1.DEFINIŢIE- C.M. constituie în 4.ÎNTREBĂRI: cum?, în ce fel?, în ce mod?, în ce
frază o realizare propoziţională a chip?, cât? complementului circumstanţial de mod sau îndeplineşte în frază funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. 2. TERMENI REGENŢI 5.CONTRAGERE / EXPANSIUNE - a. verb: EXEMPLE A acţionat după cum hotărâse. El vorbeşte cum a fost învăţat. (calm) b. locuţiune verbală: Atât au făcut, cât au putut. Ea se dă de-a rostogolul precum i-a (Mult) văzut pe colegii ei. Procedezi oricum vrei. (corespunzător) c. adverb : El cântă frumos după cum ştie mai A plecat fără să spună. bine. (în grabă) d. adjectiv: El este deştept precum este şi tatăl lui. 3.ELEMENTE DE RELAŢIE 6.Observaţii: 1. Propoziţia subordonată modală poate avea în a. adverbe relative: cum, precum, regentă ca elemente corelative adverbe şi locuţiuni cât, ce adverbiale: aşa, astfel, atât, întocmai. b. locuţiuni conjuncţionale 2. Topica modalei este liberă: poate sta înaintea subordonatoare: după cum, ca şi regentei, după regentă sau poate fi intercalată în cum, ca şi când, de parcă, pe măsură regentă. Modalele introduse prin locuţiunile ce, fără să, atât cât etc. conjuncţionale de parcă şi de cum stau c. adverbe nehotărâte: oricum, întotdeauna după regentă. oricât, 3. Atunci când modala stă înaintea regentei, se desparte prin virgulă, dacă are un corelativ în regentă, iar atunci când este intercalată se izolează prin virgule, dacă este aşezată înaintea predicatului.