Funcţiile managementului calităţii cum  o  numeşte)  are următoarele funcţii de bază: planificarea,

verificarea şi ţinerea sul control.

 
Funcţia de verificare a calităţii implică determinarea
Aşa cum a rezultat din definirea managementului calităţii, în
conformităţii acesteia cu cerinţele prestabilite (specificate).
literatura de specialitate sunt exprimate puncte de vedere
Această funcţie reprezintă, în opinia lui Rinne, „asigurarea
diferite în ceea ce priveşte funcţiile acestuia.
calităţii în sens restrâns”, .fiind echivalentă cu cea de „control al
Luând în considerare conceptul de „trilogie a calităţii”, definit de
calităţii”.
Juran, rezultă trei funcţii principale ale managementului
Funcţia de ţinere sub control este definită în mod diferit faţă de
calităţii:
Juran. Aceasta ar implica planificarea, supravegherea şi
- planificarea;
corectarea activităţilor de asigurare a calităţii în sens restrâns),
- ţinerea sub control;
sau a rezultatelor acestor activităţi.
- îmbunătăţirea calităţii.
D.H. Seghezzi defineşte următoarele funcţii ale
În opinia sa, procesele de planificare au ca scop principal
managementului calităţii: planificarea, organizarea,
dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme
coordonarea, controlul şi asigurarea calităţii. Între procesele
cerinţelor clienţilor.
corespunzătoare acestor funcţii se pot stabili relaţiile
Ţinerea sub control a calităţii înseamnă asigurarea unui interval
prezentate în figura 2.4.
cât mai mic de variaţie a nivelului acesteia, faţă de cel prescris.
Ţinând seama de succesiunea etapelor corespunzătoare
Se compară, în acest scop, valorile determinate ale
procesului managerial în general şi de specificul
caracteristicilor de calitate cu specificaţiile -(standardele),
managementului calităţii, considerăm că funcţiile acestuia
stabilindu-se măsurile corective necesare pe întregul flux de
sunt:
fabricaţie a produsului.
 planificarea,
În „trilogia” lui Juran, funcţia de îmbunătăţire a calităţii este
 organizarea,
considerată cea mai importantă. Procesele corespunzătoare
 coordonarea,
acestei funcţii trebuie să asigure, în opinia sa, eliminarea
 antrenarea,
pierderilor cauzate de problemele cronice” ale calităţii. Pe de
 ţinerea sub control
alta parte, prin îmbunătăţirea calităţii se urmăreşte obţinerea
 asigurarea calităţii
unor performanţe superioare nivelurilor prevăzute în standarde.
 îmbunătăţirea calităţii.
Dezideratul trebuie să-l constituie, prin urmare, realizarea unui
 Planificarea calităţii
nivel al calităţii, superior celui planificat. H. Rinne consideră că
Funcţia de planificare constă din ansamblul proceselor prin
managementul  calităţii  (asigurarea  calităţii  în  sens  larg, 
intermediul cărora se determină principalele obiective ale
firmei în domeniul calităţii precum şi resursele şi mijloacele
necesare realizării lor.
Standardul ISO 8402-1995 (înlocuit cu ISO 9000-2000) dă o
definiţie puţin diferită, ţinând seama de faptul că sistemul
calităţii este considerat cadrul implementării managementului
calităţii. Potrivit ISO 9000-2000, planificarea calităţii  cuprinde
activităţile  prin  care  se  stabilesc  obiectivele  şi  cerinţele
referitoare la calitate, precum şi cerinţele privind
implementarea elementelor sistemului calităţii.
Obiectivele şi acţiunile de întreprins pot fi stabilite, la nivel
strategic sau operativ. În mod corespunzător vorbim despre
planificarea strategică şi operaţională a calităţii.
Prin planificare strategică sunt formulate principiile de bază,
orientările generale ale firmei în domeniul calităţii. Acestea se
regăsesc în politica sa privind calitatea.
Concretizarea acestor principii şi orientări se realizează la nivel
operativ prin planificarea operaţională. La acest nivel putem
face distincţie între planificarea externă (identificarea clienţilor
şi stabilirea cerinţelor acestora, pe baza studiilor de piaţă) şi
internă a calităţii.
2) Organizarea activităţilor referitoare la calitate
Funcţia de organizare a managementului calităţii defineşte
ansamblul activităţilor desfăşurate de firmă pentru realizarea
obiectivelor stabilite în domeniul calităţii.
3. Coordonarea activităţilor referitoare la calitate
Funcţia de coordonare poate fi definită ca ansamblul
proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile firmei
şi ale subsistemelor sale, referitoare în calitate, în scopul
realizării obiectivelor definite, în cadrul calităţii stabilită anterior.
4. Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor
referitoare la calitate
Funcţia de antrenare se referă la totalitatea proceselor prin care
personalul întreprinderii este atras şi determinat să participe la
realizarea obiectivelor planificate în domeniul calităţii, luând în
considerare factorii motivaţionali.
Antrenarea are un pronunţat caracter operaţional, baza ei
reprezentând-o motivarea. În general, prin motivare se înţelege
corelarea satisfacerii necesităţilor şi intereselor personalului cu
realizarea obiectivelor şi sarcinilor atribuite.
5. Ţinerea sub control a calităţii
Funcţia de ţinere sub control  se referă la ansamblul activităţilor
de supraveghere a desfăşurării proceselor şi de evaluare a
rezultatelor în domeniul calităţii, în fiecare din etapele
traiectoriei produsului în raport cu obiectivele şi standardele
prestabilite, în scopul eliminării deficienţelor şi prevenirii
apariţiei lor în procesele ulterioare.
Această evaluare şi supraveghere are în vedere, prin urmare:
 Procesele de realizare a calităţii;
 Rezultatele acestor procese referitoare la calitate;
 Sistemul calităţii întreprinderii.
Trebuie să realizeze, prin această funcţie, evaluarea calităţii,
supravegherea calităţii, inspecţia calităţii şi auditul calităţii.
Analiza sistemului calităţii efectuată de
conducere (Management review) reprezintă evaluarea
oficială,de către conducerea firmei la cel mai înalt nivel (top
management), a stării şi compatibilităţii sistemului calităţii cu
politica sa în acest domeniu. Se recomandă ca această analiză
să includă (în conformitate cu Standardul ISO 9004-1: 1995)
(înlocuit cu ISO 9004-2000):
  constatările auditurilor referitoare la elementele
sistemului calităţii;
 eficacitatea globală a sistemului calităţii în realizarea
obiectivelor referitoare la calitate;
 considerente privind adecvarea sistemului calităţii la
schimbările datorate noilor tehnologii, concepte ale
calităţii, strategii de piaţă, condiţii sociale sau de mediu.
Unul dintre cei mai importanţi „indicatori” de ţinere sub control
a calităţii îl reprezintă costurile referitoare la calitate.
În procesul planificării, estimarea acestor costuri constituie
punctul de plecare pentru stabilirea activităţilor de
supraveghere şi evaluare în fiecare dintre etapele realizării
produsului.
Pe de altă parte, evaluarea eficienţei sistemului calităţii se
realizează, în
principal, prin aceste costuri.
6. Asigurarea calităţii
 
Funcţia de asigurare a calităţii se referă la ansamblul
activităţilor preventive, prin care se urmăreşte, în mod
sistematic, să se asigure corectitudinea şi eficacitatea
activităţilor de planificare, organizare, coordonare şi ţinere sub
control, în scopul de a garanta obţinerea rezultatelor la nivelul
dorit. Aceste activităţi se desfăşoară în paralel cu activităţile
corespunzătoare celorlalte funcţii ale managementului calităţi
şi în mod continuu.
Conceptul de asigurare a calităţii a aparut din nevoia clientului
de a ,,avea încredere” în capacitatea furnizorului de a-i oferi
produse şi servicii care să-i satisfacă exigenţele.
Această finalitate a activităţilor de asigurare a calităţii rezultă şi
din definiţia dată de standardul ISO 8402-1995 (înlocuit cu ISO
9000-2000): asigurarea calităţii reprezintă ansamblul 
activităţilor  prestabilite şi sistematice, desfăşurate în cadrul
sistemului calităţii şi demonstrate atât cât este necesar,
pentru a da încrederea corespunzătoare că o entitate va
satisface cerinţele referitoare la calitate.
Asigurarea calităţii vizează concomitent, realizarea unor
obiective interne şi externe. În mod corespunzător putem vorbi
de „asigurarea internă” şi „asigurarea externă”.
1. Asigurarea internă a calităţii reprezintă activităţile
desfăşurate pentru a da încredere conducerii firmei că
va fi obţinută calitatea propusă.
2. Asigurarea externă a calităţii reprezintă activităţile
desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor că
sistemul calităţii furnizorului permite obţinerea calităţii
cerute. Aceste activităţi pot fi efectuate de firma în
cauză, clientul acesteia sau altcineva în numele
clientului, pentru a-l asigura pe acesta din urmă că
produsul comandat va fi realizat şi livrat în condiţiile de
calitate cerute. În unele situaţii, asigurarea externă a
calităţii se limitează doar la existenţa unei inspecţii finale,
în altele, ea poate să implice desfăşurarea unor activităţi
corespunzătoare de planificare, organizare, coordonare,
antrenare, ţinere sub control şi de asigurare internă a
calităţii.
7. Îmbunătăţirea calităţii
 
Această funcţie se referă la activităţile desfăşurate de fiecare
dintre etapele traiectoriei   produsului,   în   vederea  
îmbunătăţirii   performanţelor   tuturor proceselor şi
rezultatelor acestor procese, pentru a asigura satisfacerea mai
bună a nevoilor clienţilor, în condiţii de eficienţă.
Finalitatea activităţilor de îmbunătăţire o reprezintă, prin
urmare, obţinerea, unui nivel al calităţii, superior celui planificat,
respectiv celui prevăzut în standarde  sau specificaţii.
Realizarea unui asemenea deziderat este condiţionată de
desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor de planificare,
organizare, coordonare, antrenare, ţinere sub control şi de
asigurare a calităţii.
Această funcţie a managementului calităţii este considerată,
tot mai mult, ca fiind cea mai importantă. O dovadă în acest
sens o reprezintă faptul că standardele internaţionale ISO 9000
pun un accent deosebit pe îmbunătăţirea calităţii. Astfel, se
recomandă ca firma să implementeze un asemenea sistem al
calităţii, care să favorizeze îmbunătăţirea continuă a calităţii
proceselor şi rezultatelor acestora.
În acest scop conducerea firmei poate lua în considerare
următoarele elemente:
 încurajarea şi menţinerea unui stil de management,
favorabil îmbunătăţirii calităţii;
 promovarea valorilor,   atitudinilor  şi   comportamentelor 
care  stimulează îmbunătăţirea;
 stabilirea unor obiective clare privind îmbunătăţirea
calităţii:
 încurajarea unei comunicări reale şi a muncii în echipă
(team-work);
 recunoaşterea succeselor şi a realizărilor;
 formarea şi educarea în spiritul îmbunătăţirii calităţii.