Sunteți pe pagina 1din 2

Regim matrimonial de tip universal/de comunitate universala

Regim de separatie de bunuri - atat bunuri cu care vii in casatorie cat si cele pe care
le cdob in timpul casatoriei se considera bunuri proprii, iar la despartire, fiecare isi ia
bunurile proprii. Sotii nu pot dobandi bunuri comune.

TIPURI REGIMURI MATRIMONIALE


Inafara de ce isi aleg sotii, regimul legal/conventional, in legislatia in care exista
regimuri matrimoniale mutabile, legiuitorul a tinut cont sa apere desfasurarea vietii
de familie prin introducerea in lege a unor norme juridice obligatorii care se aplica
tuturor casatoriilor indiferent ca au ales un reg de comunitate/separatie/alt tip regim.
Acela e denumit “regim primar” (sunt norme obligatorii si imperative care se aplica
tuturor casatoriilor).
Pe langa aceste norme, exista un regim secundar. Acesta depinde de regimul pe
care si l-au ales sotii. In cadrul acestui regim secundar, avem: reg legal (se aplica
cand nu s-a incheiat o conventie matrimoniala sau poate fi adoptat de soti si prin
conventie matrimoniala), si un regim conventional (nu poate fi adoptat decat in mom
in care se incheie o conventie matrtimoniala). Acesta ultimul: comunitatea de
achizitie, comunitatea conventionala, comuni universala, separatia de bunuri sau un
alt regim.

NORMELE REGIMULUI PRIMAR:


Reg primar = un ansamblu de reguli fundamentale si imperative care se aplica
tuturor casatoriilor, indiferent de reg matrimonial caruia ii sunt supusi sotii in legislatia
tarilor in care exista posibilitatea elegerii unui reg matrimoniale.
Norme de ordine publica, de la care nu se poate deroga prin conventie.
Obligatia sotilor de a contribui la cheltuielile casatoriei in raport cu mijloacele
financiare ale fiecaruia. Munca de crestere a copiilor, de ajutor la sarcinile casnice,
gatitul reprezinta exemple de contributii la sarcinile casatoriei. Orice conventie care
sustine ca aceste cheltuieli in revin doar unuia dintre soti, este considerata nescrisa.
Daca sotii nu se inteleg in leg cu proportiile in care contribuie fiecaruia, acesta poate
fi un motiv de divort.
Datoriile menajului: autorii CC roman nu au avut in vedere situatia datoriilor
menajului.
O interventie buna introdusa de legiuitorul roman in CC, dupa modelul francez este
protectia locuintei familiei. Atunci cand doresti sa aperi familia, trebuie sa institui
niste norme, sa propui/adopti norme care sa apere locuinta familiei. La art 321 CC:
locuinta fam e locuinta comuna a sotilor sau in lipsa, locuinta sotului la care se afla
copiii. Desigur, sotii, pot avea in proprietate, fiecare dintre ei sau dob in timpul
casatoriri impreuna, mai multe imobile de locuit. Unul singur este considerat locuinta
familiei: unde locuiesc sau unde se afla sotul cu copiii. Oricare dintre soti poate cere
notarea in cartea funciara, in cond legii, a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar
daca nu e proprietarul imobilului. Puterile pe care sotii le au asupra acestei locuinte
declarata a fi locuinta familiei: fara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul
dintre soti, chiar daca e proprietar exclusiv, nu poate dispune in legatura cu locuinta
familiei si nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia. Dar asta
poate sa o faca numai in cazul in care a fost destul de diligent incat a cerut notarea
in CF. Un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza/decoreaza
locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt
sot.
In cazul in care consimt e refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa
instiinteze instanta de tutela sa autorizeze incheierea actului respectiv.
Sotul care nu si-a dat consimt la incheierea actului respectiv, poate cere anularea
actului respectiv la o data de 1 an de la data la care a luat la cunostinta, dar nu mai
tarziu de 1 an de la data incheireii regimului matrimonial.
In lipsa notarii locuintei familiei in CF, sotul care nu si-a dat consimt, nu poate cere
anularea actului, ci doar daune interese, cu exceptia cazului in care un tert a intrat in
posesia imobilului respectiv si a cunoscut calitatea de locuinta a familiei.
Situatia sotilor care locuiesc intr-o locuinta inchiriata. Fiecare sot are un dr locativ
propriu (in mom in care 2 soti s-au casatorit si au inteles ca locuinta comuna sa fie o
garsoniera, si contractul de inchiriere se incheie numai intre unul dintre soti si
proprietar; chiar daca se incheie in acest fel actul, ambi soti, chiar si cel care nu e in
ct de locatiiune, are acelasi dr ca si sotul care a incheiat ct de locuinta). Chiar daca
se casatoresc si unul dintre soti se muta intr-o locuinta inchiriata de celalalt in inainte
de casatorie, chiar daca nu exista in ct de inchiriere, cel care se muta dob aceleasi
dr ca si consortul titular al ct de locatiune. Art 323, in caz de deces al unuia, sotul
supravietuitor, titular sau nu al ct, continua sa isi exercite dr de locatiune, doar daca
nu renunta expres la acesta. Nu se poate incheia un ct de subinchiriere. La divort,
instanta decide unde vor locui copii si sotii au locuit intr-o casa inchiriata, dr locativ ii
apartine parintelui la care vor locui acesti copii, deci interesul copiilor e prioritar.
Daca nu exista copii minori, instanta tine cont de culpa la desfacerea casatoriei.
Posibilitatile locative proprii ale fiecarui sot - a 3-a posibilitate a instantei. Aceste
prevederi se aplica similar si daca bunul e proprietatea comuna a celor 2 soti.
Art 327: fiecare sot e liber sa exercite o profesie si sa dispuna in conditiile legii de
veniturile incasate (venituri profesionale, oricare ar fi originea si natura lor; )ce ii
revin in ceea ce priveste cheltuielile casatoriei.
Exista acte de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei. In mod
exceptional, daca unul dintre soti inchieie acte jur prin care pune in pericol grav
interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca pt o anumita
perioada, anumite acte jur sa fie incheiate numai cu consimt sau expres, fara a
depasi 2 ani.
Fiecare sot poate ii cere celuilalt sot sa il informeze in leg cu bunurile, veniturile sau
datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat, se poate adresa instantei de tutela.
Reorezentarea intre soti: in conformitate cu dispoz art 314, un sot poate sa dea
mandat celuilalt sot sa il reprezinte pt exercitarea dr pe care le are potrivit reg
matrimonial. Acesta este mandatul conventional, cu buna intelegere. In cazul in care
unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate
cere instantei de tutela autorizarea de a-l reprezenta.

S-ar putea să vă placă și