Romantismul este parfumul ce

transform rtcirea n trire.

Claudiu Ovidiu Tofeni
Dodia Petru
Cuprins:
1. Aparitia si evolutia romantismului;
2. Trasaturile romantismului;
3. Teme si motive romantice;
4. Conceptia romantic;
5. Idei romantice in literatura
contemporan;
6. Valoarea estetic a romantsimului;
7. Reprezentanti si opere romantice in
literatura romn;
8. Eminescu romanticul romn;
9. Galeria romanticilor romni;
10.Opinia proprie;
11.Bibliografie.




Aparitia si evolutia romantismului
Romantismul (numit i Perioada Romantic) a fost o micare
artistic, literar i intelectual aprut n Europa pe la sfritul secolului al
XVIII-lea, atingnd apogeul pe la nceputul anilor 1800.
Pentru prima dat romantismul a aprut n Germania i n Anglia,
ri n care tradiia clasic era mai puin puternic, i s-a extins apoi treptat
n Frana i n restul Europei, precum i dincolo de ocean.

n literatura romn, romantismul se face simit prin intermediul
scriitorilor paoptiti (Ion Heliade Rdulescu, Costache Negruzzi, Vasile
Alecsandri, Alecu Russo .a.). Influenele curentului persist mult timp
dup declinul su n culturile vest-europene, atingnd punctul culminant
n opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.

Romantismul romn s-a manifestat n trei etape:
1 . Preromantismul (cunoscut i ca romantism al sciitorilor
paoptiti sau de tip Biedermeier);
2. Romantismul propriu zis(eminescian sau romantism nalt);
3. Romantismul preeminescian
Primatul sentimentului asupra ratiunii;
Evadarea in trecut, istorie, vis;
Personaje si intimplri exceptionale;
Folclorul surs de inspiratie;
Predilectie pentru obscuritate, mit, simbol;
Realitatea este zugrvit asa cum si-o doreste
scriitorul.
Personajul romantic:
- exceptional;
- evolueaz in extreme;
- provine din toate mediile sociale;
- Apare in ipostaza geniului, a titanului, a
demonului, a vistorului.
Teme si motive
romantice
Teme Motive

Noaptea (cadrul nocturn) sub
luna
Visul (dimensiunea onirica)
Padurea/Codrul
Izvoarele, marea/oceanul, lacul
Luna, stelele; muzica astral
Bolta cereasca
Teiul, salcamul, trestia
Norocul (viata lipsita de noroc)
Motivul poetului damnat.
Ingerul, demonul, titanul
Castelul singuratic
Ruinele, vestigiile.
Motivul amintirii
Sarutul
Mainile subtiri si reci
Focul, lumanarea
Vantul, ceata.

-atractia ilimitatului, a
transcendentului;
- obsesia idealului si
raporturile acestuia cu realul,
cu imediatul;
- nostalgia originilor,
intoarcerea spre Mo tempore
si valorificarea tiparelor mitico-
-magice;
- cultivarea misterului,
sondarea sufletului si a
psihicului (visul, inconstientul,
irationaluL) ;
- aspiratia spre absolut, spre
desavarsire ;
- meditatia filosofica.
Conceptia romantismului
Privind n ansamblu, romantismul se
constituie ca o reacie mpotriva excesului de
ncredere n raiune, promovat de clasicism,
acionnd n numele creaiei i a imaginaiei. Dac
scriitorii clasici tindeau spre obiectivitate, ignornd
particularul n favoarea generalului, prin conturarea
unor tipuri umane precum avarul, mincinosul,
ipocritul etc., atunci romanticii nu acceptau dect
individualitatea. Ei au sustinut manifestarea fanteziei si
exprimarea sentimentelor, a originalitatii, sincerittii
emotionale.
Astfel spus, conceptul romantismului constituie
explorarea universului interior al omului.

Idei romantice in literatura contemporan
Romantismul a oferit universului contemporan teme si idei ce constituie
focarul multor opere renumite in literatur. Dragostea, naturaletea, folclorul
vor invinge mereu valurile timpului.
Tema dragostei a fost nemaipomenit zugravit de Grigore
Vieru. Grigore Vieru a fost i este un poet al iubirii, al
iubirii statornice, incoruptibile, mesiatice i chiar
martirice: (Doamne, poate c/N-am fost nici sfnt, nici
otean./Pur i simplu, ziditu-m-am de viu/n templul
Limbii Romne). Acesta a picurat iubire n inima
ostaului care nu a putut s-i ndrepte arma nspre
propria-i ar, a colorat zmbetul copiilor cu iubirea de
albin, de flori, de ciocrlie, a luminat cu iubire
chipurile mamelor obosite de ateptarea unui odor, unui
fecior
Exemple de opere: ,, Vreau sa te
vad, ,, A, IUBITE, a etc.
Folclorul a fost valorificat de
Dumitru Matcovschi.
Poet, prozator si dramaturg din
generatia lui Grigore Vieru....,
Dumitru Matcovschi se nscrie, prin
creatia sa, n sfera literaturii din anii '60-
'80: viziunea artistica asupra trecutului,
valorificarea creatiei populare orale.

Valorificarea artistic a creatiei populare orale n opera lui Matcovschi este
materializat prin preluarea unor motive populare. Dumitru Matcovschi intoneaz o
cntare a p timirii noastre n versuri accentuat folclorice si mesianice peste care se varsa
lacrima tremurata a unui colt de tar a romneasc a. Chiar daca sunt abordate temele
rustice, ori, n general, cele traditionale, acestea dezvaluie cititorului avizat un univers al
realitatilor contemporane, ascunse n nvelisul liric al cuvintelor.
Valoarea estetic a romantismului
Estetica romatismului se bazeaz pe mai multe caracteristici si
principii:
Se remarc aspiraia spre originalitatea i libertatea formelor; spargerea
barierelor tematice i formale.
Subiectivitatea este accentuat, determinat de primatul sentimentului, al
tririi, de exacerbarea eului poetic.
Antiteza este procedeul artistic fundamental, att n construcia personajelor,
a destinelor, ct i n ilustrarea strilor sufleteti contradictorii.
Condiia geniului este abordat i din perspectiva filosofic.
Mediile sociale relevate sunt diverse i contrastante, fiind nfaiate inclusiv
periferia sordid i lumea celor umili.
Natura evocat devine cadru sugestiv (peisaj nocturn, crepuscul misterios,
mediu ntunecat, brutal sau idealizat, deprtai fascinante, vagul exotic,
inuturi stranii sau sublim).
Limba literar se mbogaete prin valorificarea tuturor registrelor -popular,
regional, arhaic sau limbaj oral.
Se observ libertatea genurilor i a speciilor, care interfereaz n structuri
hibride : liric i epic, eseu, critic, poem filosofic, teatru poetic etc.
Romantismul promoveaz n special poezia liric, dar i dramaturgia sau
proza, iar speciile noi sunt: meditaia, elegia, poemul filosofic, drama, nuvela
istoric.
Stilul romantic este retoric, exaltat i pitoresc, susinut de antitez, hiperbol,
tirad, n acord cu pasiunile i tririle interioare ale eului poetic sau cu
intensitatea conflictului dintre personaje.

Specia Opere Reprezentati
elegia "Miezul nopei"
"O fat tnr pe patul morii"
Grigore Alexandrescu
Dimitrie Bolintineanu)
epopeea istoric "Mihaiada" Ion Heliade-Rdulescu
epopeea
cosmogonic
"Anatolida" I. Heliade-Rdulescu
epistola "Epistol domnului Iancu
Vcrescu"
Grigore Alexandrescu
oda "Od lui Schiller" I. Heliade-Rdulescu
balada istoric "Muma lui tefan cel Mare" D. Bolintineanu
balada fantastic "Mihnea i baba" D. Bolintineanu
meditaia "Umbra lui Mircea la Cozia" G. Alexandrescu
Eminescu - romanticul romn
Mihai Eminescu este ntruchiparea romantismului
romnesc.
Romanticii aveau o sensibilitate complet diferit de
a omului modern, pe care Eminescu a reprezentat-o cu
stralucire. Credea in iubirea absolut, cea care nu se
putea implini dectt in spatiul naturii, al codrului, cauta
sensul lumii si al vietii, scriind lungi poeme despre
nasterea si moartea universului (,,Scrisoarea I), a creat
imaginea geniului (,,Luceafarul)
Motive si idei romantice in lirica eminescan:

Transfigurarea naturii prin mit (,,Venere si
Madon)
Cosmicizarea (,,Luceafrul)
Geniul (,,Scrisoarea I)
Natura si iubirea (,,Floare albastr, ,,Sara pe
deal, ,,Lacul, ,,Dorina )
Folclorul (,,Revedere, ,,Ce te legeni) etc.



Galeria romanticilor romni
Grigore
Alexandrescu
Dimitrie Bolinteneanu
Ion Heliade-Rdulescu
Vasile Alecsandri Gheorghe Asachi
Ioan Slavici
Concluzie :
Dup prerea mea, romantismul e superior ca
miestrie, umbreste adincimea tuturor celorlalte curente
literare, deoarece el distruge limitele spatiului si
timpului, deschide fereasta spre infinutul sufletului.
Romantismul este amprenta sufletului ,e pictorul ce
schimba realitatea in fantezie,,este parfumul ce
transform ratacirea in traire
Consider c acest curent, este si va ramine mereu
cel mai apreciat de tinerii tuturor timpurilor , fiindc
fiind plini de dragoste pura si nevinovata,mereu vor
tinde de a fugi din lumea reala ,fugind in adincul
sentimentelor ,a dorintelor si imaginatiei,faurindu-si
propriul destin .
Bibliografie:
www.wikipedia.org ;
,,Literatura romn proza, poezia, dramaturgia
pentru elevii de liceu , Editura Badea &
Professional Consulting, Bucuresti 2005;
,,Sinteze Bacalaureat Limba si Literatura
Romn, Niculescu 2006;
,,Limba si literatura romn teste integrative
de evaluare a competentelor llingvistice, literare,
de comunicare C. Schiopu, M. Vilcu-Schiopu,
Lyceum, Chisinau 2002 ;
www.referate.ro;