Câmpia Română

Limite

- Este situată în partea de S a țării și cuprinde întrega zonă joasă care se desfășoară de-a
lungul Dunării inferioare, de la Drobeta Turnu-Severin în V și Galați în E
- N- Podișul Getici (până la valea Dâmbovițai), Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- Limita vestică, sudică și estică o formază valea Dunării

Geneza și litologia

- S-a format prin sedimentare pe resturile unui vechi lac – Lacul Sarmatic, peste care s-a
așezat un strat de loess
- Are un fundament de platformă ce corespunde Platformei Moesice. Aceasta este
compusă din șisturi cristaline cu intruziuni granitice
- Etapele de formare care au dus la formarea C.R se pot grupa în două cicluri
 Ciclul pleistocen
 Ciclul holocen
Pleistocen
 C.R corespunde unei vaste arii depresionare dintre Carpați și Balcani care a fost acoperită
de apele Mării Sarmatice timp îndelungat –din cretacicul inferior odată cu începerea
formării Carpaților
 Urmează etapele de colmatare(umplere) treptată cu depozite sedimentare aduse de apele
curgătoare și de alți agenți
 Înălțările de la sfărșitul pliocenului înregistrate de fazele orogenetice din Carpați și
Balcani au accelerat eroziunea fluviatilă, care concomitent cu retragerea lacului spre E, a
îmbrăcat depresiunea cu o cuvertură de nisipuri și pietrișuri fluviatile, conturînd
ănceputul formării C.R
 O primă exondare este marcată de acumularea conurilor de dejecție ale râurilor ce
coborau din Carpați – alcătuind statele de Cândești
 Are loc revenirea apelor și depunerea unui complex de formațiuni marnoase și argiloase
 În pleistocenul superior continuă retragerea Lacului Getic spre E
 Deasemenea are loc în cea mai mare parte și depunerea depozitelor de nisipuri-
cunoscute sub numele de ,,Complexul de nisipuri Mostiștea,, - din zona centrală a
câmpiei
 Urmează peste toate aceste formațiuni sedimentare depozitele de loess
Holocen
o Corespunde retragerii ultimelor resturi ale lacului Getic și evidențiarea zonei de
subsidență din zona Siretului Inferior
o Formarea reliefului de dune
o Continuă depunerea formațiunilor loessoide
 o Formarea limanelor fluviatile prin închiderea gurilor unur mici afluenți mai mici ai
Ialomiței și Buzăului
o Formarea crovurilor, ca forme depresionare de tasare a loessului
- Litologia cuprinde nisipuri, pietrișuri , argile, acoperite cu un strat de loess
Relieful
- C. R se apleacă de la N la S, după cum curg rîurile dar și de la v la E, după cum s-au
retras apele lacului Getic, având partea cea mai joasă (10-20m) în C. Siretului Inferior
Relieful major este reprezentat de tipul de câmpie fluvio-lacustră
- În general câmpia are un relief plat, tabular (neted), larg desfășurat și compartimentat de
văile largi ale afluenților Dunării
- Monotonia este întreruptă de prezența crovurilor și de relieful de dune
- Are o desfășurare V-E, curbată spre NE, o lungime de 600km și o lățime max. De 140 km
–Zimnicea-Pitești și minimă -20 km în V. Olteniei
- Este acoperită cu o cuvertură de loess (4-40m) și pe alocuri nisipuri eoliene
- După modul de formare se disting următoarele tipuri de câmpii:
 Câmpii piemontane înalte : Pitești, Tîrgoviște, Ploiești – cu o cuvertură subțire de
pietrișuri
 Câmpii de glacis –sunt specifice contactului cu Subcarpații de Curbură – C.
Istriței, C. Râmnicului, C. Putnei, C. Covurlui
o Constituie un glacis rezultat prin glacisarea teraselor acoperit cu un
material gros de tip coluvo- proluvial
 Câmpii de subsidență – joase cu râuri divagante : c. Buzăului, C. Siretului Inferior
 Câmpii tabulare – foste terase: C. Olteniei , C. Vlăsiei , C. Boianului
Diviziuni
1. C. Olteniei – între Dunăre, Olt și pod. Getic. Este o câmpie tabulară, acoperită în mare
parte cu nisipuri fixate prin vii ori prin culturi irigate. Cuprinde :
o C. Blahniței
o C. Băileștilor
o C. Romanați
2. Câmpia centrală – între Olt și Argeș – cu aspect de câmp înalt (150-250m). Cuprinde :
o C. Piteștilor / câmpie piemontană înaltă -300m
o C. Bioanului /între Olt și Vedea – tabulară
o C. Găvanu –Burdea / între Vedea și Argeș
o C. Burnasului – de-a lungul Dunării
o C. Tîrgoveștei și C. Ploieștilor
o C. Titu –Gherghița - câmpie de subsidență
3. Câmpia estică între Argeș și Dunăre – cuprinde :
o C. Vlăsiei – tabulară
o C. Bărăganului
o C. Siretului Inferior
 - Piemont – câmpie acumulativă dezvoltată la contactul unor munți înalți cu regiuni joase,
netede.

- glacis – suprafaţă slab înclinată creată priazin lacustr- până la umplerea sa n eroziune sau
acumulare la baza versanţilor

- colmatare -proces de depunere a materialului transportat de apele curgătoare, având ca

rezultat ridicarea treptată a fundului unei depresiuni, a unui

- !subsidenţă- mişcare lentă de lăsare (coborîre) a unor porţiuni din scoarţa terestră(este
caracteristică fundului bazinelor tectonice, dar şi unor porţiuni de uscat- câmpii de
subsidenţă), aici procesul de acumulare de materiale sedimentare este intens

Lunca Dunării

- Este o treaptă de relief mai joasă decât câmpia

- Urmărește cursul Dunării de la intrarea în C. Română până în zona Deltei
- Crește în lățime ajungând la 20-25 km în dreptul celor două bălți
- Lucrările hidroameliorative cuprind: îndiguiri, desecări, irigații, amenajarea unor lacuri
piscicole