Test istorie, varianta 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Sub. I- 50 puncte
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Pătrunderea civilizaţiei romane aici e mult mai veche ca anul 100 d.Hr. (...). Întocmai cum
razboaiele geţilor cu Alexandru cel Mare şi Lysimah nu împiedicau şi nu întrerupeau de fel
pătrunderea civilizaţiei greceşti în nordul Dunării, tot aşa războaiele geţilor cu romanii (...) nu numai
că nu împiedică, ci dimpotrivă ajută şi intensifică pătrunderea civilizaţiei romane în Dacia.” (Vasile
Pârvan, Getica)

B. „Traianus, după cucerirea Daciei, a adus o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile
lumii romane pentru popularea oraşelor (...), căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma
lungului război al lui Decebalus.”
(Eutropius, Breviarum ab urbe condita)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.
5 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o relatie de tip cauza –efect intre 2 informatii selectate din sursa
precizand rolul fiecareia dintrte aceste informatii (cauza, respectiv efect).
7 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, respectiv, a sursei B, etapele romanizării şi arătaţi ce consecinţă a
avut faptul că aceasta s-a realizat în mai multe etape.
10 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la razboaiele daco-romane sustinandu-
l cu doua informatii selectate din sursa.10 puncte
5. Menţionaţi trei factori ai romanizării, în afara celor precizaţi în sursele A şi B şi argumentaţi rolul
acestora în procesul de romanizare. 10 puncte
6.Prezentati doua motive/cauze ale abordarii romanitatii românilor din sec.
XIV-XV si ilustrati cu 2 exemple. 8 puncte

Sub. II 40 puncte
A. “Biruit-au să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor şi seminţie
sântu lăcuitorii ţării noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din ţările ungureşti..., că toţi un neam
şi odată descălecaţi sânt.” Miron Costin, Opere

B. “Însă rumâni înţeleg nu numai ceştia de aici (Ţara Românească), ce şi din Ardeal, carii încă mai neaoşi
sânt, şi moldovenii, şi toţi câţi într-altă parte se află şi au aceeaşi limbă, macară fie şi cevaşi mai osebită
în nişte cuvinte den amestecarea altor limbi..., tot români îi ţinem că toţi aceştia dintr-o fântână au izvorât
şi cură.” Constantin Cantacuzino, Istoria Ţării Româneşti

C. “Aceştia dară (...) vestiţi romani (...) sunt moşii, strămoşii noştri, a moldovenilor, muntenilor ardelenilor
(...). Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din textul A, expresia care arată unitatea de neam şi origine a românilor.
3 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei B, expresia care arată originea comună a românilor.
3 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei C, care sunt strămoşii noştri.
3 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei A, o relaţie de tip cauză-efect, intre 2 informatii selectate din sursa, precizand
rolul fiecareia. 7 puncte
5. Menţionaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la unitatea limbii vorbite de locuitorii spaţiului
carpato-danubian, susţinându-l cu 2 explicaţii din text.
10 puncte
6. Argumentaţi că limba română este o limbă de origine neolatină.
6 puncte
7. Prezentaţi o dovadă a continuităţii daco-romanilor după retragerea aureliană.
8 puncte
 Sau
Sub. I- 50 puncte
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Toate popoarele romanice din Europa îşi datorează existenţa unei duble asimilări. Mai întâi se petrece
asimilarea elementului autohton de către elementul roman. Acest fenomen presupune existenţa unui
element etnic care deţine acelaşi rol: primitor activ al civilizaţiei romane. A doua asimilare presupune topirea
unor elemente migratorii în masa populaţiilor romanice”. (Şerban Pappacostea, despre sinteza
românească)

B. „Cei bogaţi s-au dus (la sudul Dunării), daci sau romani; cei săraci au rămas aici, ori de ce naţionalităţi s-
ar fi ţinut. Aceştia din urmă erau legaţi prin însuşi traiul lor de pământul pe care-l locuiau şi deci nu puteau
să-l părăsească fără a se expune unei pieiri mai sigure decât aceea ce-i aştepta din partea barbarilor.”
(A.D.Xenopol, Teoria lui Roesler, 1884)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi din sursa A, cele două etape ale “dublei asimilări”.
4 puncte
2. Precizaţi secolul in care apare lucrarea lui Xenopol.2 puncte
3. Precizaţi, din sursa B, o relatie de tip cauza –efect intre 2 informatii selectate din sursa
precizand rolul fiecareia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect).7 puncte
4. Menţionaţi, două “argumente” ale teoriei imigraţioniste, respectiv două argumente ale teoriei
continuităţii/autohtoniei românilor care le combat. 10 puncte
5.Prezentati o teorie istoriografica referitoare la etnogeneza românilor. 7 puncte
6.Formulaţi, pe baza sursi B, un punct de vedere referitor la populaţia care a rămas pe teritoriul vechii Dacii,
susţinându-l cu o explicaţie din text.10 puncte
6. Prezentati doua motive/cauze ale abordarii romanitatii rom ânilor din sec. XVI-XVII si ilustrati cu 2
exemple. 10 puncte