DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC AL

PACIENTULUI DIABETIC ( DIABET TIP 1 ȘI 2 )

Diabetul este o afecțiune metabolică . O persoana care suferă de diabet prezintă o cantitate
exagerată de glucoză în sânge , aceasta acumulându-se din cauza unei dereglări
pancreatice , producând insulină insuficientă ori deloc, sau din cauza celulelor care nu
răspund corespunzător la acțiunea hormonului.

CLINIC

Diabet de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 apare atunci când sistemul imunitar începe să distrugă
celulele beta din pancreas. Diabetul de tip 1 este frecvent diagnosticat in
copilărie și sub vârsta de 35 de ani, nu este asociat cu greutatea în exces și
constituie 10% din totalul cazurilor de diabet. Simtomele apar mult mai rapid
decat cele din diabetul de tip II.
”Simptomatologia constă în :
 eliminare excesivă de urină(poliurie)
 sete excesivă(polidipsie)
 consum sporit de alimente (polifagie)
 scădere în greutate
 oboseală” (Băluță 2008)
Pacienții mai prezintă:
 xerostomia (uscăciunea gurii)
 stări de greață si vărsături
 dureri abdominală
 vedere neclară (zahărul se acumulează în cristalinul ochiului absorbind apa suplimentară,
iar acest lucru schimbă forma cristalinului si estompează vederea )

 halena (mirosul de mere verzi, fermentate, al respiratiei ) la debut

  infectii frecvente ale pielii, vaginale sau ale tractului urinar
 pierdere în greutate

Diabet de tip II

Este o afecțiune cronică, definită printr-un deficit insulinosecretor asociat unei

insulinorezistențe periferice variabile , ce tulbură reglarea metabolismului
energetic al întregului organism. Apare mai frecvent la aduți și vârstnici.

Frecvent pacienții prezintă:

 polidipsie
 poliurie
 vedere încețoșată
 stare de iritabilitate
 parestezia mâinilor si picioarelor
 astenie
 ”foame intensă- deoarece insulina din sânge nu este funcționează corect,
sau nu există deloc, celulele nu își obțin energia, corpul poate reacționa
încercând să găsească mai multă energie – mâncare.
 tăieturi și vânătăi care nu se vindecă corespunzător- hiperglicemia
afectează procesul de vindecare
 infecții de piele și vaginale frecvente și repetate- hiperglicemia afectând
și sistemului imunologic
 mâncărimi de piele- simptom mai rar
 Gingiile sunt roșii și / sau umflate” (Lal 2016)

PARACLINIC

Diabet de tip I

1) Teste pentru determinarea nivelului de glucoză în sange.

  Glicemia pe a-jeun >126 mg/dl.
 Glicemia in orice moment din zi >200 mg/dl.
 TTGO (testul de toleranță la glucoza pe cale orală) – se indică rar la
copii.
2) Hemoglobina A1C -determinarea hemoglobinei glicate oferă o
estimare retrospectivă a statusului glicemic, independentă de ritmul
circadian, dietă și alte fluctuații tranzitorii ale concentrației glucozei în
sânge
3) Teste pentru anticorpi
Pentru ca diferențierea dintre diabet tip I si diabet tip II este dificilă se pot doza
următorii anticorpi:
 Anti transportori de zinc (ZnT8Ab)-persoanele cu diabet zaharat de tip 2
sau diabet gestational nu produc anticorpii anti-transportori de zinc, care
sunt prezenti la 60-80% din pacientii cu diabet de tip 1 la debut..
 Anti GAD65 (GAD65Ab)-sunt prezenți si la copiii cu diabet de tip 1, la
debut, dar apar mai frecvent la vârste mai mari.
 Anti insulina (IAA).-sunt prezenți mai ales la copii sau adolescenți.
 Anti IA-2/IA-2beta (IA-2Ab).-sunt prezenți mai ales la copiii cu diabet de
tip 1, la debut.
Aceste analize se pot face și preventiv, mai ales daca se știe ca există cazuri
de diabet in familie.

Diabet de tip II

1) Testarea glucozei plasmatice/serice – glicemia pe a-jeun, glicemia in

orice moment din zi și TTGO
”Pentru a pune diagnosticul de DZ 2 sunt necesare 2 valori >126 mg/dl
crescute ale glicemiei à jeun, la 2 determinãri efectuate în zile diferite”
(Bãtãiosu 2005)

2) Testarea HBA1C (hemoglobina glicată)

 Un criteriu din cele 4 enumerate mai jos este suficient pentru a pune
diagnosticul de DZ:
 prezența simptomelor și o glicemie întâmplătoare (în orice moment
al zilei) ≥ 200 mg/dl;
 cel puțin, două glicemii a jeun ≥ 126 mg/dl , în zile diferite

 glicemie ≥ 200 mg/dl la 2 ore după administrarea de 75 g glucoză

(testul de toleranța la administrarea orală de glucoză);
 hemoglobina glicozilată (HbA1c) ≥ 6,5 %;
”Se recomandă ca diagnosticul DZ să se bazeze pe HbA1c sau GB şi,
dacă există îndoieli, se utilizează TTGO.” (Ghidul ESC 2019 de diabet, pre-
diabet, şi boli cardiovasculare realizat în colaborare cu EASD 2019)

BIBLIOGRAFIE
Bãtãiosu, Dr. Monica. DIABETUL ZAHARAT TIP 2. Ghid de practică pentru medicii de familie . 2005.

Băluță, Monica. Pentru o inimă sănătoasă. Diabetul zaharat. 2008.

Ghidul ESC 2019 de diabet, pre-diabet, şi boli cardiovasculare realizat în colaborare cu EASD. 2019.

Lal, Dr. B. Suresh. Public Health Environment & Social Issues in India. 2016.

Siteuri utile : https://viatacudiabet.ro/ , https://newsmed.ro/ , https://www.medscape.com/