ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

NESECRET
Exemplar nr.
APROB
Şef catedră Artă militară-lector universitar
locotenent-colonel Ion GODOROJA

„____” ______________________20___

FIŞA TEZEI DE AN

TEMA: GRUPA DE INFANTERIE LA MARȘ

AUTOR: student Daniel CIORBA Pl. 21

CONDUCĂTOR: căpitan Alexandru TANASIEV,

lector universitar

DETALII ASUPRA TEMEI

Introducere
Capitolul I Generalități desre marș
1.1 Generalități privind deplasarea prin marș:
1.2 Caracteristicile marșului:
1.3 Dispozitivul de marș:

Capitotul II Grupa de infanterie la marș

2.1Pregătirea marșului de către comandantul de grupă;
2.2Acțiunile grupei la marș.

Capitolul III Partea practică:Elaborați planul exercițiului tactic cu grupa pe

tema:”Acțiunile grupei de infanterie în siguranța marșului”.

Concluzii
Propuneri
Bibliografie
Anexe

Chișinău
2020
1
 PRECIZĂRI ORGANIZATORICE

Planificat Real
Data primirii temei lucrării 27 septembrie 2019 _____________
Stabilirea structurii lucrării 29 octombrie 2019 _____________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 20-21 februarie 2020 _____________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 25 martie 2020 _____________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 06-08 aprilie 2020 _____________
Redactarea lucrării de către student 15-20 aprilie2020 _____________
Întocmirea referatului de către îndrumător 21-22 aprilie2020 _____________
Susţinerea prealabilă 27-30 aprilie 2020 _____________

Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei artă militară ,facultatea ştiinţe
militare din ,,____ ” ___________________ 2019, proces-verbal nr. ___

Conducător la teza de an:

căpitan Alexandru TANASIEV

2
 Cuprins
CAPITOLUL 1. Generalități desre marș
1.1 Generalități privind deplasarea prin marș.......................pag6
1.2 Caracteristicile marșului……………………………….pag11
1.3 Dispozitivul de marș……………………………………pag13

CAPITOLUL2.Grupa de infanterie la marș

2.1Pregătirea marșului de către comandantul de grupă........
2.2Acțiunile grupei la marș...................................................

PARTEA PRACTIC – APLICATIVĂ:

Capitolul3. Partea practică:Elaborați planul exercițiului tactic cu grupa pe
tema:”Acțiunile grupei de infanterie în siguranța marșului”.

3
 Abrevieri

MLI Mașină de luptă de infanterie

TAB Transportator amfibiu blindat

NBC Nuclear bacteorologic chimic

ANM Armă de nimicire în masă

MLD Mașină de luptă a desantului

M Metri

Km/h Kilometri pe oră

Gr. Grupă

Mo. Motorizată

I. Infanterie

EAB Echipa anti-blindată

EAP Echipa anti-personal

EF Echipa fixă

Cp. Companie

Log. Logistică

M/s Metri pe secundă

P.I Punctul inițial

P.F Punctul final

4
 Introducere
Lupta modernă se caracterizează prin acțiuni ferme și rapide, manevrabilitate sporită,
schimbări bruște și rapide a situației, folosirea diverselor mijloace și moduri de ducere a
acesteea, desfășurarea acțiunilor de luptă la sol și în aer pe un front larg și în tempouri sporite. În
acest context obținerea dominației și victoriei complete asupra inamicului este prerogativa
forțelor și mijloacelor de luptă moderne folosite în concordanță cu deplasarea bine calculată și
rapidă a subunităților în cadrul acțiunilor de luptă. Reeșind din faptul că procedeul de bază a
deplasării îl reprezintă marșul acesta reprezintă un element de o importanță majoră în
desfășurarea acțiunilor militare precum și la pregătirea tactică a militarilor în vederea formării
calităților fizice, intelectuale şi psihologice a acestora.

Marșul constă în deplasarea organizată a subunităților în coloane; se execută noaptea

sau în alte condiții de vizibilitate redusă; ziua numai pe timpul desfășurării acțiunilor de luptă,
atunci când este impus de condițiile situației și la depărtări mari înapoia dispozitivului forțelor
din contact cu inamicul; marșul pe timp de zi se execută pe coloane de subunități, cu distanțe
mari între ele și necesită măsuri de siguranță eficace, în special în punctele obligate de trecere.
Marșul poate fi de două tipuri normal și forțat,aceste tipuri depind de prezența
inamicului în apropierea aliniamentelor noastre.Marșul normal se efectuează noaptea sau în
condiții de vizibilitate redusă,sau cînd nu se prevede întîlnirea cu inamicul.Marșul forțat se
execută cînd situaţia impune trecerea în timp scurt la îndeplinirea unei misiuni de luptă, cu viteze
maxime admise de norme şi teren, de regulă, fără oprire, folosindu-se pentru deplasare
majoritatea timpului de zi şi de noapte; el se execută atunci cînd se prevede întîlnirea cu
inamicul, la introducerea în luptă, în urmărire, în retragere şi în toate cazurile cînd există pericol
de întrebuinţare de către inamic a armelor de distrugere în masă şi sistemelor incendiare.

Capitolul 1
Deplasarea prin marș
1.1 Generalități privind deplasarea prin marș
Deplasarea este acțiunea desfășurată de subunități pentru dislocarea dintr-un raion întra-altul
în vederea intrării în luptă în mod organizat sau executării manevrei de forțe și mijloace de
pe o direcție pe alta. Conform Manualului de Tactică Generală a Forțelor Terestre deplasarea
reprezintă o parte componentă a operațiilor intermediare ,,ce se execută în timp de pace, în
situații de criză, în timp de război și în perioada post conflict în scopul: dislocării dintr-un
raion în altul; intervenției pe anumite aliniamente/raioane; desfășurării forțelor în vederea
realizării dispozitivelor stabilite; introducerii în operație; realizării unor manevre rapide;

5
 constituirii unor noi grupări de forțe sau scoaterii lor de sub loviturile inamicului; întăririi
apărării sau trecerii la apărare pe un nou aliniament; constituirii rezervelor; refacerii
capacității operaționale.”1
Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat precum și broșura ,,Culegere de termeni, concepte și
noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale și apărării armate” dau o
definiție mai generală la această noțiune, astfel conform acestor surse deplasarea este definită
ca ,,acțiunea desfășurată de subunități pentru dislocarea dintr-un raion întra-altul în vederea
intrării în luptă în mod organizat sau executării manevrei de forțe şi mijloace de pe o direcție pe
alta”2 sau ,,acțiune desfășurată de trupe pentru mutarea dintr-un raion în altul, intrarea în luptă
sau efectuarea unei manevre, cu păstrarea completă a capacității de luptă în vederea îndeplinirii
unei misiuni.”3 Deplasarea trebuie să se facă rapid, dispersat și în ascuns pentru a asigura
protecția subunităților împotriva loviturilor inamicului. Deplasarea subunităților se poate efectua
prin diferite procedee. Procedeul de deplasare se adoptă în funcție de situația, scopul, distanța și
timpul afectat deplasării, starea comunicațiilor și existența mijloacelor de deplasare.

Procedeul de bază pentru deplasare este marșul. În condițiile contemporane marșul constituie
partea componentă a acțiunilor de luptă de o mare manevrabilitate a trupelor. În legătură cu
aceasta brusc crește importanța marșului, ca un factor hotărâtor în obținerea victoriei. Marșul
constă în deplasarea organizată a subunităților în coloană, cu mijloace proprii, pe drumuri
amenajate sau neamenajate, în scopul de a ajunge în raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp şi cu
capacitatea de luptă completă, în vederea îndeplinirii misiunii de luptă. Se execută, de regulă,
noaptea sau în alte condiții de vizibilitate redusă. În lucrarea ,,Arta militară de-a lungul
mileniilor Volumul 1” noțiunea de marș este descrisă prin prisma a câteva lucrări: ,,Anabase”
sau ,,Retragerea celor 10000” de Xenofon sau ,,Arthashastra” de Kotilya. ,,Cartea începe prin
enunțarea celor șase procedee ale politicii: pacea, războiul, așteptarea, marșul, recursul (la
celălalt), jocul dublu. ...Astfel, pe timpul activității regelui care se pune în marș pentru război,
autorul spune cum trebuie verificate forțele sau slăbiciunile puterilor, ale locului şi ale
momentului și care sunt anotimpurile favorabile expedițiilor militare. ...În ceea ce privește
războiul, autorul se referă la modul de instalare a taberei, la marșul din tabără, la măsurile de
asigurare a trupelor împotriva calamităților şi pe timpul atacului, la diversele tipuri de luptă
1
General - maior dr. FRUNZETI Teodor, General de brigadă dr. NEAGOE Visarion, Colonel MATEESCU
Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel (r) MOINESCU Constantin, Locotenent -
colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel, Maior ION - MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică
Generală a Forțelor Terestre, București 2006, p.252.
2
Colonel BACIU Vladimir, Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat, Chișinău 2006, p.128.
3
General de corp de armatã, doctor PĂŞTINICĂ Nicolae, General de brigadă, doctor ANTOHI Dumitru, Colonel
CĂLIN Ion, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale
și apărării armate, București 2000, p.77.

6
disimulată, la pregătirea și desfășurarea contraatacurilor, la rolul terenului, la funcțiunile
infanteriei, cavaleriei, carelor de luptă și elefanților. 4 În literatura actuală de specialitate noțiunea
de marș este definită mai detaliat cu referire la scopurile și condițiile în care se efectuează
acesta. Manualul de Tactică Generală a Forțelor Terestre definește marșul ca deplasarea
organizată a subunităților în coloană, cu mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate,
în scopul de a ajunge în raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă
completă, în vederea îndeplinirii misiunii de luptă. În broșura ,,Culegere de termeni, concepte și
noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale și apărării armate”
noțiunea de marș este expusă prin doua definiții: ,,a. Deplasare organizată a trupelor dintr-un
raion între-altul, pe comunicații, în coloană, folosind mijloacele de transport din înzestrare sau pe
jos’’. și ,,b. deplasarea organizată a structurilor militare pe vehicule proprii (tehnică blindată)
sau pe jos (schiuri).”5

Marșul se folosește pentru deplasarea subunităților din adâncime spre zonele de frontieră în
timpul executării regrupării forțelor principale, de asemenea în acele cazuri, când pentru
executarea deplasării nu este rentabil de întrebuințat transportul feroviar, maritim (fluvial) și
aerian. Subunitățile execută marșul pe mașinile de luptă și de transport, care se află după stat în
subunități, iar subunitățile de infanterie moto în caz de necesitate – pe jos (pe schiuri). Ziua
marșul se execută numai pe timpul desfășurării acțiunilor de luptă, atunci când este impus de
condițiile situației și la depărtări mari înapoia dispozitivului forțelor din contact cu inamicul.
Marșul pe timp de zi se execută pe coloane de subunități, cu distanțe mari între ele și necesită
măsuri de siguranță eficace, în special în punctele obligate de trecere. În funcție de urgenta
impusă de situație, efortul cerut personalului și viteza de deplasare, marșul poate să fie normal
sau forțat. Marșul normal se execută, de regulă, pe timp de noapte și în alte condiții de
vizibilitate redusă (ceață, ploi și ninsori abundente, viscole), cu respectarea vitezei medii de
deplasare. Marșul forțat se execută când situația impune trecerea în timp scurt la îndeplinirea
unei misiuni de luptă, precum și atunci când se prevede întâlnirea cu inamicul, pe timpul
retragerii și în toate cazurile când există pericolul de întrebuințare de către inamic a armelor de
nimicire în masă și mijloacelor incendiare. Se execută cu viteze maxime admise de teren, fără
opriri, folosindu-se pentru deplasare majoritatea timpului de zi și de noapte. Marșul se execută în
condițiile când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul. Când se prevede întâlnirea cu inamicul
marșul trebuie pregătit și executat astfel încât forțele să fie în permanentă gata de acțiune,
4
General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de brigadă dr. VĂDUVA
Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București 2004, p.35.
5
General de corp de armatã, doctor PĂŞTINICĂ Nicolae, General de brigadă, doctor ANTOHI Dumitru, Colonel
CĂLIN Ion, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale
și apărării armate, București 2000, p.123.

7
capabile să se desfășoare cu repeziciune și să intre la timp în luptă. În acest scop, se iau măsuri
pentru constituirea unui dispozitiv de marș adecvat. Când nu se prevede întâlnirea cu inamicul
marșul se pregătește și se execută astfel încât subunitățile să ajungă în noul raion în condițiile
unor eforturi normale. Pentru aceasta se aleg cele mai bune drumuri care se pregătesc din timp.
Coloanele se formează din subunități care au aceeași viteză de marș și capacitate de trecere. În
orice condiții subunitățile trebuie să ajungă în regiunea desemnată sau la un anumit aliniament, la
timpul indicat, în deplină gătită de a îndeplini misiunea de luptă. La deplasarea prin marș
subunitățile își păstrează integritatea dispozitivului de luptă. După direcție marșul poate fi
executat spre front, de-a lungul frontului sau dinspre front în adâncime. Marșul din spate spre
front se execută pentru organizarea și ducerea luptei de ofensivă, amplificarea eforturilor
subunităților primului eșalon sau pentru trecerea la apărare pe direcția de rupere a apărării
inamicului, de asemenea pentru schimbul subunităților, care au pierdut capacitatea de luptă. De-a
lungul frontului marșul se execută în scopul transferării eforturilor pe o direcție nouă. Dinspre
front în spate marșul se execută de obicei la regruparea subunităților în timpul acțiunilor de luptă
sau la retragere.
Deplasarea prin marș asigură în permanență integritatea organizațională a trupelor și capacitatea
de luptă a acestora precum și capacitatea de a se desfășura rapid pentru intrarea în luptă sau
executarea manevrei. Condițiile pericolului permanent de întrebuințare de către inamic a ANM și
armamentului de precizie înaltă, acțiunile aviației, desanților aerieni, grupurilor de cercetare-
diversiune impun forțelor proprii o pregătire minuțioasă în vederea gătinței permanente pentru
deplasarea prin marș a subunităților de luptă dintr-un raion în altul. Începutul marșului se
consideră momentul trecerii punctului inițial capului coloanei forțelor principale. Se finalizează
marșul o dată cu sosirea subunităților în raionul desemnat sau cu desfășurarea subunităților la un
anumit aliniament pentru îndeplinirea misiunii de luptă.
Marșul se poate executa în diferite condiții ale situației, care produce o influenta
nemijlocită la organizarea și executarea lui. Factorii principali, care determină condițiile de
executare a marșului sânt:
 pericolul întrebuințării de către inamic a ANM;
 acțiunea aviației, desanților aerieni și grupurilor de cercetare – diversiune ale
inamicului;
 efectul contaminării radioactive chimice, bacteriologice (biologice);
 distrugerea drumurilor și trecerilor.
Pentru evitarea descoperirii deplasării subunităților proprii de către cercetarea
inamicului marșul se execută în ascuns, de regulă, noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă.

8
În adâncimi îndepărtate marșul se poate executa și ziua cu folosirea pe larg a capacităților de
mascare a terenului, condițiilor de vizibilitate redusă și se asigură acoperirea sigură de loviturile
aeriene ale inamicului. Pentru protecția subunităților de loviturile a APÎ a inamicului itinerarele
de deplasare se aleg de-a lungul liniilor de electricitate, transmisiunii, prin păduri și cutele
terenului. Itinerarele de deplasare după posibilitate nu trebuie să treacă prin localități mari,
noduri de drumuri, în apropierea stațiilor feroviare (porturilor, aerogărilor). În toate cazurile
comandantul trebuie să asigure sosirea la timp a plutonului în raionul (aliniamentul) indicat în
gătinţă de luptă deplină pentru îndeplinirea misiunii.
Fiecare deplasare prin marș este formată din mai multe elemente acestea constituind
elementele marșului. Indiferent de procedeu, elementele caracteristice marșului sunt:
 itinerarele de marș;
 halta mică;
 halta mare;
 odihna de zi (noapte);
 punct (aliniament) inițial;
 punct (aliniament) de coordonare;
 punct (aliniament) final.
Totalitatea acestor elemente cu normele sale respective reprezintă în esență marșul și structura
acestuia (Anexa nr.1). Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat redă detaliat descrierea
acestor elemente la capitolul ,,Deplasarea ”.
Itinerarul de marș reprezintă un traseu prestabilit și planificat ce urmează
să fie parcurs de subunitățile de luptă în vederea îndeplinirii misiunii date. Itinerarul
se stabilește pe cele mai bune drumuri din zonă ocolind localitățile mari, nodurile
de comunicații importante și punctele obligatorii de trecere. Itinerarele pot fi: de
bază, de rezervă, de rocadă. Pentru executarea marșului, unității i se stabilesc 1-2
itinerare de marș iar marii unități 2-3 itinerare de marș. La ordinul comandantului
se pregătesc și se folosesc la nevoie, itinerare de rezervă și de rocadă. Itinerarul de
deplasare se alege luând în considerație necesitatea de mascare și de deplasare pe
drumuri cu proprietățile de mascare naturale.
Pentru menajarea forțelor militarilor, verificarea stării tehnice a autovehiculelor,
executarea întreținerilor tehnice și înlăturarea defecțiunilor, se fixează halte mici, halte mari și
odihna de zi (noapte). Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule, se fixează astfel: prima
după 1-2 ore de marș, iar următoarele, după fiecare 2-3 ore de marș (iarna după 1-1,5 ore de
marș) și au durata de 20-30 minute; când marșul se execută pe jos se fixează: prima haltă după
30 minute de la începerea acestuia, iar următoarele din 50 în 50 minute de marș și au o durată de
9
10 minute Haltele mici au durata de până la 1 oră, iar halta mare se fixează în a doua jumătate a
etapei de marș și are o durată de 2-3 ore. Când distanța de parcurs este mai mică de o etapă de
marș, noaptea și iarna pe geruri puternice, de regulă, nu se fixează halte mari. Pe timpul haltelor
mari se servește hrana militarilor, se completează plinurile la autovehicule, se verifică
armamentul, tehnica militară, se execută întreținerea tehnică a autovehiculelor, iar în funcție de
rulajul TAB sau MLD – reglajele dispozitivelor de comandă. Odihna de zi (noapte) se fixează
după executarea unei etape de marș. Pentru haltele mari și odihna de zi (noapte) se aleg raioane
care oferă condiții favorabile de protecție și mascare și dispun de suficiente surse de apă.
Pe timpul haltei mari și în raionul odihnei de zi (noapte) plutonul (grupa) părăsește drumul și se
dispune în raionul stabilit, astfel încât să fie permanent gata de luptă și să poată continua în timp
scurt marșul. În raionul odihnei de zi (noapte) se iau măsuri de asigurare a acțiunilor de luptă, se
distribuie hrană caldă, se completează plinurile cu carburanți și lubrifianți și se execută lucrările
prevăzute la halta mare. Pe timpul odihnei de zi (noapte) se pot schimba elementele de siguranța
marșului. După 2-3 etape de marș se dau 24 ore de odihnă. Pentru ca marșul să înceapă la timp şi
să se execute în ritmul stabilit, se indică punctul inițial, puncte de coordonare și punctul final.
Punctul inițial reprezintă punctul de plecare a subunităților pe itinerarul de marș. Acesta se
stabilește la o depărtare față de raionul de concentrare egală cu lungimea coloanei care va
executa marșul, care să asigure încolonarea unei subunități (tip companie) cu mijloacele primite
în sprijin și poate fi 5 – 10 km. Punctul de coordonare reprezintă locul de pe ruta de deplasare,
luat drept reper, față de care se raportează unitățile pe timpul executării acesteia; poate fi, de
asemenea, un punct unde pot avea loc interferențe în deplasarea trupelor. De asemenea punctele
de coordonare servesc pentru urmărirea executării organizate a marșului în termenul stabilit.
Punctele de coordonare se stabilesc la 3-4 ore de marș. Punctul inițial și punctele de coordonare
nu se stabilesc pe râuri și în locurile obligate de trecere. Ca punct inițial și punct de coordonare
pot servi repere din teren (construcții separate, ferme, margini de pădure) care sunt prezente pe
hartă și pot fi ușor observate în teren. Ca punct inițial și punct de coordonare nu se numesc
poduri, trecători, halte, localități precum și locurile ce trebuie trecute cu viteza maximă. Punctul
final reprezintă un loc bine definit de pe itinerar, de unde elementele de marș revin sub comanda
șefilor direcți. Pe timpul executării marșului pe mașini subunitățile se deplasează pe partea
dreaptă a carosabilului, respectând cu strictețe viteza de deplasare, distanța dintre mașini și
măsurile tehnicii securității. În cazul unor rețineri de circulație deplasarea în continuare se
efectuează în urma coloanei și își ocupă poziția inițială numai la halte și la odihna de zi (noapte).
Podurile, tunelurile se trec fără oprire cu viteză maximă.

10
 1.2 Caracteristicile marșului
La planificarea marșului pe orice distanță se iau în considerație posibilitățile efectivului și a
tehnicii de luptă de a suporta greutăți fizice considerabile. În prezent modalitatea principală de
efectuare a marșului este deplasarea pe mașini, marșul pe jos sau pe schiuri fiind efectuat doar în
cadrul subunităților la distanțe mici. La deplasarea prin marș cu tehnica din dotare (tancuri, mașini
de luptă sau de tractare) efortul de bază este axat pe factorul uman și anume pe mecanicii -
conductori.
Conform Manualului de Luptă a Plutonului, marșul are la baza sa două caracteristici: etapa
de marș și viteza medie de marș, acestea două fiind și indicii posibilităților de marș. Sub
posibilitățile de marș se înțelege capacitatea subunităților de a trece cu viteza proprie în decurs de
una sau mai multe zile distanțe maxim posibile, păstrând capacitatea de luptă înaltă și gătită
deplină pentru îndeplinirea misiunii de luptă puse. Sub etapa de marș se subînțelege capacitatea
subunităților de a se deplasa pe jos sau pe mașini dintr-un raion în altul în timp de 24 de ore la o
distanță maximă. Acest element se aplică la organizarea și planificarea marșului pe distanțe mari.
Mărimea etapei și a vitezei medii de marș depinde de: misiune, pregătirea comandanților,
antrenamentul militarilor, nivelul de pregătire a șoferilor și mecanicilor – conductori T.A.B.
(M.L.I.), starea tehnică a autovehiculelor și a itinerarului, condițiile de timp și stare a vremii
precum și modul de pregătire și asigurare a grupei pentru marș, gradului de acțiune a inamicului,
componenta coloanei, starea itinerarelor de deplasare, anotimp, starea vremii, ora zilei, modul de
pregătire și asigurare a grupei pentru marș. În dependență de teren și relief pin care se execută
marșul etapa de marș poate avea valori diferite. Astfel în teren șes și deluros, etapa de marș pe
autovehicule poate fi de până la 250 km, uneori mai mare iar în teren muntos-împădurit până la
150 km. Când subunitățile se deplasează pe jos mărimea etapei de marș poate să fie până la 30 km.
Conflictelor armate și a aplicațiilor miliare a demonstrat faptul că mecanicii-conductori își-i
păstrează capacitatea de luptă înaltă la deplasarea timp de 10-12 ore în cadrul a 24 de ore. Luând
în considerație viteza medie de deplasare 20-25 km/h și timpul nemijlocit la deplasarea
subunităților se determină mărimea etapei de marș.6 Marșul cu o durată mai mare de o etapă de
marș de obicei se consideră marș pe distanțe mari. Acesta se desfășoară de regulă la deplasarea
subunităților din adâncimea teritoriului statului în regiunea unde se desfășoară acțiuni militare.
Marșul pe distanțe mari necesită o pregătire amănunțită fiind asociat cu greutăți de ordin material
și întreținere tehnică. Mărimea de parcurs se determină la însuşirea misiunii şi se precizează pe
parcursul studierii itinerarului. Pentru determinarea mai precisă a mărimei de parcurs întreg
itinerarul se împarte pe porţiuni de 5 – 10 km. Timpul comun pentru executarea marşului

6
Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А., полковник ЯНОВИЧ В. С.,
подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В.,
полковник С. В. Гончарик, Общая тактика, Красноярск 2013, p.138.
11
deasemenea se determină la însuşirea misiunii. Datele iniţiale pentru aceasta sânt timpul trecerii
punctului iniţial (începutul marşului) şi timpul sosirii la aliniamentul indicat (sfârşitul marşului).
Diferenţa după timp în timp dintre începutul marşului şi sfârşitul marşului vor constitui durata
lui.7
Viteza medie de marş reprezintă media vitezelor ce se realizează pe diferite porţiuni de itinerar şi
se exprimă în kilometri pe oră. Aceasta se caluclează fără calculul timpului rezervat pentru halte
sau pentru concentrarea în raionul indicat. Viteza de marşa coloanelor mixte în teren şes sau
deluros, ziua este de 20-30 km/oră iar noaptea 15-20 km/oră. 8 Coloanele de transportare amfibii
blindate (maşini de luptă, automobile) se deplasează ziua cu 30-40 km/oră, iar noaptea – cu 25-
30 km/oră, când subunităţile se deplasează pe jos viteza medie de marş este de 4-5 km/oră, iar pe
schiuri de 5-7 km/oră. Când deplasarea se execută pe drumuri cu pante mari sau cu obstacole
(bolovani, grohotiş) viteza de deplasare se micşorează până la 1 km/oră. În teren muntos-
împădurit viteza de marş se reduce cu 30-40% faţă de cea din teren şes şi deluros. Pe timp de
îngheţ (dezgheţ), pe drumuri desfundate şi în condiţii de vizibilitate redusă viteza medie de marş
poate fi de 10-15 km pe oră; la urcarea pantelor de 6-8% viteza este de până la 10 km/oră, iar la
coborâre – de până la 15-20 km/oră. Pe căldură mare, pe drumuri cu praf, pe timpul trecerii prin
localităţi mari, pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea viteza de marş se reduce cu 15-20% şi chiar mai
mult9. La efectuarea calculul marșului comandantul de batalion (companie) determină viteza
deplasării la dispersarea și concentrarea coloanei la marș. Cum arată experiența, ea se consideră
egală cu 0,5 – 0,75 din viteza medie a coloanei la marș sau aproximativ 10-12 km/h. Pe timpul
executării marșului în coloană restrânsă o importanță deosebită o are abilitatea mecanicilor-
conductori (șoferilor) de a se deplasa cu o viteză constantă în aceleași condiții de drum. Din acest
motiv ca să nu se permită ruperea coloanei, viteza de deplasare a primei mașini din coloană
trebuie să fie accesibilă și pentru restul mașinilor din coloană. Există o anumită interdependență
între viteza medie de deplasare a mașinilor și a distanțelor dintre acestea care pot fi dictate de
cerințele siguranței sau de condițiile în care se desfășoară marșul. Noaptea, când autovehiculele
sunt echipate cu aparate de vedere sau când luminează luna, pe drumurile cu indicatoare
luminoase şi cu circulaţie într-un singur sens viteza medie de marş poate fi aceeaşi ca pe timpul
zilei. În toate cazurile, marşul trebuie efectuat cu viteză maximă posibilă în condiţiile date.
Reeșind din informația de mai sus, indicii posibilităţilor de marş reprezintă un element-cheie în
planificarea și executarea marșului indiferent de distanță, anotimp și relief. Însemnătatea lor

7
Maior TIMERCAN Sergiu, maior ŞARAMET Sergiu, Deplasarea plutonului de infanterie motorizată, Chișinău
2006, p.8.
8
ЛОЗА Д.Ф., Марш и встречный бой, Москва 1968, p.7.
9
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.60.
12
 practică constă în determinarea cu ajutorul acestora, a timpului necesar pentru efectuarea
marșului și respectiv pentru planificarea cât mai eficientă a următoarelor acțiuni. Datorită
creșterii indicilor posibilităților de marș, subunitățile și unitățile de luptă moderne sunt în stare să
efectueze deplasarea independent prin mijloace proprii la orice distanțe impuse de situația tactică
păstrându-și capacitatea de luptă pentru a îndeplini misiunea de luptă.

1.3 Dispositive de marș.

În funcție de misiunea îndeplinită, acțiunile inamicului și specificul terenului
subunitățile de luptă pot acționa în dispozitiv de luptă, dispozitiv premergător de luptă și în
dispozitiv de marș. La efectuarea marșului subunitățile se dispun în dispozitiv de marș acesta
fiind adoptat pentru deplasarea subunităților în diferite situații.
Dispozitivul de marș reprezintă gruparea de forțe și mijloace (sau ordonarea forțelor
și mijloacelor), constituită conform variantei optime de acțiune asupra căreia comandantul s-
a decis, în scopul deplasării subunităților. Conform literaturii de specialitate dispozitivul de
marș este definit ca gruparea forțelor și mijloacelor unității pentru executarea deplasării.10
Dispozitivul de marș al grupei constă în dispunerea grupelor (militarilor) și mijloacelor
acestuia în coloană de marș. Constituirea dispozitivului de marș se face în așa fel încât acesta să
asigure: conducerea neîntreruptă și deplasarea forțelor în timpul stabilit și cu întreaga putere de
luptă, trecerea rapidă dacă situația impune în dispozitivul premergător de luptă și de luptă, precum
și angajarea luptei cu inamicul în condiții favorabile, vulnerabilitate redusă față de loviturile
inamicului executate cu aviația, rachetele și sistemele de cercetare-lovire de înaltă precizie sau cu
ADMCBRN, deplasarea cu viteza stabilită pentru fiecare porțiune de itinerar. Un dispozitiv
modern este determinat de procedeul de deplasare a trupelor, scopul acestuia, numărul itinerarelor
de marș și al direcțiilor de transport, condițiile în care se desfășoară și trebuie să asigure sosirea
unităților și marilor unități în raioanele/zonele de concentrare sau pe aliniamentul de angajare în
operație cu puterea de luptă completă. În practică s-au stabilit unele norme pentru constituirea
dispozitivului. El trebuie să corespundă concepției deplasării și operațiilor viitoare, să ofere
posibilitatea respingerii eventualelor atacuri ale inamicului cu trupele terestre și/sau cu aviația, să
evite aglomerarea trupelor în punctele obligatorii de trecere și să asigure protecția acestora. De
obicei dispozitivul de marș al unităților este în coloană. La deplasarea prin marș pe mașini distanța
dintre mașini în dependență de viteza de deplasare a subunităților și a vizibilității este de 25-50 m.

10
General - maior dr. FRUNZETI Teodor , General de brigadă dr. NEAGOE Visarion, Colonel MATEESCU
Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel (r) MOINESCU Constantin, Locotenent -
colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel, Maior ION – MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică
Generală a Forțelor Terestre, București 2006, p.255.

13
 Deci, în scopul organizării deplasării subunităților la marș se stabilește dispozitivul de marș
care cuprinde mai multe elemente de marș Sub noțiunea de element de marș se subînțelege o
subunitate care se deplasează sub comanda unui singur comandant, de regulă este un pluton sau o
companie.
În prezent dispozitivul de marş cuprinde, următoarele elemente:
 elemente de cercetare
 elemente de siguranţă şi de asigurare a deplasării;
 coloanele/coloana forţelor principale;
 unităţile de sprijin logistic.
Elementele de cercetare se stabilesc pe fiecare itinerar de marş, de către marea unitate
(unitate) cu scopul cercetării itinerarului de deplasare şi cuprind în funcţie de eşalon: patrule de
cercetare independente, patrule de cercetare, echipe (detaşamente) de cercetare, cercetași.
Acestea acționează în faţa elementelor de siguranţă astfel:
 până la 5 km – patrula de cercetare;
 până la 15 km – patrula de cercetare independentă;
 până la 25 km – echipa (detaşamentul) de cercetare.
Distanţele la care se trimit elementele de cercetare sunt determinate de următorii factori:
 posibilităţile de asigurare a legăturii cu punctul de comandă al structurii care le-a
trimis;
 asigurarea timpului minim necesar ca elementele de siguranţă a marşului să se
poată
desfăşura şi intra în operaţie în mod organizat, dacă situaţia o impune;
 asigurarea timpului necesar comandantului marii unităţi pentru precizarea modului
de acţiune în cazul întâlnirii cu inamicul, deoarece oprirea coloanelor nu este indicată.
Aceste distanțe pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de caracteristicile terenului
în care se execută marșul și cele ale tehnicii din dotarea trupelor, precum și de condițiile de timp,
anotimp şi stare a vremii. Uneori elementele de cercetare pot acţiona nemijlocit în faţa
subunităţilor (unităţilor) din siguranţa marşului. Pentru siguranţa lor nemijlocită, de asemenea
pentru cercetarea terenului, pichetele mobile trimit patrule de siguranţă (de cap, de flanc, de
spate), iar uneori şi cercetaşi la distanţa, care asigură ducerea observării asupra acestora şi
susţinerii lor cu foc. Valoarea patrulelor de siguranţă poate fi de la o echipă de 2-4 militari până la
o grupă. Patrula de siguranţă se trimite la distanţa:
 pe TAB (maşini de luptă, automobile) ziua - până la 1500 m, noaptea - până la 500
m;
 când deplasarea se execută pe jos (pe schiuri), ziua – până la 600 m, noaptea - până
14
la 200 m.

Unul din elementele de bază marșului constituie siguranța marșului. Siguranţa marșului
reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor de supraveghere, pază şi apărare nemijlocită a
întregului dispozitiv, cît şi a fiecărui element al acestuia, în toate condiţiile şi în toate acţiunile
militare, executîndu-se în scopul prevenirii forţelor proprii şi zădărnicirii cercetării şi a altor
acţiuni desfăşurate de către inamic. În cadrul dispozitivului de marș elementele de siguranţă se
constituie din: avangărdă – pichetul mobil de cap, ariergărdă – pichetul mobil de spate și
flancgardă - pichetul fix de flanc, pichetul mobil de flanc. Aceste elemente se întăresc în funcţie
de posibilităţi şi de importanţa misiunii şi asigură: deplasarea neântreruptă a coloanelor forţelor
principale, prevenirea unui atac prin surprindere asupra acestora, zădărnicirea acţiunilor
cercetării inamicului, crearea condiţiilor favorabile pentru intrarea în operaţie a forţelor
principale. Compunerea şi distanţa la care se trimit elementele de siguranţă depind de: situaţia şi
condiţiile în care se execută marşul, caracterul acţiunilor inamicului, misiunea de luptă a forţelor
care execută marşul, dispozitivul adoptat, caracteristicile terenului, numărul şi importanţa
itinerarelor de deplasare.

15