P-
STR
PLC
EDITURA TEHNICA
a: v—*
BV, GOLD
CUM FUNCTIONEAZA —
AUTOMOBILUL
TRADUCERE DIN LIMBA RUSA DUPA EDITIA A TREIA —
EDITURA TEHNICA
Bucuresti 1961Tn aceasta carte ae ian "
ile funefionsee a aritamabiluius gt ibsane
reals fikice cate: sw pp
biludei by tinipal funcfionss
_Desenele in perspa
mumat prinvipinl de funioy!
ler) af la baracteristinle constructive
i HRerAToa dé acrascuzh eerearilor lirei deo)
interexeass de qnedul’ enm func I
I mm Pupalarh prineipiile
alii $i macanisinniot “ili gh ae cx pli
a diferitele inocanisiae ule autor
i da
A) MTGE Borvess peat a [kinuri
Te A wBLOL Ineeantmas cle nu se
ori are s6
rank autonobihil,
Bb. B. Fossa
KAK PABOTAET ABTOMORILA
Hsaanie spain, ju
Foe W nloKiom
MATITHS:
Moen 195
Hedactor respuseaii|
sig Naolhar Foon
Tehnoradantar ae
Gosia
ci Ia cules 1.05: 100%, Bam de tar i
Bot Thich ogoan Fit Reoedie nt meri Roe
Brine, COR BGO, Coll ectturimde f062: “Ce le alvor
i075 Fionew olfene @) A, OfBBION C2, pentru. hillo-
feelle math mat. U18.5. CG, Z mentiw dibliotedlie “rial 8
TipAL GxACuLsL sub tomuaga wn ib se
Paligratie: Cas Sen L797 Ty) Bom
iS, Busnrests — Rw
CUVINTUL AUTORELUT
Tn literatura telinied soviatied extsti aoatte oftept consacrale
merierti automolilutas, Boista earti populare didartice, se gésese
‘uga-numitele .cursuri deseriptive destinale shulentitor geatttor tel
ice superinare de antomohile st manuale penten conducitorit ate
cprofesionist? gi pentrn automohiligtt amatare,
¥ Tn, aceste edirti se expus de obicet ta incapnt in miod suman
peepue si prineipin! de fnetionare a diferitetor mecanisme si apor
deserin vartantele constructive ale aeestora; in majoritatea casa ior
“isi pracesut de [ueru. al mecapismartnr amine meldnnartt.
Uneori se consulert cad studial aprafundat al procusmlat de
aur esie de prisox, deourece scopul edrtit. este st Unvele pe ceitter
i conducd aitomebitele de-animite modele fmennatele pentru con
Mucdiior’ auto), iar alte ari, deoarece cariea respeetina este destinaté
vilitoruted fumilinrizat cu fisica gt vitimta elementard, evtitor care,
pe lingé aceaste, se va mei little miterion eu stidiul andnungit ul
utomoviiului fcursurite descriptive). De fapt, tnsi, in cursnrtte de
izied gt de chintle rareort se tndiiiesc exempliftedr’ din damentul
aitomobileler, iy in cnrsurite speeiile de automobile, lature fisted
ba procesliat de luce se resumé uncer! ta o formunlit.
Jn tucraret de fapii se descrin tr speeial procesete de tuoru ale
“necanismelor auinmebilutni, diméduse coplicatin fenomenclor fiztwe
si chimive ex care auc de-a face cind stirdigm diferticle procese.
e
me eon o forma populara te éxpunere, avtomil s-a silit sa dea 0
Vivier ett mat olard despre difertticle fonomenc in lamina stitntel
hidernc, (lire s& reenrgd te ajutorul matemattcit. Principal de
ronstrugfie a diferitetar mocanisme ate cutamahthiiee este dal nist
sith forma ile desene tn perspective, generakizute ke mectnuie, fare
nicl o preceepare pontine constucgiite eoncrete. Asadar, aceasta
yurte ponte fi constieraki-ca w alntrogarcere in cursul descriptive de
shilturiob tle”.
[ Lat stedinl pracesélor de hecru ale mecenismelar aptanaa bated
e iniiinese ele mal cartate fenomene: formared amesteculut carhu-