Comentariu “Harpa” de Grigore Vieru

Poezia “Harpa” este

este o ars poetica, deoarece ea ne prezinta conceptia scriitorului despre menirea
 poetului si poeziei
poeziei in societate. Poezia
Poezia care face parte din volumul intitulat sugestiv
sugestiv "Radacina
"Radacina de foc".
foc".
Construita din paisprezece versuri, fara sa fie asezate în strofe, dar asezate în rime împerecheate,
 poezia se constituie
constituie ca unitate
unitate simbolica. Simbolul
Simbolul harpei sugerează poezia, care poate cuprinde în sine
 binele şi răul. Poetul crede ca harpa poate imblanzi serpii, adica duhurile rele, de aceea ea e asociata cu
“coarda poamei”,
poamei”, simbol al vietii si rodului.
Mesajul pe care îl transmite poetul contine ideea ca iubirea de semeni constituie taria morala a fiecarui
individ. De asemenea, prin semnificatiile simbolului din titlul poeziei, autorul sugereaza ideea ca prin
creatie spiritual, omul înfrunta timpul, adresându-se eternitatii.
Dintre motive, este prezent motivul mamei,
mamei, care ne sugereaza idea de protector si de fiinta care mereu
are grija de noi: “Sunai al mamei par sub cetini”. Motivul
cetini”. Motivul codrului semnifica un spatiu misterios, labirint,
un loc al incercarilor, care trezeste
trezeste spaima prin faptul ca este un peisaj inchis si stapanit de
umbre:”Trecand salbatec”. Motivul visului este un simbol viu,
umbre:”Trecand prin codru, si nguratec,/ Au prins a suiera salbatec”. Motivul
care ne reda situatia existentiala a eului. Visul este un constrast dintre real si imaginar, o imagine a eului
liric:”Cand
liric:”Cand ma trezisem ca din vise,/ Vazui c -o struna-ncaruntise”.
struna-ncaruntise”.
Dintre conotatii, in poezia
in poezia “Harpa”
“Harpa” intalnim: epitete(“neag
epitete(“neagra
ra noapte”, “sfantul
“sfantul fir ”),
”), metafore (“coarda
 poamei”), personificari
personificari (“struna-
(“struna-ncaruntise”
ncaruntise”),
), simboluri(harpa, mama, codru, viata, vise) s.a.
Poezia poate fi socotita ca fiind un simbol “mare”, care contine in sine mai multe simboluri “mai
mici”. Neamul este sugerat prin “sfantul fir de par al mamei”.
mamei”. Tot ca un simbol al neamului poate fi
considerat cuvantul „cetini"  —  brazi,
 brazi, bradul fiind un simbol al neamului. Simbolul lumii este sugerat de
“vis”: “Cand ma trezisem ca din vise”. Semn al întunericului si al agresivitatii, sarpele devine în aceasta
 poezie forta satanica,
satanica, distrugatoare,
distrugatoare, devorând
devorând însasi viata.
viata. Dincolo de aceasta,
aceasta, simbolurile
simbolurile din poezie
trebuie întelese ca expresii ale meditatiei poetului asupra conditiei omului în raport cu spatiul si ti mpul, cu
dimensiunile istorice si morale ale existentei.
Actualitatea mesajului
mesajului si ideei poeziei, precum si a motivelor si conotatiilor demonstreaza
demonstreaza si
actualitatea poeziei,
poeziei, care poate fi socotita drept un indrumar spre iubirea de semeni si ajutorul prietenilor.

Harpa de Grigore Vieru

Sa cante pot (credeam) chiar serpii.
I-am pus ca grave strune harpei
Alaturea de coarda poamei
Si sfantul fir de par al mamei.
Cu harpa stam sub mere coapte.
Ei bland cantau. Ci-n neagra noapte,
Trecand prin codru, singuratec,
Au prins a suiera salbatec,
Sareau sa-mi muste mana, fata,
Sa-i suga cantecului viata.
Sunai al mamei par sub cetini,
Venira-n fuga-atunci prieteni.
Cand ma trezisem ca din vise,
Vazui c-o struna-ncaruntise.
struna-ncaruntise.