condiția nefericită a omului de geniu damnat la singurătate , la creație , la marginalizare.
V:
Categorii estetice:
-frumosul
-urâtul 
-grotescul
-fantasticul
-dionsiacul
-apolinicul
-ironia