Universitatea Facultatea de Economie

“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi și Administrarea Afacerilor

Monedă şi credit
Capitolul 2 - Moneda şi
sistemul monetar național

- 2019 -
Conceptul de sistem monetar naţional:
 forme de organizare a baterii şi circulaţiei
monedei într-o ţară sau alta, organizare
realizată prin norme dictate de stat, dar şi
prin norme ce decurg din cutume.

 ansamblu de instituţii şi norme adoptate de autoritatea

naţională în vederea facilitării îndeplinirii funcţiilor banilor
pe teritoriul său.
 a) Metalul monetar
b) Unitatea monetară

c) Baterea şi circulaţia monedei

ELEMENTELE
cu şi fără valoare intrinsecă
SISTEMULUI
MONETAR CLASIC
d) Emisiunea şi circulaţia
bancnotelor convertibile şi a
banilor de hârtie
a) Metalul monetar:
Momente ale procesului de demonetizare a aurului:
 Primul Război Mondial- sistarea baterii şi
circulaţiei monedelor din aur şi a
convertibilităţii bancnotelor în metal preţios;

 Anul 1971 – eliminarea convertibilităţii în

aur a USD;

 Anii 1973-1974 – trecerea de la cursurile fixe

la cele flotante

 Anul 1978-ţările membre au renunţat să-şi mai

definească monedele naţionale în metal preţios.
 Cele mai ravnite monede de aur
Turcia este cel mai mare producator de monede de aur

Moneda de aur
sud-africana
Krugerrand
 Moneda de aur
canadiana Maple
Leaf

Moneda de aur
American Eagle
 Moneda de aur
chinezeasca
Panda

Moneda de aur
australiana
Kangaroo
b) unitatea monetară
c) Baterea şi circulaţia monedei cu şi fără
valoare intrinsecă:

 Baterea şi circulaţia monedei cu valoare

intrinsecă:

Trăsături:
 făceau obiectul baterii libere şi a liberei
tezaurizări

 funcţionarea unui mecanism intern de

autoreglare a masei monetare în circulaţie
Om > Cm Pmf, Au tezaurizarea sub
formă de lingouri a excesului de monedă
restabilirea echilibrului

Om < Cm Pmf, Au aflux de monedă în

circulaţie restabilirea echilibrului

 Baterea şi circulaţia monedelor fără
valoare deplină

Trăsături:

 baterea acestor monede:

 era strict controlată de stat şi constituia monopol al
statului;

 era limitată pentru a se evita riscul scoaterii din circulaţie

a monedelor din metal preţios
 d) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor
convertibile, respectiv a banilor de hârtie
d1) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor convertibile:
 Convertibilitatea bancnotelor în metal preţios - mecanism
de autoreglare a volumului masei monetare în circulaţie

 elementul decisiv în apariţia şi generalizarea utilizării

bancnotelor a fost reprezentat de dezvoltarea creditului
comercial, cambiile.
 Deosebiri între cambii şi bancnote:

CAMBIILE BANCNOTE

 emise de întreprinzători  emise de BE şi au

privaţi şi au la bază tranzacţii acoperire: stoc de aur sau
de devize
comerciale

 risc important: înscrisuri  valoare lor este

private
 cambiile pot fi refuzate la
plată şi circulă, de regulă, pe
un areal limitat
garantată de emitent
au putere liberatorie şi
circulă în întreaga ţară
 utilizarea în plăţi este  efectuarea oricărui tip de
limitată plată, de mărime variabilă;

 stingerea unei datorii: doar  stingerea pe loc a datoriei

la scadenţa acesteia

 durată de viaţă limitată  circulă o perioadă mult mai

îndelungată

 valoarea cambiilor se  valoarea bancnotelor este

modifică în timp relativ constantă
 d2) Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie:
Trăsături:

 emişi şi puşi în circulaţie de către stat

apariţia lor s-a generalizat în preajma Primului Război
Mondial
au un curs forţat

sunt fără valoare proprie (neconvertibili)

 BIMETALISMUL
Fărâmiţarea baterii de monedă
Trăsături ale SMN
Deteriorarea monedelor

 Definiţie bimetalism:

 o bază a sistemelor monetare în cadrul căreia două

metale, aurul şi argintul, servesc ca echivalent general şi
ca mijloc de circulaţie
Variante de funcţionare

Bimetalismul integral Bimetalismul Bimetalismul parţial

(varianta monedei duble): paralel (varianta („şchiop” sau „compozit”):
monedei paralele)
raport de schimb fix, raportul de valoare raportul dintre Au şi Ag
stabilit prin lege între dintre Au şi Ag era era stabilit prin lege
AU şi Ag fixat pe piaţă

baterea monedelor Preţul mărfurilor era baterea era liberă numai

din AU şi Ag era exprimat atât în Au pentru monedele din aur.
liberă cât şi în Ag

practicat în mai multe practicat în Germania practicat de ţările UML

state
 Bimetalismul integral (varianta monedei duble):
 Manifestarea „legii lui Gresham”:

„moneda rea scoate din circulaţie moneda bună”:

Ex: Preţul oficial Au/Ag: 1/14,38

Preţul pe piaţă Au/Ag: 1/15

„Moneda rea”: Moneda supraevaluată JURIDIC (mai ieftină pe

piaţă) şi care rămâne în circulaţie

„Moneda bună”: MONEDA subevaluată JURIDIC (mai scumpă

pe piaţă) şi care este tezaurizată
 Manifestarea „legii lui Gresham” astăzi:

 este valabilă pe plan intern:

„ Moneda rea ” : „ Moneda bună ” :

- moneda naţională - valuta

- moneda divizionară - biletele de bancă

- numerarul - cardul

 Nu este valabilă pe plan internaţional:

o moneda bună ( mai stabilă, mai sigură) alungă din circulaţie

moneda rea
 a) etalonul aur-monedă
Sisteme Gold Specie Standard
monetare
b) etalonul aur - lingouri
bazate pe Gold Bullion Standard
etalonul aur
c) etalonul aur- devize
Gold Exchange Standard
Sistemele monetare bazate pe etalonul aur-monedă

CARACTERISTICI:
 prima ţară: Anglia 1818

 principii de funcţionare:
1. baterea liberă a monedelor din aur şi libera lor tezaurizare
(care asigurau echilibrul intern)

2. circulaţia liberă a aurului pe plan internaţional

(care asigura echilibrul extern):
Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-lingouri
(Gold Bullion Standard)

CARACTERISTICI :

 a fost adoptat după Primul Război Mondial

 eliminarea din circulaţie a aurului

bancnotele convertibile în lingouri de aur

(1 lingou standard=400uncii=12,444kg aur; 1 uncie=31,1035g aur)

din punct de vedere istoric, a reprezentat –
prima formă de restrângere a convertibilităţii în aur
 Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-devize
(Gold Exchange Standard

CARACTERISTICI:
 extins la nivel mondial în urma acordurilor de la Bretton Woods
în iulie 1944
 momentul apariţiei:
Conferinţei Monetare Internaţionale de la Genova (1922)
 sfârşitul secolului al XIX-lea
convertirea în aur a bancnotelor naţionale ale unei ţări se realiza indirect:

Bancnote AUR
DEVIZE

 1978- cariera internaţională a etalonului aur- devize a luat sfârşit

 Sisteme monetare bazate pe etalonul devize (Exchange Standard)

Caracteristici:

 a fost instituit în anul 1978

 eliminarea definitivă a aurului de la baza sistemelor băneşti

 se bazează pe puterea de cumpărare a monedei

Romania ocupa locul 31 intr-un clasament al
rezervelor nationale de aur intocmit de Consiliul
Mondial al Aurului, cu 103,7 tone
 locul I: SUA (primul loc): 8.133 de tone
 locul II: Germania, cu 3.406 tone
 locul III: FMI: 3.005 tone de aur

Pe primele zece pozitii se afla Italia, Franta, China,

Elvetia, Japonia, Rusia si Olanda. India se afla pe
locul 11, urmata de Banca Centrala Europeana cu
501 tone de aur.
Romania, Polonia si Slovacia (locul 48 cu 31,8 tone)
sunt singurele state din Europa Centrala si de Est
prezente in clasament.
Rezerva de aur a unor bănci centrale
Sistemul monetar internaţional: concept, funcţii, etape
premergătoare
 CONCEPT:

un ansamblu de reguli, infrastructuri şi instituţii stabilite de statele

membre în scopul dezvoltării schimburilor economice
internaţionale şi al promovării cooperării monetare internaţionale
asigurarea schimbului şi
circulaţiei monedelor

furnizarea de
Rolul lichidităţi
ajustarea SMI monetare
BPE
internaţionale
Încercări de creare a SMI:

 înfiinţarea de uniuni monetare (Uniunea Monetară Germană

şi Uniunea Monetară Latină)

 Conferinţa Monetară Internaţională de la Genova (1922)

 formarea blocurilor monetare (Blocul lirei sterline, Blocul

francului francez, Blocul dolarului)
 Obiectivele şi principiile de funcţionare ale sistemului
monetar internaţional (S.M.I) de la Bretton-Woods
Conferinţa Monetară şi Financiară de la Bretton Woods (iulie 1944):

◊ a abordat, pentru prima dată, problema creării unui S.M.I,

bazat pe etalonul aur-devize

◊ Obiective:
 stabilirea de reguli
 instaurarea unui regim de schimb
 crearea unui organism internaţional
Acordurile de la Bretton-Woods:
 au instituit etalonul aur-devize (aur- USD)

 au reflectat poziţia dominantă a USD

au dus la înfiinţarea a 2 instituţii (FMI şi BIRD)

 Evoluţia SMI de la Bretton Woods

Principii:
1. Etalonul monetar

2. Stabilirea parităţilor şi a cursurilor de

schimb

3. Convertibilitatea monedelor

4. Constituirea de rezerve monetare

oficiale

5. Echilibrarea balanţei de plăţi

Sistemul monetar internațional actual

 a fost creat în urma deciziilor adoptate la Conferinţa monetară

internaţională de la Kingstone (Jamaica- ian. 1976)

 sistem tripolar asimetric (USD, EUR, JPY)

introducerea de la 1 octombrie 2016 a yuanului

chinezesc (CNY ) in structura DST
 Figura nr. 1 – Multipolaritatea în structura pe valute a plăților
internaționale

Sursa: ECB, The international role of the euro, July 2017, p. 13, disponibil la
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.euro-international-role-201707.pdf
DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE
 Caracterizare generală

 apariţia este legată de crizele înregistrate de SMI

de la Bretton-Woods

 a fost instituit în anul 1969 în cadrul primului

amendament la statutul FMI

- reprezintă o monedă de cont emisă de FMI

 EVOLUŢIA BAZEI DE EVALUARE:

1969 – o unitate DST= 0,888671 g aur = 1 USD

 1974 – o unitate DST= coş 16 valute
 1981– o unitate DST= coş 5 valute

 1999 – o unitate DST= coş 4 valute (USD – 44%, EUR

– 34%, JPY -11%, GBP -11%)

 introducerea de la 1 octombrie 2016 a yuanului

chinezesc in structura DST

 1.10. 2016 – o unitate DST = coş 5 valute (USD –

41,73%, EUR – 30,93%, CNY- 10,92%, JPY -8,33%,
GBP -8,09%)
 FUNCŢIILE
DST

Etalon Instrument Instrument Mijloc de

monetar
internaţional de credit de rezervă plată
Avantaje Dezavantaje

nu îndeplineşte toate funcţiile

Grad ridicat
de unei monede internaţionale
stabilitate
circulă doar între autorităţile
monetare
Nu conduce
la apariţia
DBPE Se poate înregistra inflaţie
sau deflaţie de DST
Nu au loc
imobilizări DEZAVANTAJEAZĂ ţările în
de active curs de dezvoltare
monetare
 Moneda în relaţiile economice internaţionale:
( paritate, curs valutar, cotarea monedelor)
Paritate monetară:

 raportul de valoare dintre două monede, stabilit

pe baza valorilor paritare ale acestora

 a fost utilizat în condiţiile etalonului aur (cu

variantele sale) şi a cursurilor de schimb fixe

 Forme:

 paritate metalică (paritate aur);

 paritate valutară;

 paritate DST
DEVALORIZARE

REVALORIZARE

Curs valutar (curs de schimb sau rată de schimb):

 raportul de valoare real (pe piaţă) dintre două

monede sau

 preţul efectiv al unei unităţi sau a 100 de unităţi

monetare ale unei ţări, exprimat în moneda altei ţări
Clasificarea cursurilor valutare

După modul de Curs valutar oficial

formare
Curs valutar de piaţă

Curs valutar fix

După modul de variaţie

Curs valutar fluctuant

Curs valutar flotant

 Formarea cursului de schimb
I În condiţiile etalonului aur- monedă:

 Mecanismul punctelor aur

Importatorul (debitorul) îşi achită datoria

în aur şi nu în devize
Punct superior
(de ieşire) al Au

Curs paritar

Punct inferior
(de intrare) al Au
Exportatorul (creditorul) solicită să fie
plătit în aur şi nu în devize
 II: după primul război mondial - Conferinţa de la Bretton
Woods (iulie 1944):
 cursurile de schimb s-au formau liber pe piaţă

III: Perioada iulie 1944 – dec. 1971:

 cursuri fixe cu abatere de la paritate de ± 1 %

IV: dec. 1971 – martie 1973:

 cursuri fixe cu abatere de la paritate de ± 2,25 %
V: din martie 1973:
 cursurile valutare flotante
 BNR era obligată să intervină prin vânzare de
USD contra RON
1USD=6,06ROL
+1%

1USD=6ROL

− 1%
1USD=5,94ROL
BNR era obligată să intervină prin
cumpărare de USD contra RON
 Flotare concertată

Flotare neconcertată

FORME ALE
FLOTĂRII
Flotare pură (curată)

Flotare impură
(murdară)
DEPRECIEREA MONEDEI NAŢIONALE ŞI
EFECTE

Stimulează
exporturile

Echilibrarea
Deprecierea balanţei comerciale
monedei naţionale
(BPE)

Frânează
importurile
REPRECIEREA MONEDEI NAŢIONALE ŞI
EFECTE

Frânează
exporturile

Corectarea
Reprecierea excedentului
monedei naţionale balanţei comerciale
(BPE)

stimulează
importurile
Factori de influenţă asupra cursului valutar

Rata inflaţiei

Rata dobânzii

Situaţia BPE

FACTORI POLITICI

FACTORI PSIHOLOGICI
 COTAREA MONEDELOR

 CONCEPT:

 operaţiunea de stabilire şi de publicare a cursului

valutar
 se referă la modul de exprimare a raportului de valoare dintre
două monede
 METODE DE COTARE A MONEDELOR

Cotarea directă Cotarea indirectă

(incertă sau (certă sau sigură)
nesigură)

Nr. de unităţi de Nr. de unităţi de

monedă naţională ce monedă străină ce
corespunde unei corespund unei unităţi
unităţi de monedă de monedă naţională
străină

1 u.m.străină = x u.m. naţ 1 u.m.naţ.= x u.m.s

EXEMPLE:

Cotarea directă Cotarea indirectă

Bucureşti:
Frankfurt:
1 EURO= 4,7473 RON
1 EUR= 1,1329 USD
1 USD = 4,2020 RON 1 EUR= 126,80 JPY
1 CHF = 4,1920 RON 1 EUR= 0,8670 GBP
Londra:
New YORK:
1 GBP =1,1540 EUR
1 CHF =0,9985 USD
1 GBP =1,3090 USD
1DKK =0, 1518 USD
1 GBP =146.25 JPY
 Arbitrajul valutar:

 operaţiunea de vânzare şi de cumpărare a aceleiaşi

valute în scopul protejării împotriva fluctuaţiei cursurilor şi
pentru obţinerea de câştiguri din:

 diferenţele de curs ce privesc aceeaşi valută, însă

pieţe valutare diferite
 diferenţele de curs ce privesc aceeaşi valută, aceeaşi
piaţă valutară, dar la momente diferite
 diferenţele de curs dintre două valute şi două pieţe
valutare