Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

COLEGI
UL
TEHNIC

“NICOL
AE
TITULES
CU”
MEDGID
IA

PROIE
CT
PENT
RU
OBTIN
EREA

CERTI
FICAT
ULUI
DE
CALIF
ICARE
NIVEL
3

SPECI
ALIZA
RE
TEHNI
CIAN
MECA
TRONI
ST

TEMA
PROIECT
ULUI

MASUR
AREA SI
CONTRO
LUL
MARIMI
LOR
GEOMET
RICE

CUPRIN
S

1.ARGU
MENT

2.CONTI
NUT
PROPRI
U-ZIS

→1.1
Marimi
geometric
e,masurar
e, control

→1.2
Masurare
a si
controlul
dimensiun
ilor
liniare

→1.3
Masurare
a
nivelului

→1.4
Masurare
a si
controlul
dimensiun
ilor
unghiular
e

→1.5
Masurare
a si
controlul
suprafetel
or

→1.6
Masurare
a si
controlul
volumului

3.ANEXE

4.
BIBLIOG
RAFIE

Argumen
t
Mijloacel
e pentru
marimi
geometric
e se
clasifica
dupa
marimea
masurata
in:
mijloace
pentru
masurarea
unghiurilo
r si
mijloace
pentru
masurarea
lungimilo
r.

Mijloacel
e pentru
masurarea
unghiurilo
r se poate
face prin
trei
metode:

cu masuri
terminale
(cale,
unghiuri,
lare,
echere,
sabloane,
calibre),
prin
metoda
goniometr
ica , unde
unghiul
este
determina
t direct in
grade,
minute si
secunde.

Masurare
a si
controlul
acestor
marimi
geometric
e se
executa
cu
mijloace
de
masurare
adecvate
elementul
ui
masurat,
atat din
punct de
vedere al
marimii
masurate
cat si al
dimensiun
ii
masurate,
al
gradului
de
precizie
cerut, al
vitezei de
masurare
dorite.

Prin
masurare
se
determina
valoarea
unei
marimi in
raport cu
o marime
de acelasi
fel luata
drept
unitate.De
cele mai
multe
ori,masur
area se
determina
o data cu
aflarea
acestei
valori si
de aceea
are mai
mult
caracter
cantitativ.

Controlul
include
notiunea
de calitate
si
presupune
mai multe
elemente
cum ar fi,
masurarea
si
comparar
ea valorii
marimii
efective
cu
cerintele
impuse si
verificare
a marimii
daca este
in limitele
prescrise.
De obicei,
in
practica
de
productie
de zi cu
zi,
notiunile
de
masurare,
control,
verificare
nu sunt
bine
delimitate
, ele
folosindu-
se in mod
egal.

Masura
de
lungime
este un
mijloc de
masurare
care
materializ
eaza
unitatea
de
masura,
multiplii
si/sau
submultip
lii
lungimii.

Pentru
masurarea
lungimii
sunt mai
multe
mijloace
de
masurat
cum ar fi:

Masura
de
lungime
cu repere
este
masura de
lungime
cu valoare
unica sau
cu valoare
multipla
care
materializ
eaza
lungimea
intre doua
sau mai
multe
repere ale
unei scari
gradate.E
a este
valoarea
unica
atunci
cand are
numai
doua
repere si
cu valoare
multipla
cand are
mai multe
repere.

Pe masura
cu repere
este
trasata
scara
gradata.R
eperul 0
al scarii
gradate
nu se
suprapune
cu
suprafata
de
masurare
(suprafata
frontala).

Dintre
masurile
de
lungime
cu repere,
amintim:
ruleta de
masurat,
rigla de
masurat,
firul de
masurat.

Masura
de
lungime
terminala
este
masura de
lungime
cu valoare
unica sau
multipla
materialza
ta de
distanta
dintre
doua
suprafete
de
masurare.
Suprafetel
e de
masurare
sunt
perpendic
ulare pe
axa de
masurare.
Pe
masurile
terminale
nu sunt
trasate
scari
gradate.P
e ele sunt
inscriptio
nate
valoarea
pe care o
materializ
eaza.

Dintre
masurile
de
lungime
terminale
amintim:
cala plan-
paralela,
lera de
grosime,
calibrul.

Masuri de
lungimi
mixte
care sunt
masuri de
lungime
cu valoare
unica sau
cu valori
multiple
reprezenta
ta prin
distanta
cuprinsa
intre o
suprafata
de
masurare
si axele
unor
repere.Pe
masura de
lungime
mixta este
trasata
scara
gradata.R
eperul 0
al scarii
gradate se
suprapune
cu
suprafata
terminala
a masurii.

Dintre
masurile
de
lungime
mixta
amintim:
mira,
panglica
topografic
a,
panglica
de
masurat,
ruleta de
masurat
cu lest.

Instrumen
tele de
masurare
a
lungimilo
r sunt
mijloace
de
masurare
constituite
din cea
mai
simpla
asociere
de
dispozitiv
e si
elemente
care pot
furniza,
de sine
statator,
informatii
de
masurare
a
lungimilo
r.

Cateva
intrument
e de
masurare
sunt:
subleru,
micrometr
u si
comparat
orul cu
cadran.

Unghiuril
e si
conurile
se
masoara
si se
controleaz
a la fel de
frecvent
ca
lungimile.
Dimensiu
nea
unghiular
a poate fi
reprezenta
ta de
unghiul
plan care
este
unghiul
dintre
doua
drepte
concurent
e.

Mijloace
de
masurare
pentru
unghiuri
sunt:
raportor,d
isc gradat
cala

unghiular
a ,calibru
conic si
echer.

CONTIN
UT
PROPRI
U-ZIS

Masurare
a si
controlul
marimilo
r
geometric
e

1.1
Marimi
geometric
e.Masura
re,control
.

Marimile
geometric
e ale unui
obiect se
refera la:

-dimensiu
ni, care
pot fi
liniare sau
unghiular
e.

-suprafete

-volum
Masurare
a si
controlul
acestor
marimi
geometric
e se
executa
cu
mijloace
de
masurare
adecvate
elementul
ui
masurat
atat din
punct de
vedere al
marimilor
masurate,
cat si a
dimensiun
ii
masurate,
al
gradului
de
precizie
cerut,al
vitezei de
masurare
dorite.Pri
n
masurare
se
determina
valoarea
unei
marimi in
raport cu
o marime
de acelasi
fel luata
drept
unitate.

Controlul
include
notiunea
de calitate
si
presupune
:

-
masurarea
si
comparar
ea valorii
marimii
efective
cu
cerintele
impuse

-
verificare
a valorii
marimii
daca este
in limitele
prescrise

Prin
verificare
se
stabileste
daca
valoarea
determina
ta
corespund
e valorii
impuse,co
mpararea
facandu-
se direct
cu
marimea
impusa.N
otiunea de
verificare
este mai
apropiata
de
notiunea
de
control.D
e obicei,
in
practica
de
productie
de zi cu
zi,
notiunile
de
masurare,
control,ve
rificare nu
sunt bine
delimitate
,ele
facandu-
se in mod
egal.

1.2
Masurare
a si
controlul
dimensiu
nilor
liniare

Notiunea
de
dimensiun
e liniara
inglobeaz
a notiunea
de
lungime.

Prin
notiunea
de
lungime
se
intelege:

-o
marime
fundamen
tala in
sistemul
internatio
nal(SI) ce
caracteriz
eaza
dimensiun
ile
corpurilor
si pozitia
lor
relativa;

-dimensiu
nea cea
mai mare
a unui
corp, a
unui
paralelipi
ped sau a
unui
dreptungh
i.

Notiunea
de
lungime
se refera
la:

-inaltime

-latime
(grosime)

-lungime
(dimensiu
nea cea
mai mare
a
paralelipi
pedului)

-diametru
 -distanta
etc.

Lungimea
are
simbolul
l.

Unitatea
de masura

Unitatea
de masura
pentru
lungime
in SI este
metrul si
are
simbolul
m.

Metrul
este
lungimea
drumului
parcurs
de
lumina in
vid, in
timp de
1/299 792
458
dintr-o
secunda.

In tabel
sunt date
o parte
din
unitatile
de masura
pentru
lungime.
 Denumire

kilometru
hectometru
decametru

decimetru

centimetru
milimetru
micrometru

Abateri
si
tolerante
dimensio
nale

SR
EN
20286-1
defineste
bazele
sistemului
ISO de
tolerante
si
ajustaje.
Imprecizi
a
inevitabil
aa
procedeel
or de
fabricare
la
realizarea
riguroasa
a
dimensiun
ii stabilite
prin
calcul
(dimensiu
ne
nominala)
.

Dimensiu
nea
nominala
trebuie
tolerata
astfel
incat
dimensiun
ea efectiv
realizata
sa fie
cuprinsa
intre
dimensiun
i limita
(dimensiu
nea
minima si
dimensiun
ea
maxima),
astfel
incat sa
fie
asigurate
cerintele
de
functionar
e a piesei

Pentru ca
fiecare
piesa sa-si
poata
indeplini
rolul in
ansamblu,
se impun
abateri la
dimensiun
ea
nominala.
Valorile
acestor
abateri se
aleg din
standard.
Abaterile
limita pot
avea
valori
pozitive,n
egative
sau
zero.Toler
anta la
dimensiun
e este
diferenta
dintre
dimensiun
ile limita
sau dintre
abaterile
limita.Da
ca
dimensiun
ea
efectiva
nu
depaseste
dimensiun
ile limita
piesa isi
indeplines
te rolul
functional
.

Dimensiu
nea
efectiva
trebuie
sa aiba
valoarea
cuprinsa
intre
dimensiu
nile
limita
sau sa fie
egala cu
una
dintre
acestea

Prin
ansamblar
ea a doua
piese cu
aceiasi
dimensiun
e
nominala
N se
obtine un
ajustaj.Su
prafetele
ce
formeaza
ajustajul
se numesc
arbore
respective
alezaj.

Arborele
este un
termen
utilizat
conventio
nal,
pentru a
descrie o
caracteri
stica
dimensio
nala
exterioar
a a unei
piese,
inclusiv a
unei
piese
care nu
este
cilindrica
.

Alezajul
este un
termen
utilizat
conventio
nal,
pentru a
descrie o
caracteri
stica
dimensio
nala
interioar
a a unei
piese,
inclusiv a
unei
piese
care nu
este
cilindrica
.

Dimensiu
ne
nominala
(ND, Nd)

Ø30-
+0,035
→Ab
atere
superioara
(ES, es)

-0,020
→Aba
tere
inferioara
(Ei, ei)

→Dimens
iune
maxima
(Dmax,
dmax) Ø30,
035mm

→Dimens
iune
minima
(Dmin,
dmin) Ø29,
980mm

→Toleran
ta (TD, Td)
0,055mm

Simbolur
ile pentru
alezaje se
scriu cu
majuscul
e, iar
pentru
arbori cu
litere
mici.Aba
terea
superioar
a se scrie
deasupra
abaterii
inferioar
e.

Notiunile
referitoare
la
caracterist
icile
dimension
ale ale
suprafetel
or
pieselor le
exemplifi
cam pe
ansamblu
in fig 1.1
si
componen
etele sale
reprezinta
te in
figura 1.2
Fig.1.1
 Pri
n
ansamblar
ea bucsei
in support
se
realizeaza
un ajustaj
la fel ca
intre
arbore si
bucsa.Aju
stajul
apare prin
ansamblar
ea a doua
piese cu
aceiasi
dimensiun
e
nominala.
In
exemplul
dat
dimensiun
ile
nominale
ce
participa
la
formarea
ajustajelor
sunt
Ø45(supo
rt bucsa)
si
Ø25(bucs
a-
arbore).In
urma
asamblari,
bucsa
trebuie sa
fie fixa
fata de
support(aj
ustaj cu
strangere)
,iar
arborele
trebuie sa
se poata
roti fata
de bucsa
(ajustaj cu
joc).Aleg
erea
abaterilor
dimensiun
ilor
pieselor
componen
ete ale
ansamblul
ui din fig
1.3 se
face
pornind
de la rolul
lor
functional
..Se alege
sistemul
alezajului
unitar,cee
a ce
inseamna
ca pentru
o anumita
toleranta
se obtin
ajustaje
diferite,va
riind
pozitia
campului
de
toleranta
a
arborelui.
In tabelul
1.4 este
exemplifi
cata
obtinerea
tipului de
ajustaj
dorit in
sistemul
alezaj
unitar.In
sistemul
arbore-
unitar,tipu
l de
ajustaj se
obtine
variind
pozitia
campului
de
toleranta
al
alezajului.

Diametrul
alezajului
Ø25
-0

Ø45
0

Fig 1.4

Sistemul
alezaj
unitar este
preferat
deoarece
sunt mai
usor de
realizat
tolerante
diferite la
arbore
decat la
alezaj,din
considere
nte
tehnologi
ce,
alezajele
prelucran
du-se mai
usor.Ajust
ajul
intermedi
ar poate fi
cu joc sau
cu
strangere.
Desenul
final al
celor trei
piese ale
ansamblul
ui din fig
1.5 este
prezentat
in fig 1.6

Clasa de toleranta

Simbol

f
m
c
v

Fig
1.5
Fig. 1.6

Pe un
desen
sunt cote
tolerate
pentru
dimensiu
nile
functiona
le ale
piesei si
cote
netolerat
e pentru
dimensiu
nile
nefunctio
nale

Dimensiu
nile Ø25
si Ø45
sunt
dimensiun
i
functional
e si cotele
respective
sunt cote
tolerate.D
imensiuni
le
32,37,41
sunt
dimensiun
i
nefunctio
nale si
cotele
respective
sunt cote
netolerate
(cote
libere).Ab
aterile
cotelor
netolerate
sunt date
in tabelul
1.5 in
functie de
clasa de
toleranta
inscrisa
pe
desenul
de
executie
al
piesei.Pe
desenul
de
executie,l
a conditii
tehnice,se
inscrie
clasa de
toleranta
pentru
cotele
netolerate
,conform
ISO 2768
cuprins in
standardul
SR EN
22768-
1:1995.D
aca in
urma
executiei
piesei
dimensi-

unea
efectiva
nu se
incadreaz
a in
toleranta
impusa,pi
esa poate
fi:

-rebut
recuperab
il, daca:

Dimensiu
nea
efectiva >
dimensiun
ea
maxima,
pentru
arbori;

Dimensiu
nea
efectiva
<
dimensiun
ea
minima,
pentru
alezaje;

-rebut
nerecuper
abil, daca;

Dimensiu
nea
efectiva <
dimensiun
ea
minima,
pentru
arbori;

Dimensiu
nea
efectiva >
dimensiun
ea
maxima,p
entru
alezaje;

M
ijl
oa
ce
de
m
as
ur
ar
e
pe
nt
ru
lu
ng
im
i

Masurare
a si
controlul
dimensiun
ilor
liniare se
face cu
mijloace
de
masurare
pentru
lungimi.O
parte din
mijloacele
de
masurare
pentru
lungimi
sunt date

in tabelul
1.7.
Tab. 1.7

Masuri
de
lungime

Masura
de
lungime
este un
mijloc de
masurare
care
materiali
zeaza
unitatea
de
masura,
multiplii
si/sau
submulti
plii
lungimii.

Masurile
de
lungime
pot fi:

a)
Masura
de
lungime
cu repere
este
masura de
lungime
cu valoare
unica sau
cu valoare
multipla
care
materializ
eaza
lungimea
intre doua
sau mai
multe
repere ale
unei scari
gradate.E
a este
valoarea
unica
atunci
cand are
numai
doua
repere si
cu valoare
multipla
cand are
mai multe
repere.

Pe
masura
cu repere
este
trasata
scara
gradata.
Reperul
0 al scarii
gradate
nu se
suprapun
e cu
suprafata
de
masurare
(suprafat
a
frontala).

Dintre
masurile
de
lungime
cu
repere,am
intim:

-
RULETA
DE
MASUR
AT este o
banda de
metal sau
de
tesatura
textila,cu
sau fara
insertie
metalica,d
ivizata in
unitati de
lungime.
Un capat
al benzii
de
masurat
este fixat
de axul
unui
dispozitiv
de
infasurare
ce ruleaza
banda in
interiorul
unei
casete.

-RIGLA
DE
MASUR
AT
(STAS
2426-88)
are forma
de prisma
dreapta,
utilizata
in
masurari
curente de
lungimi.V
aloarea
diviziuni
este de 1
mm si
este egala
cu
lungimea
diviziunii.

-FIRUL
DE
MASUR
AT este o
masura cu
valoare
unica sau
cu valori
multiple,
construit
dintr-un
singur
segment
flexibil in
forma de
fir,cu
sectiune
circulara
construita
din
metal(de
exemplu,f
irul
geodezic).

b)
Masura
de
lungime
terminala
este
masura de
lungime
cu valoare
unica sau
multipla,
materializ
ata de
distanta
dintre
doua
suprafete
de
masurare.

Suprafetel
e de
masurare
sunt
perpendic
ulare pe
axa de
masurare.

Pe
masurile
terminale
nu sunt
trasate
scari
gradate.P
e ele sunt
inscriptio
nate
valoarea
pe care o
materiali
zeaza.

Dintre
masurile
de
lungime
terminale,
amintim:

-CALA
PLAN-
PARALE
LA
(STAS
2517-79)
este in
forma de
paralelipi
ped

dreptungh
ic avand
doua
suprafete
opuse
plane si
paralele,d
enumite
suprafete
de
masurare
cu
proprietati
de
aderare.D
istanta
dintre
cele doua
suprafete
de
masurare
reprezinta
lungimea
nominala
(simbol
l)a calei si
valoarea
ei este
inscrisa in
milimetrii
pe una
dintre
suprafetel
e
ei(tabelul
1.8).

Numarul de

cale din

trusa
32

46
Tab.1.8

Calele
plan
paralele
se
folosesc
pentru
transmiter
ea
dimensiun
ii de la
etalonul
de
lungime,
verificare
a si
gradarea
mijloacel
or pentru

masurarea
lungimilo
r, pentru
controlul
dimensiun
ilor
pieselor si

dispozitiv
elor,
pentru
lucrari de
trasare de
precizie,p
entru
reglarea
aparatelor
si a
masinilor
unelte.Cal
a plan-
paralela
se executa
din otel
sau
carburi
metalice.
Sunt
prezente
in truse de
cale.Pentr
u
masurare
se
foloseste
o cala sau
un “bloc
de cale”
format
din doua
sau mai
multe
cale.

Blocul de
cale se
formeaza
prin
aderenta.
Aderarea
se poate
face prin
simplul
contact
sau printr-
o apasare
usoara.Al
egerea
calelor
pentru
formarea
unui bloc
de cale de
o anumita
dimensiun
e se face
prin
scadere,pl
ecand de
la ultima
cifra a
dimensiun
ii
necesare.

-LERA
DE
GROSIM
E
(SPIONI)
este sub
forma de
lamela
metalica,f
lexibila

prevazuta
cu
suprafete
plan-
paralele.D
imensiune
a
caracterist
ica a unei
lere este
grosimea
ce poate
avea
valori de
la 0,05 la
1
mm.Lerel
e se
livreaza
in
garnituri
ce contin
intre 6 si
16 lamele
de diferite
grosimi.L
erele
dintr-o
garnitura
se
folosesc
atat
individual
,cat si in
conbinatii
pentru
realizarea
dimensiun
ii
necesare.
Sunt
utilizate
pentru
verificare
a jocului
intre doua
suprafete
conjugate,
a
abaterilor
la
rectilinitat
e sau
planitate a
muchiilor
sau
suprafetel
or,
etc.Pentru
masurarea
jocului
intre doua
piese
asamblate
(de
exemplu,j
ocul
dintre
electrozii
unei
bujii)se
introduc
lamele de
diverse
grosimi,
singure
sau in
conbinatii
,care intra
exact in
spatiul de
masurat.S
e
insumeaz
a
grosimea
lamelelor
introduse
si se
determina
astfel
marimea
jocului.

-
CALIBR
UL este o
masura de
lungime
terminala
cu valoare
unica sau
cu valori
multiple,
rigida,
prevazuta
cu
suprafete
de
masurare
de forma
cilindrica,

sferica
sau plan
paralele.F
orma
constructi
va a
calibrului
este
diversa,in
functie de
utilizarea
lui.Este
utilizat
pentru
reglarea
sau
verificare
a
mijloacel
or de
masurare
a
dimensiun
ilor
pieselor.

Calibrul
verifica o
singura
dimensiu
ne.Forma
calibrului
difera in
functie
de forma
suprafete
i
verificate
.

Calibrul
se executa
in
urmatoare
le
variante:

- calibrul
de reglare
utilizat
pentru
reglarea
indicatiilo
r
mijloacel
or de
masurare.

- calibrul
etalon
pentru
masurarea
prin
comparati
e si
reglarea
masinilor
de
masurat
lungimi.

- calibrul
limitativ
(fig
1.9)este
format
din doua
parti sau
set de
doua
calibre

cu
dimensiun
i
corespunz
atoare
dimensiun
ilor
limita(ma
xima si
minima)al
e pieselor
supuse
verificarii
,
inscriptio
nate
corespunz
ator T
(trece) si
NT

(nu
trece).Cal
ibrul
limitativ
nu indica
dimensiun
ile
efective
ale
pieselor,ci
arata
numai
daca
aceste
dimensiun
i se
inscriu in
toleranta
prescrisa.

Calibrul
tampon
pentru
alezaje
are forma
unui
cilindru
plin, de
acceasi
lungime
ca si
alezajul
verificat
si ca
diametru
egal cu
dimensiun
ea
minima a
alezajului
pentru
partea”TR
ECE” si
diametru
egal cu
dimensiun
ea
maxima a
alezajului
pentru
partea
“NU
TRECE”.

Calibrul
pentru
arbori
poate fi:

-calibrul
inel;

-calibrul
potcoava;

Fig.1.9

c) Masuri
de
lungime
mixta
sunt
masuri de
lungime
cu valoare
unica sau
cu valori
multiple
reprezenta
ta prin
distanta
cuprinsa
intre o
suprafata
de
masurare
si axele
unor
repere.

Pe
masura
de
lungime
mixta
este
trasata
scara
gradata.
Reperul
0 al scarii
gradate
se
suprapun
e cu
suprafata
terminala
a
masurii.

Dintre
masurile
de
lungime
mixta,
amintim:

- Mira
este in
forma de
prisma
dreapta,
construita
din unul
sau mai
multe
segmente
rigide
prevazute
cu
suprafete
terminale
de reazem
si cu
repere.

Limitele
scarii
coincide
cu
suprafetel
e
terminale
de reazem
ale
mirei.Se
executa
din lemn,
lemn cu
banda de
invar,
metal etc.

Este
utilizata
in lucrari
de
nivelment
geometric
,
trigonome
tric si
pentru
masurarea
indirecta
a
lungimilo
r in
topografie
, geodezie
etc.

-
Panglica
topografic
a este
executata
din
metal,libe
ra la
ambele
capete,pre
vazuta la
capete cu
inele
terminale.
Reperele
extreme
ale
panglicii
coincid cu
suprafetel
e
interioare
ale
inelelor
terminale.

Reperele
panglicii
topografic
ii se
prezinta
sub forma
de gauri
sau
placute
nituite pe
axa
panglicii.
Panglicile
topografic
e se
prevad cu
un cadru
metallic
sau de
lemn,pent
ru
sustinere
si
protejare.

-
Panglica
de
masurat
pentru
croitorie
si
cizmarie
este
executata
din
tesaturi
textile sau
material
plastic,cu
sau fara
insertii
metalice,p
revazuta
cu repere
pe ambele
suprafete
de
masurare,
iar la
capete cu
armaturi
metalice.

Limitele
scarii de
masurare
coincide
cu
extremitat
ile
panglicii.
Se
utilizeaza
pentru
masurari
curente in
industria
confectiil
or.Panglic
ile de
cizmarie
sunt
divizate
pe o fata
in
centimetri
, iar pe
cealalta in
“puncte
cizmaresti
”(1
cm=1,5
punct
cizmaresc
)

- Ruleta
de
masurat
cu lest
este o
ruleta
metalica
de
masurat
prevazuta
cu lest
constituit
dintr-o
greutate
de forma
cilindrica,
conica
sau
prismatica
,situate in
portiunea
initiala.Re
perul zero
coincide
cu
suprafata
de asezare
a
lestului.S
e
utilizeaza
pentru
masurari
curente de
lungimi in
plan
vertical,
pentru
masurarea
stocurilor
rezervoar
elor.

-Rigla
flexibila
metalica
de
contractie
(STAS
12172-
84)este
prevazuta
cu un
capat
terminal
si cu
repere ale
caror
gradare
este
extinsa cu
un anumit
raport,

corespunz
ator
contractie
i pieselor
turnate de
1%;2%
etc.Sunt
utilizate
in
turnatorii
pentru
masurarea
modelelor
.

- Rigla
rigida cu
suprafete
de
masurare
terminale
este
constituita
din unul
sau mai
multe
segmente
rigide,
executata
din metal
sau
lemn,grad
ate astfel
incat,ca in
starea
desfasurat
a sa
formeze o
scara
continua.
Limitele
scarii de
masurare
coincide
cu
suprafetel
e
terminale
ale
riglei.Se
utilizeaza
pentru
masurari
curente
ale
lungimii.
Se
executa
din lemn
(Masuri
pliante
din lemn
STAS
3189-80)
sau din
metal
(Metru
metallic
articulate
STAS
6759-87)

- Rigla de
masurare
flexibila,
metalica,p
ana la
1000mm(
STAS
5199-
69)se
executa
cu una
sau doua
scari
gradate pe
aceeasi
fata a
riglei.

I
ns
tr
u
m
en
te
de
m
as
ur
ar
e

Instrumen
te de
masurare
a
lungimilo
r sunt
mijloace
de
masurare
constituite

din cea
mai
simpla
asociere
de
dispozitie
si
elemente
care pot
furniza,di
n sine
statator,in
formatii
de
masurare
a
lungimilo
r.

S
ub
ler
ul

Sublerul
(STAS
1373/1-
87)este un
instrumen
t de
masurare
a
lungimilo
r

constituit
dintr-o
rigla
gradata si
un cursur
cu
dispozitiv
de citire a
indicatilor

cu
vernier,cu
cadran
sau cu
dispozitiv
digital fig
1.10.
Fig.1.10

Parti
componen
ete

Sublerul
din fig
1.10 este
un subler
de
exterior,
interior si
adancime
cu
dispozitiv
de citire a
indicatiilo
r cu
vernier si
este
construit
dintr-o
rigla 1

pe care
este
trasata o
scara
gradata
din
milimetru
in
milimetru
.Rigla are
intr-un
capat unul
sau doua
ciocuri
fixe 4.De-
a lungul
riglei,se
poate
deplasa
cursorul 2
prevazut
de
asemenea
cu unul
sau doua
ciocuri
mobile
5,identice
cu
ciocurile
fixe
4.Cursoru
l 2 are o
scara
gradata
ajutatoare
numita
vernier,gr
adata in
fractiuni
de
milimetru
.Vernierul
este o
scara ce
permite
masurarea
zecimilor
sau
sutimilor
de
milimetru
.Deplasar
ea
cursorului
de rigla
este
blocata cu
surubul
de blocare
6.Tija de
adancime
3 fixata
de cursor
si
culiseaza
intr-un
canal
executat
in rigla
gradata.S
ublerele
cu
precizie
mai mare
de citire
au
cursorul
prevazut
cu un
dispozitiv
de avans
fin.

Principiul
de
functionar
e.
Pentru
masurarea
exterioara
si
interioara
se
deplaseaz
a cursorul
de piesa
de
masurat,
se prinde
intre
suprafetel
e de
masurare
a
ciocurilor
fixe 4 si
ciocurile
mobile
5.Pentru
masurarea
adancimii
rigla se
sprijina
pe
marginea
piesei,iar
cursorul
se
deplaseaz
a si o data
cu el si
tija de
adancime
3.

In pozitia
inchis,rep
erul 0 de
pe rigla si
de pe
vernier
trebuie sa
coincida.
“L”
reprezinta
deplasare
a
cursorului
care este
egala cu
lungimea
masurata.

Precizia
sublerului

Dupa
precizia
sublerului
sau dupa
valoarea
diviziunii
vernierulu
i avem:

-         
su
bl
er
e
cu
pr
eci
zia
de
1/
10
sa
u
cu
va
lo
ar
ea
di
vi
zi
un
ii
de
0,
10
 m
m
(S
R
IS
O
35
99
:1
99
6).

Lungi
mea
scarii
vernie
rului
este
de 9
sau
19mm
;

-         
su
bl
er
e
cu
pr
eci
zia
de
1/
20
sa
u
cu
va
lo
ar
ea
di
vi
zi
un
ii
de
 0,
05
m
m
(S
R
IS
O
35
99
:1
99
6).

Lungi
mea
scarii
vernie
rului
este
de 39
mm;

-         
su
bl
er
e
cu
pr
eci
zia
de
1/
50
sa
u
cu
va
lo
ar
ea
di
vi
zi
un
ii
de
 0,
02
m
m
(S
R
IS
O
69
06
:1
99
5).

Lungi
mea
scarii
vernie
rului
este
de
49mm
.

Inscris
ptiona
rea pe
vernie
r
permit
eo
citire
rapida
a
zecimi
lor si
sutimi
lor de
milim
etru.

Ci
tirea
sublerului

Masurare
a se face
citind pe
rigla
gradata
numarul
intreg de
milimetri
in dreptul
reperului
zero al
vernierulu
i, iar
zecimile
de
milimetru
se citesc
cu
ajutorul
vernierulu
i.

Pentru
stabili
rea
zecimi
lor de
milim
etru(fr
actiun
ilor de
milim
etru)s
e
observ
a cu
atentie
care
este
primul
reper
de pe
vernie
r care
se afla
in
prelun
girea
unui
reper
de pe
rigla
gradat
a.Zeci
mile
de
milim
etru
citite
pe
vernie
r se
adaug
a la
numar
ul
intreg
de
milim
etri
citit
pe
rigla
gradat
a.

Oper
atia
de
citire
cu
ajutor
ul
vernie
rului
este
identi
ca
pentr
u
toate
tipuri
le de
mijlo
ace de
masu
rare
cu
vernie
r.
Pentru
a evita
erorile
de
parala
xa
este
necesa
r ca
citirea
sa se
faca
perpe
ndicul
ar pe
directi
a de
vizare
.

Noile
tipuri
de
subler
e
permit
o
citire
rapida
si
exacta
a
masur
arii si
sunt:

-
subler
cu
dispoz
itiv de
citire
a
indica
tiilor
cu
cadran
.
-
subler
cu
dispoz
itiv de
citire
a
indica
tiilor
cu
dispoz
itiv
digital
.

T
i
p
u
r
i
d
e
s
u
b
l
e
r
e
:

Cele
mai
utiliza
te
tipuri
de
subler
e sunt:

-
subler
e de
exteri
or,
interio
r si
adanci
me;

-
subler
e de
adanci
me(S
TAS
1373/
3-73);

-
subler
e de
trasaj
etc.

M
icr
o
m
et
ru
l

Micro
metrul
este
un
instru
ment
de
masur
at
lungi
mi,
realiza
t cu
un
mecan
ism
surub-
piulita
.Instru
mentu
l este
prevaz
ut cu
dispoz
itiv de
citire
pe
tambu
r, cu
cadran
sau cu
dispoz
itiv
digital
( fig
1.11)

P
a
r
t
i
c
o
m
p
o
n
e
n
t
e

Micro
metrul
de
exteri
or (SR
ISO
3611:
1995)
din
fig1.1
1 are
dispoz
itiv de
citire
pe
tambu
r si
este
comp
us
dintr-
un
corp 1
din
forma
de
potcoa
va,
care
are la
capat
nicova
la 2,
iar la
celalal
t
capat,t
ija
surub
ului
micro
metric
3.Dep
lasare
a tijei
surub
ului
micro
metric
3 este
blocat
a de
dispoz
itivul
de
blocar
ea
tijei
surub
ului
micro
metric
8.De-
o
parte
si de
alta a
corpul
ui 1,
este
monta
ta cate
o
placut
a
izolan
ta
9.Buc
sa
gradat
a4
constit
uie
piulita
surub
ului
micro
metric
6.Pe
bucsa
gradat
a4
de-a
lungul
reperu
lui
longit
udinal
10
sunt
trasate
doua
scari
11 si
12
gradat
e din
milim
etru in
milim
etru.C
ele
doua
scari
sunt
declar
ate cu
0,5m
m
astfel
incat
cu
ajutor
ul lor
se pot
citi
numar
ul
intreg
si
jumat
atile
de
milim
etru.T
ambur
ul 5
imbra
ca
bucsa
gradat
a 4 si
are la
un
capat
un
dispoz
itiv de
limitar
ea
fortei
de
masur
are 7,
iar la
celalal
t capat
o
portiu
ne
strunji
a
tronco
nic,pe
care
este
trasata
scara
13.Sc
ara 13
are 50
sau
100
de
divizu
ni in
functi
e de
pasul
surub
ului
micro
metric
6 “L”
reprez
inta
lungi
mea
masur
ata.
 Fig.1.
11

Principul
de
functionar
e

Misca
rea de
rotire
a
surub
ului
micro
metric
6 este
transf
ormat
a intr-
o
deplas
are
liniara
a tijei
surub
ului
micro
metric
3.La o
rotire
compl
eta a
surub
ului
micro
metric
6,deci
si a
tambu
rului 5
care
este
solida
r cu
surub
ul
micro
metric
,tija
surub
ului
micro
metric
3 are
o
deplas
are
liniara
egala
cu
pasul
surub
ului
micro
metric
.Corel
atia
dintre
pasul
surub
ului,d
eplasa
rea
 tijei si
divizi
unile
scarii
gradat
e sunt
prezen
tate in
tabelu
l de
mai
jos:

Ci
tirea
micrometr
ului

In pozitia
inchis,
tamburul
5 al
micrometr
ului are
marginea
pana la
reperul 0
al scarii
11.Piesa
de
masurat
se prinde
intre
suprafetel
e de
masurare
a
nicovalei
si a tijei
surubului
micrometr
ic
3.Deplasa
rea tijei
surubului
micrometr
ic 3 se
face prin
rotirea
dispozitiv
ului de
limitare a
fortei de
masurare
7 sau a
tamburulu
i 5.

O data cu
deplasare
a tijei
surubului
micrometr
ic 3 se
roteste si
se
deplaseaz
a si
tamburul
5 aparand
scarile 11
si 12 de
pe bucsa
gradata
4.Tija
surubului
micrometr
ic 3 se
blocheaza
cu
ajutorul
dispozitiv
ului de
blocare
8,apoi se
face
citirea.La
citirea
dimensiun
ii
masurate,
se citeste
mai intai
numarul
intreg de
milimetri
sau intreg
plus
jumatate
de
milimetru
dat de
scarile 11
si 12
vizibile
pe bucsa
gradata 4
si se
adauga
apoi
sutimile
de
milimetru
citite pe
scara 13 a
tamburulu
i 5,in
dreptul
reperului
care
coincide
cu reperul
longitudin
al 10.

Operatia
de citire a
dispozitiv
elor cu
surub
micrometr
ic este
identica
pentru
toate
tipurile de
mijloace
de
masurare
cu
dispozitiv
micrometr
ic.

Noile
tipuri de
micrometr
e permit o
citire
rapida si
exacta a
masurarii
si sunt:

-micromet
ru cu
dispozitiv
de citire
cu cadran

-micromet
ru cu
dispozitiv
de citire
cu
dispozitiv
digital.

Mi
crometrel
e se
clasifica
in:

-micromet
re de
exterior
(SR ISO
3611:199
5);
-micromet
re de
interior
(STAS
11671-
83);

-micromet
re de
adancime
(STAS
12404-
85);

-micromet
re pentru
tabla
(STAS
6466-87);

-micromet
re pentru
tevi
(STAS
6467-70);

-micromet
re cu
talere
pentru
roti
dintate
(STAS
6519-80);

-micromet
re pentru
filete
(STAS
11672-83)

omp
 arat
or
cu
cadr
an

Comparat
orul cu
cadran
este un
comparat
or
mechanic,
prevazut
cu tija de
palpare cu
directie
de
masurare
axiala.

Pa
rti
co
m
po
ne
nt
e

Comparat
orul cu
cadran
din fig
1.12 are
un
palpator 1
solidar cu
tija
palpatoare
2 care
culiseaza
in bratul
de fixare
3.Ansamb
lul
palpator-
tija
palpatoare
se poate
deplasa
cu
ajutorul
butonului
de
ridicare
11.Cadran
ul 8 este
solidar cu
rama
mobila 12
si
impreuna
se pot roti
fata de
carcasa
10.Ansam
blul
cadran-
rama
mobile se
poate
bloca cu
ajutorul
dispozitiv
ului de
blocare 9.
Fig 1.12

Comparat
orul cu
cadran are
doua
cadrane:

-         
ca
dr
an
5
pe
ca
re
est
e
tra
sat
a
o
sc
ar
a
pe
ca
re
se
m
as
oa
ra
de
pl
as
ar
ea
an
sa
m
bl
ul
ui
pa
lp
at
or-
tij
a
pa
lp
at
oa
re,
in
mi
li
m
etr
i
sa
u
ze
ci
mi
de
mi
li
m
etr
 i.
Ac
est
ca
dr
an
il
au
nu
m
ai
co
m
pa
rat
oa
rel
e
cu
va
lo
ar
e
di
vi
zi
un
ii
de
0,
01
si
0,
00
1
m
m.

-         
ca
dr
an
8
ca
re
est
e
tra
sat
 a
o
sc
ar
a
pe
ca
re
se
m
as
oa
ra
de
pl
as
ar
ea
an
sa
m
bl
ul
ui
pa
lp
at
or-
tij
a
pa
lp
at
oa
re,
in
di
vi
zi
un
i
de
mi
li
m
etr
i.

Indicatoar
ele de
toleranta
7 se pot
roti in
jurul
cadranulu
i 8, astfel
incat
varful lor
sa fie in
dreptul
unui reper
al scarii.

Pri
ncipiul de
functionar
e

Principul
de
functionar
e are la
baza
transform
area
miscarii
rectilinii a
tijei
palpatorul
ui 2 in
miscare
de rotatie
a acului
indicator
6 cu
ajutorul
angrenaju
lui de roti
dintate.A
ngrenajul
cu roti
dintate
are si
rolul de
amplificar
ea
miscarii.

Pe tija
palpatorul
ui 2 este
executata
o
cremalier
a care
angreneaz
a cu o
roata
dintata z1
este fixat
acul
indicator
de ture 4
si roata
dintata z2
care
angreneaz
a cu roata
dintata
z3.Pe axul
rotii z3
este fixat
acul
indicator
de
diviziuni
6.Roata
dintata z4
si arcul
spiral 3
are rolul
de a
prelua
jocul
dintre
flancurile
rotilor
dintate.

M
asurarea
sau
verificare
a cu
comparat
orul cu
cadran

Pentru
masurare
si
verificare
comporat
orul se
fixeaza pe
bratul de
fixare 3
intr-un
support
special
construit.I
naltimea
la care se
fixeaza
comparat
orul fata
de
suprafata
de asezare
a
dispozitiv
ului de
fixare a
comparat
orului se
face cu
cala sau
bloc de
cale cu
dimensiun
ea
nominala
egala cu
ceea pe
care
comparat
orul
urmeaza
sa o
masoare
sau sa o
verifice
Citirea
comparat
orului cu
cadran

-          se
cit
est
e
pe
sc
ar
a
gr
ad
ata
a
ca
dr
an
ul
ui
5
nu
m
ar
ul
int
re
g
de
mi
li
m
etr
i,
iar
ze
ci
mi
le
si
sut
im
ile
de
mi
li
m
etr
u
se
cit
es
c
pe
sc
ar
a
pri
nc
ip
ala
a
ca
dr
an
ul
ui
8.
Va
lo
ar
ea
cit
ita
se
ad
au
ga
la
va
lo
ar
ea
de
50
(v
al
oa
re
a
la
ca
re
a
fo
st
 re
gl
at
co
m
pa
rat
or
ul)

-          se
de
pl
as
ea
za
un
in
di
cat
or
de
tol
er
an
ta
7
in
dr
ea
pt
a
re
pe
rul
ui
0
al
sc
ari
i
pri
nc
ip
ale
,
in
dr
ep
tul
di
vi
zi
un
ii
ca
re
in
di
ca
0,
08
m
m,
iar
cel
de
-al
do
ile
a
in
di
cat
or
de
tol
er
an
ta
se
po
zit
io
ne
az
a
in
sta
ng
a
re
pe
rul
ui
0
in
dr
ep
tul
di
vi
zi
un
ii
ca
re
in
di
ca
0,
13
m
m.
Se
co
nsi
de
ra
va
lo
ar
ea
po
zit
iv
a
ca
nd
de
pl
as
ar
ea
ac
ul
ui
in
di
cat
or
est
e
in
dr
ea
pt
a
re
pe
rul
ui
0.
Da
ca
ac
ul
in
di
cat
or
est
e
int
re
in
di
cat
oa
rel
e
de
tol
er
an
ta,
di
m
en
siu
ne
a
pi
es
ei
est
e
bu
na
.A
ce
ast
a
m
et
od
 a
se
fol
os
est
e
ca
nd
se
ve
rif
ica
un
lot
de
pi
es
e.

Valoa
rea
divizi
unii
este
inscris
a in
cadran
ul
8.Ope
ratiile
de
citire
sunt
identi
ce
pentru
toate
tipuril
e de
instru
mente
care
au in
comp
onenta
lor un
compa
rator.
 Pentru
a evita
erori
de
parala
xa,
este
necesa
r ca
citirea
sa se
faca
perpe
ndicul
ar pe
directi
a de
vizare
.

Comp
arato
rul se
utilize
aza
fixat
intr-
un
supor
t sau
fixat
in
cadru
l unor
dispo
zitive
de
contr
ol.

1.3                           
Masura
rea
nivelul
ui

Nivelul se
masoara
in unitati
de
lungime,
iar
mijlocul
de
masurare
se
numeste
nivelmetr
u.

-Metoda
directa in
care sunt
utilizate
mijloace
de
masurare
cu citire
directa(tij
a de nivel,
sticla de
nivel,
nivelmetr
e cu
plutitor
etc.)

-Metoda
indirecta
(se
masoara
un alt
parametru
care este
in relatie
directa cu
nivelul).
Mijloacel
e de
masurare
utilizate
sunt:
nivelmetr
u cu
manometr
u,
nivelmetr
u cu
sonda de
barbotare
etc.

Tija de
nivel sau
joja este o
tija
gradata in
unitati de
lungime
si se
utilizeaza
in cazul
rezervoar
elor
deschise.
Se
introduce
in
rezervor,
partea de
jos a
acesteia
fiind
udata de
lichid.Se
scoate din
rezervor
si se
citeste
ultima
indicatie
udata de
lichidul
de
rezervor.S
ticla de
nivel se
compune
dintr-un
tub
vertical
de sticla
1, asezat
intre
robinetele
2 si
3.Sticla
de nivel
functione
aza pe
baza
principiul
ui vaselor
comunica
nte fig
1.13.

Fig.1.13

Nivelmetr
ul cu
plutitor cu
transmiter
e
mecanica
este un
mijloc de
masurare
simplu,
compus in
pricipiu
dintr-un
plutitor 1,
un cablu
2, o
contragre
utate 3 si
o scara
gradata
5.Ridicare
a sau
scaderea
nivelului
duce la
ridicarea
sau
coborarea
plutitorul
ui 1 care
atrage
dupa sine
deplasare
a
contragre
utatii 3, si
deplasare
a citita pe
scara
gradata 5
fig 1.14

Fig.1.
14

Metoda
indirecta
de
masurare
a
nivelului

Valoa
rea
presiu
nii
hidros
tatice
dintr-
un vas
este in
functi
e de
nivelu
l
lichid
ului
din
acesta
,
confor
m
relatie
i

p=γh

Masur
and
presiu
nea
(p) si
raport
and-o
la
greuta
tea
specifi
ca a
lichid
ului

(γ), se
obtine
valoar
ea
nivelu
lui (h)
al
lichid
ului
din
vas.

Presiu
nea
(p) se
masoa
ra cu
mano
metru,
iar
greuta
tea
specifi
ca a
lichid
ului
(γ) se
alege
din
tabele
in
functi
e de
natura
lichid
ului.

1.
4
M
as
ur
ar
ea
si
co
nt
ro
lu
l
di
m
 en
si
u
ni
lo
r
u
ng
hi
ul
ar
e

Unghiuril
e si
conurile
se
masoara
si se
controleaz
a la fel de
frecvent
ca
lungimile.
Dimensiu
nea
unghiular
a poate fi
reprezenta
ta de:

-Unghiul
plan este
unghiul
dintre
doua
drepte
concurent
e.

Unghiul
plan este
raportul
dintre
lungimea
arcului
de cerc
(AB)
cuprins
intre cele
doua
drepte
(OA si
OB) pe
circumfe
rinta
unui cerc
cu
centrul in
punctul
de
concuren
ta (O) si
raza
acestui
cerc (r)
fig 1.15
(a)

Fig.1.15(a
)

Ungiul
solid este
unghiul
unui con.

Unghiul
solid este
raportul
dintre
aria
decupata
si un con
pe
suprafata
unei sfere
(calota
sferica)
care are
centrul in
varful
conului
(O) si
patratul
razei
sferei (R)
fig
1.15(b)

Fig.1.15(b
)

-Inclinare
a (S) unei
drepte sau
a unui
plan se
defineste
prin
tangenta
unghiului
dreptei
respectiv
a
planului,
cu planul
orizontal
si se
exprima
in mm/m
fig 1.16
(a)

S=

tg
a

Fig.1.16
(a)

Unghiul a
corespunz
ator unei
inclinari
de 0,01
mm/m
este de 2˝.

-Conicitat
ea (C)
este
raportul
dintre
diferenta
diametrel
or celor
doua
suprafete
si distanta
dintre ele
fig 1.16
(b)

C=

2tg

Fig.1.16(b
)

Valorile
conicitatil
or sunt
standardiz
ate pentru
constructi
a de
masini.

Valoarea
unghiului
α si β se
determina
prin
metode
indirecte
de
masurare.
Se
masoara
lungimi(
H,h,L,D,d
) si se
determina
valoarea
unghiului
printr-un
calcul
trigonome
tric.Repre
zentarea
in desenul
tehnic al
inclinarii
si
conicitatii
este data
in fig 1.16
(c,d)

1.16 c)
1.16 d)

Unitati
de
masura
pentru
unghiuri

Unghiul
plan se
masoara
in SI in
radiani.

Radianul
este un
unghi
plan
dintre
doua
raze ale
unui cerc
care
delimitea
za pe
circumfe
rinta un
arc egal
in
lungime
cu raza.

Unghi
ul
solid
se
masoa
ra in
SI in
steradi
an.

Steradian
ul este un
unghi
solid
care,
avand
varful in
centrul
unei
sfere,
delimitea
za pe
suprafata
acesteia o
arie egala
cu cea a
unui
patrat cu
laturile
de
lungime
egala cu
raza
sferei.

Radianul
si
steradianu
l sunt
unitati
derivate
fara
dimensiun
e.

In tabel
sunt
prezentate
unitatile
de masura
pentru
unghiuri.

Marime0

Unghi

plan

Unghi solid

Daca se
imparte
un cerc in
360 de
parti
egale,
diferenta
dintre
directiile
a doua
raze duse
din centru
in doua
puncte de
diviziune
invecinate
defineste
un unghi
de 1 grad
sexagesim
al si se
noteaza
10.Astfel,
gradul
sexagesim
al
reprezinta
a 360
parte a
unghiului
complet,
respectiv
a 90-a
parte a
unghiului
drept.A
60-a parte
a unui
grad
sexagesim
al se
numeste
minut si
se noteaza
1’

A 60- a
parte a
unui
minut
sexagesim
al este
secunda
sexagesim
ala si se
noteaza
1”.

10=60’=3
600”

Deoarece
diviziunil
e gradului
au
aceleasi
denumiri,
ca
diviziunil
e unitatii
de masura
pentru
timp, ora
(h), nu
trebuie sa
se
foloseasca
aceleasi
simboluri
pentru
desemnar
ea lor (1
h=60min
=3 600s)

Prin
impartirea
cercului
in 400 de
parti
egale
respective
a
unghiului
drept in
100 de
parti
egale,
respective
a
unghiului
drept in
100 de
parti
egale, se
obtine un
grad
centeimal
sau 1 gon,
care se
noteaza
1g.Un gon
are 100 de
minute
centezima
le notate c
iar un
minut
centesima
l are 100
de
secunde
centezima
le notate
cc
.

1g=100c=
10 000cc

Radianul
este
folosit in
cercetare.
In
practica,
masurarea
in radiani
este
greoaie si
nici nu
exista
aparate
pentru
masurat
unghiuri
plane in
radiani.Di
n aceste
motive,
unghiurile
plane se
masoara
in grade
sexagesim
ale si , in
mai mica
masura, in
grade
centezima
le.

Abateri
si
tolerante
la
dimensiu
ni
unghiula
re

Imprecizi
a
inevitabil
aa
procedeel
or de
fabricare
a unei
piese face
imposibil
a
realizarea
riguroasa
a
dimensiun
ilor
unghiular
e stabilite
prin
calcul.Di
mensiune
a
nominala
trebuie
tolerata
astfel
incat
dimensiun
ea
efectiva
realizeata
sa fie
cuprinsa
intre doua
dimensiun
i limita
(dimensiu
nea
minima si
dimensiun
ea
maxima).
Pentru ca
piesa sa-si
indeplinea
sca rolul
functional
, se impun
abateri la
dimensiun
ea
nominala
Fig 1.17

Fig.1.17A
bateri
unghiular
e

Abaterea
unghiular
a se
exprima
in
secunde
sau
minute.

Abaterea
limita
(abaterea
superioara
si
abaterea
inferioara
) pot avea
valori
pozitive,
negative
sau zero.

Pe un
desen
sunt cote
tolerate
pentru
dimensiun
ile
unghiular
e
functional
e ale
piesei si
cote
notelerate
pentru
dimensiun
ile
unghiular
e
nefunctio
nale.

Abaterile
cotelor
netolerate
sunt date
in tabelul
1.18

Clasa de toleranta

simbol

f
m
c
v

Mijlo
ace
de
masu
rare
si
contr
ol

Tipurile
de
mijloace
de
masurare
pentru
unghiuri
sunt date
in tabelul
1.19

Mijloace de masurare a unghiurilor

Masuri
 Instrumente

Aparate

Tab.1.
19

Masur
area si
contro
lul
unghi
urilor
se
face
in
practi
ca cu
urmat
oarele
metod
e:

-         
m
et
od
e
de
m
as
ur
ar
e
dir
 ect
e.
U
ng
hi
ul
se
de
ter
mi
na
cu
ins
tru
m
en
te
si
ap
ar
ate
cu
sc
ar
a
un
gh
iul
ar
a.

-         
M
et
od
e
de
co
ntr
ol
pri
n
co
m
pa
rar
ea
cu
m
as
uri
.S
e
de
ter
mi
na
m
ari
m
ea
ab
ate
rii
un
gh
iul
ui
m
as
ur
at,
fat
a
de
m
as
ur
a
uti
liz
ata
.M
as
uri
le
uti
liz
ate
su
nt:
cal
e
un
gh
iul
ar
e,
 ec
he
re,
co
nu
ri,
sa
bl
oa
ne
de
un
gh
iur
i,
cal
ibr
e.

-         
M
et
od
e
de
m
as
ur
ar
e
in
dir
ect
e
cu
m
as
ur
ar
ea
un
or
di
m
en
siu
ni
aj
ut
 at
oa
re
si
uti
liz
ar
ea
fu
nc
tiil
or
tri
go
no
m
etr
ice
.

De
exemplu,
se
masoara
lungimile
piesei
tronconic
e si au
urmatoare
le valori:

D=30mm;
d=20mm;
L=50mm

Conicitate
a va fi:

C=

=
 Unghiul
β al piesei
este:

β=2arctg
C/2=2arct
g 1/10

β~120

Masurare
a si
controlul
cu
raportoar
e.

Raportoar
ele se
utilizeaza
la
masurarea
unghiurilo
r plane si
diedre, a
conicitatil
or
sculelor si
altor
piese, ca
si pentru
trasarea
unghiurilo
r
plane.Ele
se
construies
c in
urmatoare
le
variante:

a)     
RA
PO
RT
 OR
M
EC
A
NI
C

Este un
instrumen
t de
masurat
unghiuri
prevazut
cu
dispozitiv
de citire a
indicatiilo
r cu
vernier
sau
cadran fig
1.20.

Fig.1.20

Princi
 piul
de
functi
onare

Raportoru
l din
fig.1.20
executa
masurari
ale
unghiului
dintre
doua
suprafete.
Talpa
corpului 1
se aseaza
pe una
dintre
suprafete,
iar rigla
mobila 4
se roteste
si se
deplaseaz
a de-a
lungul ei
pana se
suprapune
pe cea de-
a doua
suprafata.
Se
blocheaza
rigla
mobila cu
butonul
de blocare
5.Discul
mobil 3,
care s-a
rotit o
data cu
rigla
mobila 4,
se
blocheaza
si el cu
butonul
de blocare
6.Se
indepartea
za
raportorul
si se
citeste
valoarea
unghiului.

Valoa
rea
divizi
unii

Valoa
rea
divizu
nii
vernie
rului
este
de 5
minut
e.

Citire
a
raport
orului

Masurare
a se face
citind pe
scara de
pe discul
fix 2 a
numarului
intreg de
grade in
dreptul
diviziunii
care a fost
depasita
de reperul
zero al
vernierulu
i, iar
minutele
se citesc
pe
vernier.

Pentru
stabilirea
minutelor
se
observa
cu atentie
care este
primul
reper de
pe vernier
care se
afla in
prelungire
a unui
reper de
pe rigla
gradata si
acel reper
de pe
vernier se
citeste.

Numarul
de minute
citit pe
vernier se
adauga la
numarul
de grade
citit pe
scara
discului
fix 2.

Tipuri
de
 raport
oare
mecan
ice

Cele mai
utilizate
tipuri de
raportoare
mecanice
sunt:

-
raport
orul
cu
cadran
are
preciz
ia de
masur
are de
5
minut
e.Citir
ea se
face
rapid

-
raport
orul
mecan
ic cu
lupa

b)     
RA
PO
RT
OR
OP
TI
C

Instrumen
tul se
bazeaza
pe
interpretar
ea optica,
valoarea
masurarii
se citeste
prin
intermedi
ul unei
lupe.Se
utilizeaza
la
masurarea
unghiurilo
r plane si
diedre,
precum si
la trasaj.

c)     
Ra
por
tor
dig
ital

Controlul
unghiuril
or si al
conicitati
lor

a)     
Contr
olul
unghi
urilor
si al
conic
itatilo
r cu
masu
ri
termi
nale.

Masura
unghiula
ra
terminal
a este o
masura
unghiula
ra cu
valoare
unica
sau cu
valori
multiple
care
material
izeaza
unghiuri
plane
intre
doua sau
mai
multe
suprafet
e de
masurar
e.

Dintre
masurile
unghiular
e
amintim:

-         
cal
ibr
ul
co
ni
c
est
e
o
m
as
ur
a
cu
va
lo
ar
e
un
ica
,
ex
ec
ut
at
pe
ntr
u
un
an
u
mi
t
di
a
m
etr
u
de
ref
eri
nt
a
si
pr
ev
az
ut
cu
do
ua
re
pe
re
tra
sat
e,
co
res
pu
nz
at
or
tol
er
 an
tei
.

In
functi
e de
forma
supraf
etei
verific
ate,
ele
sunt:

-         
cal
ibr
e
co
ni
ce
ta
m
po
n
pe
ntr
u
ve
rif
ica
re
a
ale
zaj
el
or
co
ni
ce
(fi
g
1.
21
.
a)
-         
Ca
lib
re
co
ni
ce
m
an
so
n,
in
el
sa
u
bu
cs
a
pe
ntr
u
ve
rif
ica
re
a
ar
bo
ril
or
co
ni
ci
(fi
g
1.
 21
.b)

b)

-         
cal
ibr
e
co
ni
ce
po
tc
oa
va
pe
ntr
u
ve
rif
ica
re
a
ar
bo
ril
or
co
ni
ci.

Datorita
tolerantei
de
executie a
piesei,
calibrul
patrunde
mai mult
sau mai
putin in
piesa(tole
ranta
unghiular
a este
echivalent
a cu o
toleranta
axiala –
T).

La baza
mare sau
mai mica
a
calibrului,
se
traseaza
doua
repere sau
un prag
care
delimiteaz
a
toleranta
axiala.

1.
Controlul
cu calibre
se
efectueaz
a prin
deplasare
a axiala a
calibrelor
si consta
in
verificare
a pozitiei
suprafetei
frontale a
piesei fata
de repere,
respectiv
marginile
pragului
calibrului.
La piesele
bune,
suprafata
frontala
se afla
intre
reperele
ce
delimiteaz
a
toleranta
(T).

Metoda
pasuirii
cu vopsea
este
utilizata
pentru
controlul
conurilor.
Calibrul
de control
se
vopseste
cu un strat
subtire de
vopsea,
diluata in
ulei de
masina, se
introduce
in gaura
de
control, se
roteste
inauntru,
apoi se
scoate
afara.Dup
a felul
cum s-a
curatat
vopseaua
de pe
calibru, se
poate
aprecia
corectitud
inea
unghiului.

-         
Ca
lea
un
gh
iul
ar
a
(fi
g.
1.
22
)
est
e
re
ali
zat
a
su
b
for
m
a
de
pri
sm
a
dr
ea
pt
a,
di
n
ot
el,
m
ate
ria
liz
an
d
int
re
su
pr
af
ete
le
de
m
as
ur
ar
e
un
ul
sa
u
m
ai
m
ult
e
un
gh
iur
i
pl
an
e.
Ca
lel
e
un
gh
iul
ar
e
se
as
oc
iaz
a
in
tru
se
a
ca
 ror
co
m
po
ne
nt
a
dif
er
a
in
fu
nc
tie
de
de
sti
na
tie
si
pr
od
uc
at
or.

Fig
1.22

Calele
sunt
prevaz
ute cu
gauri
conice
sau
gauri
filetat
e
pentru
forma
rea
blocul
ui de
cale.C
alele
unghi
ulare
adera
una pe
alta si
se
fixeaz
a in
suport
uri
specia
le 2
sau pe
o rigla
de
trasare
cu
muchi
e
active
cu
stifturi
, cu
ajutor
ul
unor
stifturi
conice
sau
surub
uri 3
fig
1.23
Fig
1.23

2.
Contr
olul
cu
cala
unghi
ulara

Metod
a este
“Meto
da
fantei
de
lumin
a” fig
1.24 si
eroare
a de
masur
are nu
depas
este
60”.S
uprafe
tele de
masur
are a
calei
se
suprap
un pe
supraf
etele
care
forme
aza
unghi
ul si
se
prives
te in
zare
pentru
apreci
erea
vizual
aa
gradul
ui de
coinci
denta
dintre
unghi
ul
calei
si
unghi
ul
contro
lat.

Fig
1.24
Metod
a
fantei
de
lumin
a

Evalu
area
dupa
fanta
de
lumin
a,
dintre
muchi
a
masur
ii si
supraf
ata
piesei
de
contro
lat, da
erori
care
depin
d de
lungi
mea
genera
toarel
or
unghi
ului
contro
lat, de
rugozi
tatea
supraf
etelor,
de
grosi
mea
masur
ii si de
ilumin
are.Cu
cat
genera
toarel
e sunt
mai
lungi ,
eroare
a
rezult
ata
este
mai
mica.

Abate
rea
unghi
ulara
se
poate
calcul
a cu
relatia
:

Abate
rea
unghi
ulara
=±
(2a/L
x 100
000)”
unde:

m
a
r
i
m
e
a

f
 a
n
t
e
i
,
i
n

m
m
;

l
u
n
g
i
m
e
a

g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
i
,
i
n

m
m
.

Controlul
cu cale
unghiular
e,
folosind
metoda
fantei de
lumina, se
poate face
in doua
feluri:

~ se
foloseste
cala ca un
calibru
normal;

~ se
realizeaza
cu cale
doua
calibre
limitative;
(calibru,”
TRECE”s
i cu
calibru”N
U
TRECE”)
.

-         
Ec
he
rul
est
e
o
m
as
ur
a
cu
va
lo
ar
e
un
ica
sa
u
m
ult
ipl
a
m
ate
ria
liz
an
d
un
gh
iur
i
pl
an
e
si
int
re
su
pr
af
ete
le
de
m
as
ur
ar
e.
Es
te
de
sti
na
t
ve
rif
ica
rii
si
tra
sar
ii
un
gh
iul
 ui.

b)     
Contr
olul
unghi
urilor
cu
nivel
a

Nivela
este
instrumen
tul
utilizat,
de obicei,
pentru
determina
rea
abaterii
de la
pozitia
orizontala
a
suprafetel
or unor
piese,
aparate,
masini
etc.

Compone
nta
principala
a nivelei o
constituie
o fiola
umpluta
cu lichid
(spirt
industrial,
alcool
etilic etc)
si in care
ramane o
bula de
aer.
Bula
ocupa
pozitia
cea mai
de sus si
se
deplaseaz
a o data
cu
inclinarea
fiolei.Pozi
tia bulei
de aer la
partea
superioara
a fiolei
depinde
de pozitia
acesteia,
respectiv
de pozitia
nivelei in
care este
montata
fiola.Pe
suprafata
fiolei, in
zona bulei
de aer, se
traseaza o
scara
gradata.B
ula de aer
este
delimitata
de doua
repere,
numite
repere
zero, ce
corespund
pozitiei
orizontale
a
fiolei.Incl
inarea
fiolei,
respectiv
a nivelei,
duce la
deplasare
a bulei de
aer in
stanga sau
dreapta
pozitiei
initiale.A
ceasta
deplasare
a bulei se
masoara
pe scara
gradata pe
fiola.Depl
asarea se
exprima
in unitati
de unghi
sau in
milimetri
pe metru.

Nivelele
se executa
cu
valoarea
divizunii
de 4”
pana la
1”,
respectiv
0,02-
0,3mm/m.

1.5
Masurare
a si
controlul
suprafete
lor

Masurare
a si
controlul
suprafetei
implica
doua
aspecte:

-
masurarea
si
controlul
ariei;

-
masurarea
si
controlul
unor
parametrii
caracterist
ici ai
suprafetei
ca:
abaterile
geometric
e,
rugozitate
a.

Unitatea
de
masura

Unitatea
de masura
pentru arii
in SI este
metrul
patrat si
are
simbolul
m2.

In tabelul
1.25 sunt
date
unitatile
de
masura.
 Marime

Arie

Abatere
geometrica
Rugozitate

Tab.1.25

Abateri si
tolerante
geometric
e

Prin
precizie
geometric
a se
intelege
gradul de
apropiere
a formei
geometric
e,
pozitiei,
orientarii
si bataii
suprafetel
or piesei
executate
fata de
modelul
sau
teoretic,
sub
aspectul
geometric
considerat
.
Forma
geometric
aa
suprafetei
, la fel ca
si
dimensiun
ile, este
impusa de
conditiile
in care
trebuie sa
functione
ze
piesa.Imp
erfectiune
a
sistemului
tehnologi
c de lucru
masina-
unealta-
scula-
dispozitiv
-piesa
provoaca
modificar
ea formei
geometric
e de la o
piesa la
alta si in
raport cu
forma
geometric
a
nominala.
Aceasta
modificar
e (abatere
geometric
a) admisa
se
stabileste
prin
impunere
a unei
tolerante
geometric
e.

Abaterea
geometri
ca
inferioar
a este
egala cu
zero.Tole
ranta
geometri
ca este
egala cu
abaterea
superioar
a.

Toleranta
geometric
a aplicata
unui
element
(punct,
linie, axa,
suprafata
sau plan
de
simetrie)
defineste
campul de
toleranta
in
interiorul
caruia
trebuie sa
fie
cuprins
elementul
respectiv.

Abaterile
geometric
e sunt:

-        
ab
ate
ril
e
 de
for
m
a
(a
ba
ter
ea
for
m
ei
su
pr
af
ete
i
re
ale
fat
a
de
for
m
a
ge
o
m
etr
ica
a
su
pr
af
ete
i);

-        
ab
ate
re
a
de
ori
en
tar
e
(a
ba
ter
 ea
de
la
po
zit
ia
te
or
eti
ca
int
re
do
ua
su
pr
af
ete
);

-        
ab
ate
ri
de
po
zit
ie;

-        
ab
ate
ri
de
ba
tai
e.

Abatere si
toleranta
de forma

Abaterea
de forma
reprezinta
distanta
maxima
dintre
profilul
real si
dreapta
(suprafata
, planul,
cercul)
adiacenta.

Dreapta
adiacenta
(suprafat
a
adiacenta
, planul
adiacent,
cercul
adiacent)
dreapta
(suprafat
a, planul,
cercul)
tangenta
la
profilul
real si
asezata
astfel
incat
distanta
maxima
intre
profilul
real si
aceasta
sa aiba
valoarea
cea mai
mica
posibila
fig 1.26
 Toleranta
de forma
este zona
determina
ta de
abaterea
limita de
forma.Tol
eranta de
forma
este egala
cu
abaterea
superioara
de
forma(aba
terea
inferioara
fiind
egala cu
zero).

Datele
privind
tolerantel
e de
forma se
inscriu
intr-un
cadru de
toleranta
fig 1.27.
Fig.1.
27

In
tabelu
l 1.28
sunt
prezen
tate
tolera
ntele
de
forma
Abate
rea si
tolera
nta de
orient
are

Tolera
nta de
orient
are
sunt
date
in
tabelu
l 1.29

Inscri
erea
pe
desen
ul de
execut
ie a
tolera
ntelor
de
orient
are,
poziti
e si
bataie
este
prezen
tata in
fig
1.30
Fig.1.
30

Abate
ri si
tolera
nte de
poziti
e

Tolera
nte de
poziti
e sunt
date
in
tabelu
l 1.31
Tab.1.
31

Abate
ri si
tolera
nte de
bataie

Tolera
nte de
bataie
sunt
date
in
tabelu
l 1.32
Tab.1.
32

Mijloa
ce de
masur
are si
contro
l
pentru
supraf
ata

Tipuri
le de
mijloa
ce de
masur
 are si
contro
l
pentru
supraf
ata
sunt
date
in
tabelu
l 1.33.

Parametru masurat

Abatere
geometrica

Tab.1.
33

Masur
area
ariei
supraf
etei

Masur
area
ariei
se
poate
 face
cu:

- Metoda
indirecta
pentru
suprafetel
e cu o
forma
geometric
a
regulate(p
atrata,
dreptungh
iulara,
rotunda)
utilizand
formulele
de calcul
invatate la
geometrie
.

-
Metoda
directa
utilizand
planimetr
ul pentru
suprafetel
e ale caror
arie nu
poate fi,
suprafata
reprezenta
ta pe harta
etc).

Planimetr
ul este un
aparat
mechanic
prevazut
cu un
mechanis
m
integrator,
format
dintr-o
rola ce se
depalseaz
a pe
suprafata
de
masurat si
un contor
care
afiseaza
numarul
de rotatii
si de
fractiuni
de rotatii
ale
rolei.Aria
masurata
este
proportio
nala cu
numarul
de rotatii
ale rolei.

lani
met
rul
pola
r

Pa
rti
componen
te

Planimetr
ul polar
este
format
din doua
brate
articulate,
unul
dintre
acestea
fiind
bratul
integrator
4 pe care
este
montat
mecanism
ul
integrator
3 si tija
polara
2.Pe
bratul
integrator
4 este
trasata o
scara
gradata
din
milimetru
in
milimetru
si un
vernier
7.Tija
polara 2
are la un
capat
greutatea
1, iar la
celalalt
capat este
fixat
printr-o
articulatie
sferica, in
mecanism
ul
integrator
3.Bratul
integrator
4 are un
capat
liber
pentru
urmarirea
conturului
suprafetei
si este
prevazuta
cu un varf
de
urmarire
sau cu o
lupa cu
reticul de
urmarire,
iar la
celalalt
capat
trece prin
mecanism
ul
integrator
3 si este
fixat de
acesta cu
surubul
5.Lungim
ea
bratului
integrator
este
reglabila
si este
prevazuta
cu un
dispozitiv
de avans
fin 8 care
poate fi
blocat cu
surubul
6.Rola
integratoa
re 9 are
axul
paralel cu
bratul
integrator
si este
solidara
cu un
tambur
gradat cu
100 de
diviziuni;
fractiunile
de
diviziune
se citesc
pe un
vernier
alaturat
tamburulu
i.

Pri
ncipiul de
functionar
e.

Tija
polara 2
se fixeaza
intr-un
punct
exterior
sau
interior
suprafetei
ce
urmeaza
a-i
determina
aria cu
ajutorul
unui varf
metallic
aflat pe
partea
interioara
a greutatii
1.Se
marcheaz
a un punct
de
referinta
pe
conturul
suprafetei
ce
urmeaza a
fi
masurata.
Varful de
urmarire a
bratului
integrator
este
suprapus
pe
punctul
de
referinta
marcat si
este
deplasat
pe
intregul
contur al
suprafetei
.Deplasar
ea lui este
transmisa
prin
intermedi
ul bratului
integrator
4 la
mecanism
ul
integrator
3.Rola
integratoa
re 9
trebuie sa
se sprijine
permanen
t pe
suprafata
masurata.

Ci
tirea

Aria
suprafetei
masurate
este data
de relatia

A=2π r L
n

Unde: r =
raza rolei
integratoa
re

L=
lungimea
bratului
integrator

N=
numarul
de ture al
rolei citit
pe
mecanism
ul
integrator

L si r sunt
constante
ale
planimetr
ului care
se gasesc
in fisa
tehnologi
ca.

Ti
puri de
planimetr
e.

Cele mai
utilizate
tipuri de
planimetr
ee sunt:

-        
pl
an
im
etr
 ul
po
lar
,
pr
ez
en
tat
m
ai
su
s;

-        
pl
an
im
etr
ul
po
lar
cu
dis
c;

-        
pl
an
im
etr
ul
re
cti
lin
iu
uti
liz
at
pe
ntr
u
m
as
ur
ar
ea
ari
ilo
r
 su
pr
af
ete
lor
lu
ng
i
si
in
gu
ste
;

-        
pl
an
im
etr
ul
ra
di
al
uti
liz
at
pe
ntr
u
m
as
ur
ar
ea
ari
ei
di
ag
ra
m
el
or
de
inr
eg
ist
rar
e
 -        
pl
an
im
etr
ul
di
git
al

Masurare
a si
controlul
abaterilor
geometric
e

a)     
M
as
ur
ar
ea
si
co
ntr
ol
ul
ab
ate
ril
or
ge
o
m
etr
ice
cu
co
m
pa
rat
or

-
masurarea
si
controlul
abaterii
de la
circularita
te fig 1.34

Piesa de
masurat/v
erificat se
aseaza pe
o
prisma.Co
mparatoru
l este fixat
intr-un
support.P
alpatorul
comparat
orului se
aduce in
contact cu
piesa.Se
roteste
rama
mobila a
comparat
orului
pana cand
reperul 0
al scarii
gradate
este in
dreptul
acului
indicator.
Se roteste
piesa si se
fac
masurator
i pe mai
multe
directii de
masurare.
Se
inregistre
aza
valoriile
indicate
de
comparat
or.Tolera
nta de
circularita
te este
egala cu
diferenta
dintre
valoarea
cea mai
mare si
valoarea
cea mai
mica
inregistrat
a.Exempl
u in tab
1.35
Cu cat
numar
ul
directi
ilor de
masur
are
este
mai
mare
si
preciz
ia de
masur
are
creste.

Pentru
contro
lul
abater
ii de
la
circul
aritate
, se
compa
ra
tolera
nta
masur
ata cu
cea
indica
ta pe
desen
ul de
execut
ie a
piesei.
Piesa
este
mai
buna,
daca
tolera
nta
masur
ata
este
mai
mica
sau
egala
cu cea
indica
tea pe
desen.

-
masur
area si
contro
lul
abater
ii de
la
cilindr
icitate
a fig
1.34
Pentru
masur
area
abater
ii de
la
cilindr
icitate
,
masur
area
se
face
asema
nator
cu cea
pentru
masur
area
de la
circul
aritate
cu
difere
nta ca
se fac
masur
atori
si in
sectiu
ni de
masur
are se
alege
in
functi
e de
lungi
mea
piesei.

In
cadrul
tehnol
ogiilor
moder
ne de
contro
l, in
locul
compa
ratorul
ui cu
cadran
, se
utilize
aza
traduc
toare
de
diferit
e
tipuri
(cu
contac
te
electri
ce,
induct
ive,
pneu
matice
,
pneu
moele
ctrice
etc)

-
masur
area si
contro
lul
abater
ii de
la
planit
ate si
rectili
nitate
fig
1.36
Fig 1.36

Sche
ma de
masur
are
este
indent
ica cu
cea de
la
masur
area
abater
ii de
la
circul
aritate
si
conce
ntricit
ate.Pi
esa de
masur
at se
aseaza
pe
supraf
ata de
masur
are a
suport
ului
compa
ratorul
ui.Pen
tru
masur
area
abater
ii de
la
rectili
nitate
piesa
se
deplas
eaza
pe o
singur
a
directi
e si se
fac
masur
atori
pe
mai
multe
directi
i de
masur
are.

Pentru
masur
area
abater
ii de
la
planit
ate,
piesa
se
depas
eaza
pe
doua
directi
i si se
fac
masur
atori
pe
mai
multe
directi
i de
masur
are si
in mai
multe
sectiu
ni de
masur
are.

b)     
M
as
ur
ar
ea
si
co
ntr
ol
ul
ab
ate
ril
or
ge
o
m
etr
ice
cu
rig
le
pe
ntr
u
co
ntr
ol
ul
 re
cti
lin
ita
ti
si
pl
an
ita
tii
si
pl
at
ou
ri
de
ve
rif
ica
re
si
tra
sar
e.

-         
co
ntr
ol
ul
ab
ate
rii
de
la
pl
an
ita
te
si
re
cti
lin
ita
te.

Mijloa
cele
de
contro
l cele
mai
utiliza
te
pentru
contro
lul
rectili
nitatii
si
planei
tatii
sunt
rigle
pentru
contro
lul
rectili
nitatii
si
planei
tatii
fig
1.37.

Fig
1.37

Platou
rile se
folose
sc si
ca
baza
in
diferit
e
operat
ii de
contro
l. In
functi
e de
latime
a
supraf
etei
care
se
contro
leaza,
se
aplica
fie
metod
a
fantei
de
lumin
a, fie
metod
a
petelo
r de
vopse
a.

Riglel
e
pentru
contro
lul
rectili
nitatii
si
planit
atii
(STA
S
2518-
89) se
execut
a in
trei
tipuri,
11
forme
si sase
clase
de
preciz
ie.Cel
e mai
utiliza
te
sunt:

- rigle
de
contro
l cu
muchi
i
active
sunt
de
dimen
siuni
diferit
e si se
folose
sc
pentru
contro
lul
rectili
nitatii
prin
metod
a
fantei
de
lumin
a.

- rigle
de
contro
l cu
supraf
ete
active
se
folose
sc
pentru
contro
lul
rectili
nitatii
prin
metod
a
fantei
de
lumin
a sau
prin
metod
a
petelo
r de
contac
t.

Contr
olul
abater
ii de
la
planit
ate si
rectili
nitate
se
poate
face
folosi
nd
urmat
oarele
metod
e:

-a
fantei
de
lumin
a;

-a
urmel
or de
vopse
a;

-a
compa
rarii
dimen
sional
e;

-
optice
.

La
contro
lul
prin
metod
a
fantei
de
lumin
a fig
1.38
(a) se
aseaza
rigla
pe
muchi
a de
lucru
pe
supraf
ata
piesei
si se
observ
a
fanta
de
lumin
a intre
piesa
si
muchi
a de
lucru.
Lungi
mea
riglei
este
mai
mare
decat
lungi
mea
supraf
etei
contro
late.P
e
partea
opusa
a
piesei,
trebui
e
asigur
ata o
ilumin
are
suficie
nt de
putern
ica si
unifor
ma.Fo
losirea
unui
etalon
de
fanta
permit
e
crester
ea
exactit
atii
masur
arii.Fa
nta de
lumin
a
etalon
se
realize
aza
intre
cale
plan
parale
le de
diferit
e
dimen
siuni
si o
rigla
fir de
par fig
1.38
(b).
Fig
1.38

La
contro
lul
prin
metod
a
petelo
r de
contac
t se
pot
folosi
rigle
cu
muchi
i
active
late
sau
placi
de
verific
are.Su
prafat
a de
lucru
se
unge
unifor
m cu
un
strat
subtir
e de
vopse
a,
dupa
care
se
aseaza
supraf
ata
vopsit
a pe
supraf
ata de
contro
lat.Se
impri
ma
riglei
o
deplas
are
longit
udinal
a
astfel
incat
sa
vina
in
contac
t cu
toata
supraf
ata de
verific
at.Pet
ele de
vopse
a
raman
pe
proem
inente
le
supraf
etei
verific
ate,
care
au
venit
in
contac
t cu
supraf
ata
vopsit
aa
riglei.
Planei
tatea
se
apreci
aza
dupa
numar
ul de
pete
de
vopse
a si
dupa
reparti
zarea
lor.Cu
cat
numar
ul de
pete
este
mai
mare
si
reparti
zarea
lor
este
mai
unifor
ma,
abater
ea de
la
planei
tate
este
mai
mica.
(75%)

La
contro
lul
prin
metod
a
compa
rarii
dimen
sional
e
putem
:

-
aseza
rigla
pe
supraf
ata de
contro
lat si
introd
ucem
lere in
spatial
dintre
muchi
a
activa
a
riglei
si
supraf
ata
contro
lata.A
batere
a de
rectili
nitate
este
egala
cu cea
mai
mare
grosi
me a
lerelor
utiliza
te;

-
aseza
rigla
pe
doua
cale
de
acceas
i
dimen
siune,
cale
care
sunt
asezat
e pe
supraf
ata de
contro
lat.Cu
ajutor
ul
altor
cale
se
masoa
ra
distant
a
dintre
rigla
si
supraf
ata
piesei
in
diferit
e
puncte
ale
aceste
ia.Aba
terea
de la
rectili
nitate
este
egala
cu
difere
nta
dintre
cea
mai
mare
distant
a
masur
ata si
lungi
mea
nomin
ala a
calei
pe
care
se
sprijin
a
rigla.

Contr
olul
rectili
nitatii
si
planit
atii
supraf
etelor
piesel
or
mari
si
grele
se
execut
a cu
ajutor
ul
platou
rilor
sau
riglelo
r de
verific
are si
al
calelo
r plan
parale
le fig
1.39

Fig
1.39
 1.6               
Mas
urar
ea si
cont
rolu
l
volu
mul
ui

Volumul
este
domeniul
marginit
de
suprafete.
Cand
volumul
este
ocupat de
lichid se
numeste
capacitate
.

Capacitat
ea se
masoara
in litri.

U
nitatea de
masura

Unitatatil
e de
masura
pentru
volum
sunt date
in tabel
1.40

Unitatea de
 masura in SI

Denumire

Metru
cub

Tab 1.40

Relatia
dintre
unitate de
masura
pentru
volum si
unitatea
de masura
pentru
capacitate
este:

1
l=1,00002
8∙10-3m3

M
etoda de
masurare
a
volumului
Masurare
a
volumelor
se face in
scopul
determina
rii
cantitatii
de lichide
sau gaze
cuprinse
in
volumele
respective
.

Volumul
se poate
determina
prin
urmatoare
le
metode:

a)     
M
et
od
e
in
dir
ect
e

- metoda
geometric
a

La
metoda
geometric
a se
utilizeaza
formulele
de calcul
ale
volumului
invatate la
geometrie
.Se
descompu
ne in
corpuri
geometric
e simple,
in acest
caz un
paralelipi
ped si o
prisma
dreapta.D
imensiuni
le a,b,c,d
se
determina
cu
mijloace
de
masurare
pentru
lungimi.

Volumul
obiectului
V=V1+V2

V1=a∙c∙d
(volumul
paralelipi
pedului)

V2=1/2
a(b-c)
(volumul
prismei)

- metoda
gravimetri
ca

La
metod
a
gravi
metric
a se
utilize
aza
 definit
ia
volum
ului
invata
ta la
fizica
volum
ul =
masa(
densit
ate)

Masa
se
deter
mina
prin
cantar
ire, iar
valoar
ea
densit
atii se
alege
din
tabele
in
functi
e de
natura
materi
alului
.

b) Metoda
de
comparati
e

Volumul
lichidului
se
compara
cu o
masura
etalon.ma
joritatea
mijloacel
or de
masurare
a
volumului
se
bazeaza
pe metoda
de
comparati
e.

Anexe

Anexa 1.
Subleru
Anexa
2
Micro
metru

Biblio
grafie

1-
Aurel
Ciocar
lea-
Vasile
scu,
Ion
Neagu
,Maria
na
Const
antin.
Tehni
ci de
masur
are in
dome
niu.

2-
Aurel
Ciocar
lea-
Vasile
scu,M
ariana
Const
antin

Solicit
ari si
masur
ari
tehnic
e

3-
Mihae
la
Ionesc
u,Dan
iela
Burdu
sel
Maria
na
Tanas
escu

Cultur
a de
specia
litate
pregat
ire de
baza

4-
Const
antin
Mitu,
Petre
Dodoc
,Gheo
rghe
Diaco
nescu,
Anca
Manol
escu

Apara
te si
sistem
e de
masur
are ,
in
constr
uctia
de
masini
editur
a

Tehni
ca