Comparatia portretelor

lui
Stefan cel Mare
Unul din primele portrete din literatura romana este reprezentat de
conturarea cunoscutului Stefan cel Mare de catre cronicarul Grigore Ureche in
“Letopisetul Tarii Moldovei”. Acest domnitor a fost portretizata cu maiestrie de
catre cronicar, ca fiind un om curajos, viteaz si cu frica de Dumnezeu. In
majoritatea descrierilor lui Stefan cel Mare, portretul moral acapareaza mare
parte s operei, datele despre porteretizarea fizica fiind vagi sau neclare. Atat in
“Letopisetul Tarii Moldovei”, cat si in “Legenda IV”, portretul moral este
omnipresent, insa operele nu impartasesc aceleasi opinii.
In primul rand, in “Letopisetul Tarii Moldovei” scris de catre Grigore
Ureche, domnitorul tarii Moldovei este creionat ca fiind o persoana manioasa,
insa cu frica de Dumnezeu. “Stefan voda om […] manios si de graba varsator de
sange nevinovat”;”pe Stefan l-au ingropat […] in manastirea Putna, care era
zidita de dansul”. Tot in aceasta opera uste prezentat faptul ca Stefan era iubit de
poporul sau “Atata jale era, de plangea toti ca dupa un parinte al sau”, fapt ce
dovedeste ca realizarile lui au fost appreciate de populatie.
Pe de alta parte in “Legenda IV”, se prezinta o alta latura a domnitorului.
Dupa cum reiese sin text, dupa infrangerea in fata turcilor acesta se intoarce
acasa la mama sa pentru a cere sfaturi, insa aceasta nu il primeste sunandu-I ca
va fi biruitor. Stefan cel Mare dupa ce a auzit aceste vorbe ezita totusi si se duce
sa ceara sfaturi si de la sihastrul Daniil. Sihastrul ii spune ca Acasta va invinge
dar va trebui sa construiasca o manastire cu Hramul Sfantului Gheorghe. Faptele
aceste intaresc ideile din scrierile lui Ghrigore Ureche si dovedesc ca Stefan cel
Mare era un om cu mare credinta si iubire fata de Dumnezeu. Insa afirmatiile
din Letopiset cum ca Stefan esra un om iute la manie, ci defapt era cumpatat si
calculate.
Concluzionand Stefan cel mare era un om cu credinta in Dumnezeu si
iubire fata de poporul sau, viteaz si calculate.