Foametea a fost provocata de bolisevici din cauza refuzurilor

taranilor de a face colhozurile, cu scopul de ai inspaiminta. In

46-67 a fost an secetos cind de pe hectarul de pamint se primea
cite 400-600 kg de griu, iar la stat impozitul era aproximativ
acelas. Moldova avea plan de impozit de cereale, carne, lina,
oua, care trebuia implinit. Si neajungind hrana pentru a aduna
cantitatea necesara, de la oameni se cerea cu forta sa fie date
statului o cantitate “adaugatoare”.
Taranii spunind ca nu au deunde plati impozitele, se
trimetea de la “sovietul satesc” la gospodarii cite 5-7 oameni
care cautau toata casa pentru a gasi macar un graunte de griu
sau secara. Tot ce gaseau era luate cu carutile sau sacii si
maturate podurile pina la ultimul samint. Oamenii ascundeau
griul pentru a nu fi gasit. Insa bolisevicii, pentru al gasi, imblau
ca serpii cu niste sulite de fier si le infigeau oriunde credeau ei
ca ar putea fi ascuns griul.
Daca taranii aveau animale domestice ca vaca, gaini sau
altele, ele erau tinute in casa, pentru a nu fi furate. Care nu au
dovedit sa ascunda cele de-ale gurii mureau pe marginile
drumurilor, preotii umblau ca carutile si stringeau trupurile
oamenilor si le duceau la cimitir.
Taranii vindeau tot ce aveau in casa: icoane, prosoape,
covoare, haine, material de tzesut, obiecte pretioase pentru a
le schimba cu piinea. O pine era un covor, o bucata de macuc
era 25 de coate de material de tesut, copiilor macucul le parea
la gust ca mierea.
Existau si cazuri de canibalizm. Femeile isi ucideau copii
mici de 1 an pentru a hrani familia. Altii se ocupau cu uciderea
oamenilor si vindeau carnea.
 Un caz care a ajutat la rezistanta contra foametii a fost ca in
apropierea orasului Cernauti era gasita o fabrica de zahar unde
erau groape cu resturile tehnologice, asa numitul borhot, la
care oamenii plecau pentru al colecta, si a face din el turtele. un
copilul de 18 ani a unui vecin din sat a plecat in cautarea hranei,
nestiind nici un loc precis la care se putea deplasa a plecat cu
un curent mare de oameni cu trenul si avind noroc a ajuns la
acea fabrica. El povesteste ca acolo ia iesit in intimpinare un om
zdravan, ucrainean, care la intrebat in limba rusa daca a venit
dupa borhot, copilul a raspuns “Da”, acesta la rindul lui ia pus 2
pietre facindui ca semn locului de unde el putea lua borhotul, el
ia spus ca acest loc costa 5 ruble si de acolo putea lua atita cit
poate duce. Copilul avea bani cu el si a platit. Tabloul care la
vazut acolo nu-l putea uita nici odata. Oamenii cu sutele se
duceau in acele gropi si le rascoleau pina la fund, erau si
personae care decedau chiar in ele tinind in mina cite un pumn
de borhot.
In concluzie pot spune ca nu seceta – care a mai avut loc în
Moldova, fără însă a duce la canibalism generalizat – a provocat
dezastrul, ci metodele de guvernare staliniste, dorinţa de a
construi viitorul luminos fără a ţine cont de preţul plătit în acest
scop.