Definiţia

Definiţia operaţia logică de determinare a însuşirilor unui obiect, prin care între doi
termeni, se introduce un raport de identitate.
Structura definiţiei:
 Definitul - ceea ce urmează să definim (A)
 Definitorul – arată ce se spune despre definit, definiţia ca atare (B)
 Relaţia de definire A=df B A este prin definiţie B
Corectitudinea în definire (regulile definiţiei)
1. Regula adecvării - definitorul trebuie să fie adecvat definitului, definiţia nu trebuie
să fie nici prea largă, nici prea îngustă.
Ex. Pasărea =df orice animal ce posedă aripi (prea largă)
Pasărea =df orice animal ce posedă pene şi zboară (prea îngustă)
2. Regula evitării circularităţii - definiţia nu trebuie să fie circulară, definitorul nu
trebuie să îl conţină pe definit, şi nici să-l folosească pentru propria lui definire.
Ex. Pilotul =df acea peroană care piloteză o aeronavă
Politicianul =df omul care face politică
3. Regula definirii afirmative – definiţia trebuie să fie afirmativă, definitorul trebuie să
spună ceea ce este definitul şi nu ceea ce nu este.
Ex. Omul =df fiinţă care nu este nici înger şi nici demon
4. Regula clarităţii şi preciziei – definiţia trebuie să fie clară şi precisă, să nu conţină
figuri de stil.
Ex. Cămila =df corabia deşertului
Norma =df lege fundamental
Partidul =df f organizaţie politică
5. Regula consistenţei – definiţia trebuie să fie consistentă, să nu intre în contradicţie
cu alte definiţii şi propoziţii din interiorul unui sistem de propoziţii.