Democratia ateniana

Primele vlăstare ale ideii de participare a poporului în luarea deciziilor

politice îşi au rădăcinile în antichitate, odată cu apariţia polis-ului grecesc.
Apariţia altarelor publice în secolele IX-VIII î. Hr. dovedeşte nu numai
statornicire a unor zone sacre a căror identitate dă forma colectivităţilor
civice, ci şi integrarea în viaţa colectivităţilor a instituţiei esenţiale a
sacrificiului. 1
Apărută în urma rupturii de fundamentele
tradiţionale ale dominaţiei politice din acea
vreme (puterea era asociată cu imaginea
autorităţii unui stăpân omnipotent), democraţia
directă, înţeleasă ca prezenţă fizică simultană a
cetăţenilor în acelaşi loc de adunare (agorà, piaţa centrală a ,,oraşului antic”)
pentru a exercita funcţii publice, este rezultatul unui proiect politic care viza
realizarea unei guvernări mai drepte.

,,Preluând tradiţia spaţiului comun în care deciziile căpeteniilor războinice

deveneau publice, în centrul cercului în
care se strângeau toţi războinicii –
martor care confirmă hotărârile
basileilor – agorà preia ansamblul de
reprezentări şi practici participative şi îi
transpune asupra
comunităţiicetăţeneşti.”2
Primele reforme
Primele reforme pentru crearea unei societăţi guvernate de lege au fost
realizate de Solon la începutul secolului al VI-lea î. Hr.
594 i.Hr . Solon ajunge in fruntea Atenei, poet si om politic care da o
noua organizare Atenei, punand bazele timocratriei ( populatia era impartita in 4
categorii : pentacosimedinii, cavalerii, zeugitii, care reprezentau categoriile
privilegiate – plateau impozit si aveau dreptul la functii publice si tetii – care nu
plateau impozit si nu aveau functii publice, dar care erau oameni liberi.

Solon impune Adunarea Poporului

(alcatuita din starile privilegiate) , ce avea functie
administrativa, juridica si financiara si care reprezenta cea
mai importanta institutie ,
Consiliul celor 400( alcatuit printragere la sorti din
membrii Adunarii Poporului ), care redacta legile si Tribunalul ( Heliaia)

509 i.Hr. Clistene desfiinteaza impartirea pe baza censului

si da o noua reforma administrativa, conform careia teritoriul
e impartit in 100 de deme si10 triburi. Instaureaza :Consiliul
celor 500
( fiecare trib isi trimitea 50 dereprezentanti ),Colegiul celor 10
arhonti( atributiuni juridice ), Colegiul celor 10strategi
( atributiuni militare ), Ostracismul – pentru apararea regimului
politicdemocratic erau exilati din Atena toti cei care erau considerati periculosi.
Progresul decare se bucura Atena in timpul lui Clistene va atrage invidia lui
Darius I, regeleImperiului Persan =>
490 – 479 I.H. – razboaiele medice.

„SECOLUL LUI PERICLE``

443 – 429 i.Hr.

Domnia lui Pericle este perioada de maxima
dezvoltare. Atena devine centrul lumii antice.
Promulga 2 legi :
1. legea cetateniei – prin care deveneai cetatean daca erai nascut in Atena din
ambii parinti atenieni ;
2. introduce renumeratia functiilor publice.

,,Acţiunea sa este atât de amplă şi de hotărâtoare, încât secolul al V-lea î.Hr.

este adesea supranumit de istoricii Antichităţii ,,secolul lui Pericle”.”4
 Modelul democraţiei directe adus de Pericle este criticat de filozofi precum
Platon sau Aristotel, aceştia considerându-l o formă de despotism, în care
poporul devine aliatul de nădejde al demagogilor.

ARISTOTEL

Aristotel pune în oglindă democraţia bazată pe

libertate şi egalitate (în care săracii şi bogaţii sunt
suverani în proporţie egală) cu democraţia, în
care suveranitatea este atribuită mulţimii, care
înlocuieşte legea cu decretele populare.

El afirmă: ,,cu cât această egalitate a drepturilor politice va fi mai completă, cu

atât democraţia va exista în toată puritatea sa; căci poporul fiind aici în
majoritate şi părerea majorităţii formând legea, Constituţia aceasta este în mod
necesar o democraţie”, concluzionând că ,,statul în care totul se face cu decrete
populare nici nu este, la drept vorbind o democraţie, pentru că decretele nu pot
hotărî niciodată într-un mod general.”5