Prof.

Andrițoiu Elena Nicoleta

Realizarea aplicațiilor grafice

în AutoCAD

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

București, 2019

1
 CUPRINS

Capitolul 1 Prezentarea software-ului

1.1.Programul AutoCAD......................................pg.05
1.2.Interfaţa AutoCAD-ului cu utilizatorul..........pg.06
1.3.Apelarea unei comenzi....................................pg.10
1.4.Sisteme de coordonate....................................pg.10
1.5.Inițializarea spațiului de lucru.........................pg.11
1.6.Indicarea punctelor de pe desen......................pg.12
1.7.Comenzi de desenare.......................................pg.15
1.8.Comenzi de editare..........................................pg.16
1.9. Comenzi de cotare..........................................pg.18
1.10.Comenzi de modelare 3D..............................pg.19

Capitolul 2 Aplicații în clasa de elevi

2.1.Comenzi de desenare.......................................pg.21
2.2.Comenzi de editare..........................................pg.25
2.3.Hașurarea.........................................................pg.34
2.4.Scrierea textului...............................................pg.36
2.5.Comenzi de cotare...........................................pg.37
2.6.Printarea desenului..........................................pg.43
2.7.Desenarea 3D..................................................pg.44

2
 Capitolul 3 Aplicații în producție
3.1.Prelucrarea pe MUCN....................................pg.46
3.2.Programarea MUCN pentru prelucrarea unei
piese......................................................................pg.50
Bibliografie...........................................................pg.60

3
 PREFAȚĂ

Lucrarea descrie aspecte despre modul de lucru

al programului AutoCad Mechanical destinat
pregătirii elevilor în cadrul orelor de laborator
tehnologic.
Deasemenea, capitolul 3 prezintă etapele
realizării unei piese pe o mașină cu comandă
numerică, exemplul fiind util elevilor pentru instruirea
practică în atelierul școlar.
Programul AutoCAD Mechanical este de ajutor
elevilor în realizarea graficelor, schemelor, schițelor
din cadrul proiectelor sau referatelor la orice
disciplină școlară și nu numai.
Programul AutoCAD Mechanical reduce timpul
de producție și elimină erorile la definirea formei
geometrice a piesei, dacă există o interfaţă între
sistemul CAD şi sistemul de programare a MUCN.
Informațiile incluse în lucrare au caracter teoretic
și practic fiind un mijloc de formare a cunoștințelor și
a abilităților de utilizare a calculatorului pentru
proiectarea și realizarea unor piese.

4
 Capitolul 1
Prezentarea software-ului

1.1. Programul AutoCAD

AutoCAD este un program de proiectare si desenare

asistatăde calculator (Automatical Computer Aided Design) cu
interfață prietenoasă și bogat în instrumente de desenare
și modelare.
AutoCAD conferă posibilitatea realizării proiectelor
detaliate în 2D cât și în 3D. Intr-o nouă prezentare
a interfeței utilizator, AutoCAD 2016 deschide oportunitatea
proiectării parametrizate și a realizării familiilor de piese.
Datorită multitudinii de opțiuni de Import/Export,
Autocad facilitează realizarea legăturilor cu celelalte
programe de proiectare asistată de calculator (Catia, NX –
fostul program Unigraphics, Solid Works, Bentley, Inventor,
3D Studio Max).
Platforma AutoCAD stă la baza dezvoltării programelor
Autodesk specializate pentru proiectare avansată în diverse
domenii: mecanică (AutoCAD Mechanical), electric
(AutoCAD Electrical), arhitectură (AutoCAD Architecture),
construcții civile (AutoCAD Civil 3D), cartografie (AutoCAD
Map 3D), proiectarea fabricilor (AutoCAD Plant 3D).
Noile facilități legate de implementarea locației geografice
(GeographicLocation) permit extinderea activității de
proiectare și în domeniul cartografiei și amenajării teritoriului,
făcând legatura directă cu coordonatele geospațiale reale și
imaginile obținute prin satelit.
AutoCAD Mechanical − un program dezvoltat pe
AutoCAD, destinat proiectării mecanice, conţine o interfaţă
utilizator specializată, biblioteci de simboluri şi organe de
maşini, precum şi multe facilităţi şi comenzi specifice
proiectării în domeniul mecanic.

5
 Programul AutoCAD poate fi considerat pionierul
proiectării pe calculator. Toate programele de proiectare
computerizate au la bază noțiuni comune, iar pe măsura
dezvoltării fiecărui program i s-au adăugat noţiuni noi şi din ce
în ce mai avansate.
Pentru a putea folosi cât mai eficient programul
AutoCAD este foarte important să cunoaștem interfața cu
utilizatorul.
1.2. Interfaţa AutoCAD-ului cu utilizatorul

Ca program, AutoCAD-ul interacţionează cu utilizatorul

prin intermediul echipamentelor periferice disponibile:
tastatură, mouse, ecran monitor.
Pentru a face activitatea mai eficientă, AutoCAD-ul
„personalizează” o serie de funcţii ale acestor periferice cum
ar fi butoanele mouse-ului sau tastele funcţionale.
Ecranul terminalului are o structură bine definită,
specifică, configurabilă, adaptată cerinţelor de proiectare
asistată

6
 Fig. 1.1.Interfața AutoCAD

1 - bara de titlu

7
 2 -bara meniurilor derulante: File, Edit, View,
Insert, Format, Tools, Draw, Dimension, Modify, etc.

Fig. 1.2. Bara de meniuri

3 - bara cu instrumente standard (Standard Toolbar),
conţine butoanele pentru cele mai utilizate comenzi AutoCAD:
U, REDO, ZOOM, SAVE, OPEN etc.

Fig.1.3. Standard Toolbar

4 - bara de afişare şi modificare rapidă a

proprietăţilor obiectelor (Object properties): strat, culoare,
tip de linie etc.

Fig.1.4. Object properties

5 - Zona de comandă (zona de dialog) în care pe
promptul „command” veţi introduce comenzi de la tastatură, se
află sub zona de desenare.
Zona de comandă permite dialogul cu utilizatorul legat
de comanda activă la un moment dat. Astfel, programul cere ca
utilizatorul să stabilească anumite opţiuni ale comenzii curente,
să introducă diverse valori necesare în procesul de desenare
etc.

Fig.1.5. Zona de dialog

8
 6 - bara de stare, afişează informaţii asupra stării
sistemului: coordonatele, modurile de lucru, spaţiul model sau
hârtie (fig. 4).
Această bară conţine butoane care permit
activarea/dezactivarea ajutoarelor grafice (“SNAP”,
“GRID”, “ORTHO”, “POLAR TRACKING”), a modurilor
Osnap (“OSNAP” şi “Osnap Tracking”), a afişării lăţimii de
linie pe ecran (“Show/Hide Line Weight”), precum şi
comutarea spaţiului curent de lucru (“MODEL”/”PAPER”).

Fig.1.6. Bara de stare

SNAP - forţează deplasarea incrementală a cursorului

care pare să „adere” la o reţea de puncte invizibile; grila Snap
simplifică selectarea punctelor, cu ajutorul dispozitivelor de
indicare, şi conduce la desene de precizie ridicată;
GRID - defineşte o reţea de puncte vizibile ce se extinde
pe întreaga suprafaţă de desenare definită de utilizator; reţeaua
GRID este utilizată în scopuri ilustrative, ajutând la alinierea
obiectelor şi vizualizarea distanţei dintre ele;
ORTHO - limitează deplasarea cursorului pe direcţii
paralele cu axele de coordonate, relativ la reţeaua Snap;
OSNAP - oferă posibilitatea de identificare a punctelor
din desen ce prezintă caracteristici geometrice importante:
extremitatea unui element, punctul de mijloc, punctul de
tangenţă, quadrantul unui cerc, etc.

7 - barele mobile cu instrumente de lucru –

comenzile sunt grupate pe categorii – de exemplu: comenzi de
desenare, de cotare, de editare etc.

Fig.1.7. Bara de instrumente

9
 8 - zona de desenare – care reprezintă spaţiul aflat la
dispoziţia utilizatorului pentru execuţia desenului.

1.3. Apelarea unei comenzi

Pentru apelarea unei comenzi, în vederea realizării unei

acţiuni, se poate proceda în unul din următoarele 4 moduri:
 tastarea numelui întreg al comenzii
 tastarea numelui scurt al comenzii
 selectarea cu mouse-ul a comenzii din bara de meniuri
derulante
 indicarea şi selectarea cu mouse-ul a icon-ului asociat
din bara de instrumente corespunzătoare

Majoritatea comenzilor AutoCAD au asociate opţiuni de

lucru.
Opţiunile comenzii sunt afişate între paranteze drepte şi
separate prin caracterul slash (/).
Selectarea altei opţiuni a comenzii se poate realiza prin
tastarea literelor majuscule din numele opţiunii (nu neapărat cu
majuscule).
Unele comenzi pot fi apelate în mod transparent, adică în
timpul execuţiei altei comenzi.
Orice comandă AutoCAD poate fi întreruptă prin
apăsarea tastei Esc.
Repetarea ultimei comenzi se poate realiza prin apăsarea
tastei Enter sau un click dreapta cu mouse-ul în fereastra de
desenare.

1.4. Sisteme de coordonate

Toate obiectele grafice create în AutoCAD aparţin unui

spaţiu tridimesional, chiar dacă intenţia este de a crea un desen
bidimensional. AutoCAD utilizează, în mod implicit, un sistem
de coordonate principal, numit sistem de coordonate universal

10
şi abreviat WCS (“World Coordinate System”), care are
originea în colţul din stânga jos al ferestrei de desenare,
orientările axelor Ox şi Oy aşa cum arată icon-ul asociat şi axa
Oz perpendiculară spre ecran (spre noi).
În orice moment al sesiunii de lucru, poate fi creat un alt
sistem de coordonate, numit sistem de coordonate al
utilizatorului şi abreviat UCS (“User Coordinate System”) cu
originea şi orientările dorite pentru axe.

1.5. Iniţializarea spatiului de lucru

Iniţializarea spaţiului de lucru presupune:

 Stabilirea unităţilor de măsură.
Comanda este:
C:UNITS
La lansare se afişează sistemele de măsură disponibile
pentru lungimi si unghiuri
Se indică precizia dorită prin numărul de zecimale.

Fig.1.8. Fereastra Units Control

11
  Stabilirea dimensiunilor desenului.
Limitele unui desen vă ajută să stabiliți suprafața de
lucru.
Comanda este:
C:LIMITS
Dupa ce ați introdus comanda de la tastatură primiți un
mesaj de a introduce coordonatele primului punct, ce reprezintă
punctul de jos din stânga a limitelor desenului și punctul al
doilea, ce reprezintă punctul de sus din dreapta a limitelor
desenului. In exemplul dat limitele desenului sunt 420 x 297 ce
reprezintă formatul A3.

Fig.1.9.Stabilirea formatului

Pentru a avea o imagine de ansamblu a întregului desen

trebuie să urmaţi calea :

View – Zoom – All sau iconul

1.6. Indicarea punctelor de pe desen

Tehnici:
1. Indicarea poziţiei punctelor cu ajutorului
cursorului de la mouse
2. Indicarea coordonatelor absolute prin tastare
directă
a.coordonate carteziene plane
Exemplu: 4,5 // abscisa x, ordonata
y
b.coordonate polare
Exemplu: 6<45 // distanţa r,
unghiul φ

12
 3. Indicarea coordonatelor relative față de ultimul
punct desenat, specificând deplasarea pe orizontală,
verticală sau pe direcţia dată de unghiul cerut, cu ajutorul
simbolului @.
a. coordonate carteziene plane
Exemplu: @4,5 // @ deplasare pe axa Ox,
deplasare pe axa Oy
 x + deplasare, y + deplasare
(deplasare oblică)

b. coordonate polare
Exemplu:
@7<45 // @ deplasare distanţă < unghi

4. Tehnica OSNAP – indicarea precisă a punctelor

în raport cu punctele caracteristice ale unor entităţi deja
existente (capete de segmente, mijloace de segmente,
centre de cerc etc.)

13
 Fig.1.10.Fereastra Osnap

CENter – centru de cerc sau de arc

ENDpoint – cel mai apropiat capăt al unui segment
de dreaptă sau arc de cerc
INTersection – punct de intersecţie
MIDpoint – mijlocul unui arc de cerc sau al unui
segment de dreaptă
PERpendicular – piciorul perpendicularei din
punctul curent pe entitatea selectată
QUAdrant – capetele fiecărui cvadrant (sfert) al
unui cerc sau arc de cerc
TANgent – punctul de tangenţă cu un cerc sau arc
de cerc
NEArest - cel mai apropiat punct

14
 1.7. Comenzi de desenare

Comanda Semnificaţie
Line 
Desenează segmente de dreaptă
Construction 
Desenează drepte
Line
Polyline 
Desenează obiecte compuse din
segmente de dreaptă şi arce de cerc
Polygon 
Desenează poligoane regulate
Rectangle 
Desenează un dreptunghi
Arc 
Desenează un arc de cerc
Circle 
Desenează un cerc
Revision Cloud 
Desenează obiecte compuse din
arce de cerc
Spline 
Desenează o curbă spline (curbă
care trece prin sau aproape de o
mulţime dată de puncte din plan
sau spaţiu)
Ellipse 
Desenează o elipsă
Ellipse Arc 
Desenează un arc de elipsă
Insert Block 
Inserează un desen deja executat
ca bloc într-un alt desen pe cale de
execuţie
Make Block 
Transformă un desen executat într-
un bloc ce urmează să fie inserat
într-un alt desen
15
 Point 
Desenează un punct
Hatch 
Haşurează o zonă închisă
Gradient 
Haşurează o zonă închisă folosind
treceri gradate de culori
Region 
Creează o zonă închisă, formată
din linii, curbe închise
Table 
Creează un tabel în desen
Multiline Text  text
Scrie

1.8. Comenzi de editare

Comanda Semnificaţie
Erase  obiectele selectate
Şterge
Copy 
Desenează copii ale obiectelor
Mirror 
Desenează simetricele obiectelor
selectate, în raport cu o dreaptă
Offset 
Desenează un obiect de acelaşi tip
cu cel selectat, prin punctul sau la
distanţa indicate
Array 
Creează copii multiple ale unui
obiect, într-o reţea rectangulară sau
polară
Move  obiectele selectate
Mută
Rotate 
Roteşte obiectele selectate în jurul
unui punct
Scale 
Scalează (măreşte sau micşorează)
obiectele
16
 Stretch 
Permite deformarea unui obiect,
păstrând legăturile dintre părţile
componente
Trim 
Retează porţiuni ale obiectelor
desenate, dincolo de o muchie
tăietoare
Extend 
Extinde obiectele selectate până la o
frontieră aleasă
Break a Point 
Elimină un punct din obiectul
selectat
Break 
Elimină o porţiune din obiectul
selectat sau îl separă în două părţi
Join 
Uneşte două sau mai multe obiecte,
formând unul singur
Chamfer 
Realizează teşirea unui contur sau a
unui colţ
Fillet 
Realizează racordarea unui contur
sau a unui colţ
Explode 
Explodează (desface) entităţile
compuse (blocuri, polilinii, cote,
reţele, solide, regiuni etc.) în
obiectele componente

17
 1.9. Comenzi de cotare

Comanda Semnificaţie
Linear Realizează cotarea liniară (măsoară
Dimension lungimea unui segment)
Aligned Aliniază cota
Dimension
Arc Length Măsoară lungimea unui arc de cerc
Ordinate Realizează cotarea în coordonate
Dimension
Radius Cotează raze de cerc
Dimension
Jogged Cotează raze de cerc atunci când
Dimension centrul cercului se află în afara zonei
de lucru şi nu poate fi pus în
evidenţă
Diameter Cotează diametre de cerc
Dimension
Angular Cotează unghiuri
Dimension
Quick Cotează rapid obiecte (QDIM)
Dimension
Baseline Cotează faţă de o singură bază
Dimension
Continue Cotează în serie
Dimension
Quick Cotează prin linie de indicaţie
Leader
18
 Tolerance Introduce toleranţe geometrice
Center Mark Marchează centrul unui cerc sau al
unui arc de cerc
Dimension Edit Editează cote
Dimension Editează textul cotei
Text Edit
Dimension Actualizează cote
Update
Dimension Creează şi modifică stiluri de cotare
Style Control

1.10. Comenzi de modelare 3D

Comanda Semnificaţie
Polysolid 
Creează ziduri pe un contur 2D
Box 
Creează un paralelipiped solid cu baza
paralelă cu UCS curent
Wedge 
Creează un corp triunghiular ca o pana
Cone 
Creează un con solid
Sphere 
Creeazăo sfera solida
Cilynder 
Creează un cilindru solid
Torus 
Creează un tor solid
Pyramid 
Creează o piramidal solida
Helix 
Creează un arc elicoidal
Planar surface 
Creează o suprafață plană
Extrude 
Creează suprafețe sau solide dând
grosime obiectelor 2D

19
Presspull 
Mărește sau micșorează înălțimea unei
imprejmuiri
Sweep 
Creează solide prin deplasarea unui
obiect 2D pe o cale
Revolve 
Creează solide prin rotirea unui obiect
2D în jurul unei axe
Loft 
Creează un solid ce trece prin mai multe
secțiuni
Union 
Combină două sau mai multe obiecte
solide care se intersectează pentru a
creea un solid complex
Subtract 
Realizează scăderea unui solid din altul

Intersect Creează un nou solid reprezentând

volumul intersecţiei a două sau mai
multe obiecte selectate

20
 CAPITOLUL 2
Aplicații în clasa de elevi

2.1. Comenzi de desenare

Desenarea liniei

C: Line ↓
Specify first point: 10, 10 ↓
Specify next point
or[Undo]: @40<30 ↓
Specify next point
or[Undo]:ESC

Desenarea dreptunghiului

C: Rectangle↓
Specify first corner point
or
Chamfer/Elevation/Fillet/
Thickness/Width]: 10,70↓
Specify other corner point or
[Area/Dimensions/Rotation]: @50,30↓

Desenarea cercului

C: Circle↓
Specify center point for
circle or [3P/2P/TTR]: 120,30↓
Specify radius of circle or
[Diameter]:20↓

21
Desenarea arcului de cerc

C:Arc↓
Specify start point of arc
or [Center]:140,70↓
Specify second point of
arc or [Center/End]:E↓
Specify end point of
arc:@30<180↓
Specify center point of arc or
[Angle/Direction/Radius]:R↓
Specify radius of arc:15↓

Desenarea poliliniei

C:Pline↓
Specify start
point:180,50↓
Specify next point or
[Arc/Halfwidth/Length/
Undo/Width]: @20<0↓
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/
Length/Undo/Width]: a
Specify end point of
arc or [Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/line/Radius/
Second pt/Undo/Width]:ce↓
Specify center point of arc:@10<0↓
Specify end point of arc or
[Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/line/Radius/
Second pt/Undo/Width]: @10<0↓
Specify end point of arc or
[Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/line/Radius/
Second pt/Undo/Width]:l↓
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:@10<0↓
Specify next point or
22
[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:@40<270↓
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:@50<0↓
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:c↓

Desenarea poligonului

C:Polygon↓
Enter number of
sides:6↓
Specify center of
polygon or [edge]:210,100↓
Enter an option
[Inscribed in circle/
Circumscribed about
circle]: i↓
Specify radius of circle: 20↓

23
Fig. 2.1. Aplicații ale comenzilor de desenare

24
 Aplicație practică:
Desenarea unei chei cu ajutorul comenzilor de desenare

2.2.Comenzi de editare

Copierea obiectului în altă locație

C: Copy↓
Select object: click mouse stg. pe cerc Φ10↓
Specify base point or [Displacement/mode]: centrul
cercului Φ10 (osnap activ) ↓
Specify second point or <use first point as
displacement>: 1 (osnap activ) ↓
Specify second point or [ Exit/Undo]: 2↓
Specify second point or [ Exit/Undo]: 3↓
Specify second point or [ Exit/Undo]: esc

25
 Mutarea obiectului în altă locație

C: Move↓
Select object: click mouse stg. pe dreptunghi↓
Specify base point or [Displacement/mode]: coltul stg.
jos (osnap activ) ↓
Specify second point or <use first point as
displacement>: 100,10↓

Rotirea obiectului

C: Rotate↓
Select object: click mouse stg. pe hexagon↓
Specify base point: coltul hexagonului (osnap activ) ↓
Specify rotation angle or [Copy/Reference]:30↓

26
 Oglindirea obiectului

C: Mirror↓
Select objects: click mouse stg. pe linii↓
Specify first point of mirror line:110,70↓
Specify second point of mirror line: 150,70↓
Erase source objects?[Yes/No]: N

Desenarea unui obiect de același tip la o distanță dată

C: Offset↓
Specify offset distance or[Through/Mode]:2↓
Select object to offset or<exit>: click mouse stg. pe
cercul de R10↓
Specify point on side to offset: click mouse stg. in ext.
cercului de R10↓
Select object to offset or<exit>: click mouse stg. pe
cercul de R30↓
Specify point on side to offset: click mouse stg. in ext.
cercului de R30↓
Select object to offset or<exit>: esc

27
 Multiplicarea unui obiect într-o rețea rectangulară și
circular

C: Array↓

Fig. 2.2.Fereastra comenzii Array

28
C: Array↓

Fig. 2.3.Fereastra comenzii Array

29
 Tăierea unor porțiuni din obiect dincolo de o muchie
tăietoare

C: Trim↓
Select cutting edges…
Select object or <select all>:1↓
Select object to trim or shift-select to extend or
[ Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]:3 si 6↓
C: Trim↓
Select cutting edges…
Select object or <select all>:2↓
Select object to trim or shift-select to extend or
[ Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]:4 si 7↓
C: Trim↓
Select cutting edges…
Select object or <select all>:1 si 2↓
Select object to trim or shift-select to extend or
[ Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]:5 si 8↓

Prelungirea unor porțiuni din obiect până la o margine

30
C: Extend↓
Select boundary edges…
Select object or <select all>:1↓
Select object to extend or shift-select to trim or
[ Fence/Crossing/Project/Edge/Undo]:2 si 3↓

Teșirea colțurilor drepte

C: Chamfer↓
Chamfer setting: 2 si 2
Select first object or[Polyline/Setup/ add Dimension]:
P↓
Select polyline: click mouse stg. pe dreptunghi↓

Fig. 2.4. Fereastra

setării comenzii
Chamfer

31
 Racordarea unor entități

C: Fillet↓
Fillet setting: 10
Select first object
or[Polyline/Setup/ add
Dimension]: P↓
Select polyline: click
mouse stg. pe triunghi↓

Fig. 2.5. Fereastra

setării comenzii
Fillet

Mărirea sau micșorarea unui obiect

C: Scale↓
Select object: click mouse stg. pe dreptunghi↓
Specify base point: 90,190↓
Specify scale factor or[Copy/Reference]:0.5↓
32
Fig. 2.6. Aplicații ale comenzilor de editare

33
 Aplicație practică:
Desenarea unei roți dințate cu ajutorul comenzilor de editare

2.3.Hașurarea

34
C: Hatch↓

Fig. 2.7. Fereastra comenzii Hatch

35
 2.4.Scrierea textului

C: Mtext↓
Specify first corner:
Specify opposite corner or[Height/Justify/Line
spacing/Rotation/Style/Width/Columns]:

Fig. 2.8. Fereastra comenzii Mtext

36
 2.5.Comenzi de cotare

Elementele cotării:

linii de cotă (dimension line).

linii ajutătoare de cotă (extension lines)
săgeţile, (symbols of termination)
cotele (dimension text).
linii de indicaţie (leader).
marca de centru ce marchează centrul cercului sau
arcului.
axele cercului (centerlines)

Definirea stilului de cotare

Fig. 2.9.Bara cu instrumente de cotare

Dimension Style Manager

37
Fig. 2.10. Stilul de cotare la deschiderea unei pagini noi.

Fig. 2.11. Stilul de cotare utilizat în desenul tehnic.

38
Se selecteaza Modify...

39
40
Fig.2.12. Setările din fereastra Dimension Style Manager
41
 Se selectează OK și apoi Set Current în fereastra
Dimension Style Manager.

Aplicație practică:
Realizarea desenului de execuție al piesei

42
2.6.Printarea desenului

C: Plot↓

Fig.2.13. Fereastra comenzii Plot

Se încadrează desenul într-o fereastră (Window<).

43
 2.7.Desenarea 3D

Circle Φ114
Circle Φ65
Circle Φ33
Circle Φ16
Array (4 gauri Φ16)
Presspull
Click inside bounded areas to press or pull:click stg.mouse în
interiorul cercului mare si introducerea dimensiunii 20
Realistic visual style
Circle Φ11
Presspull
Click inside bounded areas to press or pull:click stg.mouse în
interiorul cercului mare si introducerea dimensiunii 20
3D Array
Select objects:
Enter the type of array[Rectangular/Polar]: P
Enter the number of items in the array: 4
Specify the angle to fill: 360
44
Rotate arrayed objects<y>: N
Specify center point of array: centrul cercului Φ65
Specify second point on axis of rotation:
Union
Select objects: click stg.mouse pe flanșă și cei 4 cilindrii Φ11

Fig.2.14. Aplicația comenzilor de desenare 3D

45
 CAPITOLUL 3
Aplicații în producție

3.1.Prelucrarea pe MUCN

Aplicatiile AutoCAD au ca obiectiv modelarea unor

obiecte din lumea reală, realizarea desenelor tehnice și, în cazul
în care exista un post processor, realizarea programelor
necesare prelucrării pe mașini unelte cu comandă numerică.
Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune: proiectarea
unei tehnologii adevărate (faze, operaţii), scule, regimuri de
aşchiere, realizarea deplasărilor care se impun etc.
Ca urmare trebuie stabilite informaţiile necesare
prelucrării şi codificarea acestora, informaţii care pot fi
tehnologice (scula T, turaţia S, avansul F) sau de deplasare (X,
Y, Z, A, B, ...). O caracteristică importantă este lucrul
multitasting, dat de larga flexibilitate pe care i-o conferă
calculatorul comenzii numerice, adică în timp ce execută, spre
exemplu, un program piesă cu maşina unealtă, un operator poate
citi şi chiar simula un alt program de execuţie (poate modifica
nişte parametri, poate dialoga pe Eternet cu alte utilaje, se poate
încărca de la staţiile CAD-CAM cu programe noi etc).
Descrierile pieselor în forma desenelor de execuţie sau date
CAD (Computer Aided Design) servesc ca date de ieşire pentru
generarea programului, acolo unde se foloseşte unul din
limbajele de programare complexe ale ingineriei de proces.
In concluzie, prin programare NC se înţelege elaborarea
informaţiilor de comandă pentru prelucrarea unei piese pe o
maşină-unealtă CN, activitate care se poate realiza manual sau
asistată de calculator. In ultimul caz, este necesar un software
de programare special (de exemplu Sinumerik), care oferă
programatorului un ghid de dialog şi o ilustrare grafică a
valorilor introduse.

46
 Caracteristica tuturor sistemelor de fabricaţie asistată de
calculator este că nu se programează mişcările sculelor, ci
conturul şi forma exactă a piesei, conform desenului importat
direct din sistemele CAD.
Modelul creat de programe CAD sau MCAD
(Mechanical Computer-Aided Design) urmează direcţiile
CAM (Computer Aided Manufacturing) / CAE (Computer-
Aided Engineering), furnizând forma matematic-geometrică pe
care se fac determinări ale comportamentelor la solicitări şi pe
care se fundamentează comenzile numerice pentru maşinile
numerice de prelucrare mecanică (frezare, strunjire,
electroeroziune, laser, jet de apă).
Selecţia sculelor necesare şi desfăşurarea prelucrării
prin aşchiere sunt efectuate automat, de către sistemul CAM,
până la obţinerea piesei finite. Abrevierea CAM se referă la
activitatea de generare a comenzilor numerice pentru maşinile
automate de prelucrare prin aşchiere/electroeroziune pe baza
modelului numeric tridimensional (în spaţiul 3D). Numărul de
programe utilizabile elaborate în unitatea de timp creşte
considerabil, iar programarea devine mai eficientă. In pofida
costurilor suplimentare pentru sistemul de programare, în final
acest procedeu este mai economic decât programarea manuală.
In finalul programării, sistemul produce un program-piesă
generalizat denumit şi program-sursă sau acesta se poate adapta
la fiecare maşină-unealtă CN adecvată. In acest scop, trebuie să
se facă adaptarea postprocesorului la maşina-unealtă printr-un
program de adaptare. Simularea grafică-dinamică a prelucrării
pe ecran este o posibilitate de control vizual, înainte ca
programul să fie utilizat la prelucrarea pieselor pe maşina-
unealtă CN. Programarea CN trebuie considerată şi din punct
de vedere al introducerii tot mai frecvente a sistemelor CAD.
Timpul şi costurile de elaborare a documentelor de prelucrare
se pot reduce considerabil, ca şi posibilitatea apariţiei erorilor
la definirea formei geometrice a piesei, dacă datele geometriei
pieselor existente în sistemul CAD pot fi utilizate direct pentru
programarea CN. Premisa pentru cooptarea acestor date o
reprezintă existenţa unei interfeţe între sistemul CAD şi
47
sistemul de programare, pentru transmitea datelor din CAD în
sistemul de programare CN prin CAM.
Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt:
Sinumerik, al firmei Siemens (Germania), FANUC (Japonia),
Alcatel (Franţa) şi Mikromat (Germania).
Prin reţeaua Eternet pot fi manageriate simultan mai
multe maşini unelte.

PC
CNC + CADCAM
Ethernet

MU1 MU1

Freza Freza

Fig. 3.1. Programarea MUCN prin rețea Eternet

Pe lângă codurile clasice de programare cu funcţii G,

M, T, S, F, etc. adică ISO, aceste tipuri noi de maşini pot fi
programate mai simplu şi mai eficient într-un sistem nou numit
ShopMill pentru freze respectiv ShopTurn pentru strunguri.
Acest sistem se bazează pe experienţa tehnică a
operatorilor şi constă în realizarea unui plan de lucru, a unui plan
de operaţiuni detaliate decât a unui program.
Este vorba de o succesiune de operaţii pe care le are în
vedere orice tehnician cu experienţă la prelucrarea unei piese (de
genul: alegerea unei scule, prelucrarea unei feţe de eboşa,
finisare, găurire, etc), operaţii standardizate cu nume şi icoane
ecran foarte sugestive şi uşor de învăţat. Nu există nici o
codificare în ShopMill şi ShopTurn şi nu există termeni într-
un limbaj străin care trebuiesc învăţaţi. Sculele folosite de
operator pentru o maşină cu Shop Mill sunt gestionate de CNC
într-o listă.

48
 Echipamentul va cere detalii (de exemplu: raza de
curbură, coordonatele punctului final, date despre centrul
cercului). Operatorul va scrie nişte cote pe care le cere CNC-
ul, va alege nişte scule etc. iar echipamentul va calcula singur
traiectoria, numărul de treceri şi toate celelalte, nemaifiind
necesară o înşiruire de fraze program care sa descrie fiecare
deplasare.
Pot fi generate următoarele contururi cu acest
calculator de geometrie: contururi pentru frezarea traiectoriei,
contururi de buzunare şi reliefuri, contururi caneluri pentru
prelucrarea periferică a suprafeţelor.
Calculatorul de contururi are următoarele caracteristici:
- pâna la 250 elemente de geometrie programabile;
- introducerea de coordonate carteziene; (sunt posibile şi
coordonate polare cu programare grafică)
- calcularea automată a elementelor necunoscute ("desenarea
punct cu punct")
- raza sau faţeta canelurii sunt programabile în transferul
contururilor
- viteza de avans separată pentru elemente individuale de
contur;
- transformarea desenelor de piese în format DXF cu CAD
Reader pentru PC şi o prelucrare adiţională cu calculatorul de
contururi în rulare;
- introducerea uşoară a geometriei de piesă: desenarea punct
cu punct;
- este posibilă determinarea contururilor cu multe valori
intermediare necunoscute;
- rapiditate şi siguranţă ajungând de la desen la piesa finisată.
Inainte de a se executa aşchierea propriu-zisă programul
se poate simula.
Chiar şi cele mai complicate contururi şi piese pot fi
produse cu uşurinţă cu ShopMill-ShopTurn datorită funcţiei
integrate puternice de creare a traiectoriei de traversare, pentru că
planul de lucru grafic în ShopMill reprezinta toate etapele de
prelucrare într-un mod compact şi concis.

49
 Cu ShopMill-ShopTurn se trece mai rapid şi mai uşor
de la desen la piesa de prelucrat. Programele-piesă pot fi create,
recuperate şi salvate într-o perioadă foarte scurtă de timp.
Gestionarea datelor se face uşor, în modul tipic al unui PC,
prin copiere, lipire (paste), redenumire, etc.

3.2. Programarea MUCN pentru prelucrarea unei piese

Se prelucrează piesa din imagine pe o mașină de frezat

cu CN: DMC 1035V.
Programarea mașinii în vederea execuției operațiilor de
frezare contur, găurire și alezare se face în ShopMill pe panoul
de comandă al mașinii.

Fig. 3.2. Desenul de execuție al piesei

50
 Etapele realizării programului sunt următoarele:

- Incadrarea piesei într-un volum în funcție de cotele de

gabarit.
Se stabilește punctul 0 (x=0 si y=0). Volumul în care se
încadrează piesa este mai mare pentru a se vedea clar
prelucrarea în timpul simulării.
Se stabilește planul (distanța) de retragere a sculei
așchietoare pentru evitarea atingerii dispozitivelor de prindere a
piesei.
Se stabilește distanța de siguranță, distanța până la care
scula așchietoare se deplasează cu avans rapid, apoi se aproprie
de piesă cu avans de lucru.

-Programarea mașinii pentru găurire și alezare.

Se alege burghiul de centruire din magazia de scule a
mașinii.
Se stabilesc parametrii regimului de așchiere (avans și
turație) și adâncimea de așchiere.

51
 Se alege burghiul de găurire din magazia de scule a
mașinii. Se stabilesc parametrii regimului de așchiere (avans și
turație) și adâncimea de așchiere. In mod repetat, după o
distanță burghiul face o retragere pentru a rupe așchia.

52
 Se alege burghiul de lărgire de degroșare din magazia de
scule a mașinii. Se stabilesc parametrii regimului de așchiere
(avans și turație) și adâncimea de așchiere. In mod repetat,
după o distanța burghiul face o retragere pentru a rupe așchia.

Se alege burghiul de lărgire de finisare din magazia de scule a

mașinii. Se stabilesc parametrii regimului de așchiere (avans și
turație) și adâncimea de așchiere. In mod repetat, după o
distanță burghiul face o retragere pentru a rupe așchia.

53
Se stabilește poziționarea centrului găurilor în raport cu punctul
0 al piesei.

-Programarea mașinii pentru frezare contur.

Se stabilește punctul de pornire.

54
Se transpune conturul de frezat dând valori lui x si y în funcție
de direcția de frezare.

55
 Se alege freza din magazia de scule a mașinii.
Se stabilesc parametrii regimului de așchiere (avans pe
dinte și turație) și adâncimea de așchiere. După fiecare trecere
freza se retrage și se repoziționează pentru următoarea trecere.

Forma finală a programului de execuție rezultată în urma

parcurgerii pașilor de mai sus cuprinde succesiunea operațiilor
din fluxul tehnologic al piesei.

Pentru verificarea funcționării programului se selectează

butonul de simulare.
56
Rezultatul simulării în vedere spațiala apare în figurile
alăturate.
Piesa este vazută din diferite unghiuri.

57
 Piesa finită și mașina de frezat cu CN pe care s-a facut
prelucrarea sunt prezentate în figurile ce urmează.

Fig. 3.3. Piesa finită

58
Fig. 3.4. Mașina de frezat cu CN: DMC1035V

59
 Bibliografie

Constantin V.F., s.a. - Utilizarea aplicatiilor de tip CAD,

Editura CD Press, Bucuresti, 2007
Cealîcu I., s.a. - Realizarea desenelor în 2D, MECT, 2008
Aldea, S., Simion, I. - Desen şi grafică pe calculator,
Editura BREN, Bucureşti, 2000
Parvu D., s.a. – Suport de curs pentru operator masini cu
comanda numerica, Editura Genessa, Craiova, 2008
http://silvic.usv.ro/cursuri/infografica.pdf - Infografică –
aplicaţii cu AUTOCAD

60