Sunteți pe pagina 1din 4

Trunchiul cerebral

Structura externă a trunchiului cerebral


Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente şi anume:
- Bulbul;
- Puntea;
- Mezencefalul alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii cvadrigemeni.

Este delimitat astfel:


- inferior se continuă cu măduva spinării la nivelul planului ce trece prin marginea
superioară a arcului posterior al atlasului şi mijlocul arcului anterior al atlasului;
- superior se continuă cu diencefalul.

Encefalul - sectiune mediana

Prezintă 4 feţe reprezentate de:


- O faţă anterioară;
- O faţă posterioară;
- Două feţe laterale.

a. Faţa anterioară
este alcătuită din 3 componente:
- etajul bulbar;
- etajul pontin;
- etajul mezencefalic.
Etajul bulbar este delimitat astfel:
- Superior - de şanţul bulbopontin la nivelul căruia se găseşte originea aparentă a nervului
VI sau abducens;
- Inferior - de un plan inferior dus la nivelul decusaţiei piramidale.

Pe linia mediană a etajului bulbar se găseşte şanţul median anterior bulbar ce se termină:
superior la nivelul foramenului caecum, iar inferior la nivelul decusaţiei piramidale.
Lateral, de o parte şi de alta a şanţului median anterior bulbar se găsesc şanţurile colaterale
anterioare bulbare la nivelul cărora ȋşi are originea aparentă nervul XII (hipoglos).

Etajul pontin este delimitat ȋn porţiunea superioară de şanţul pontopeduncular


(pontomezencefalic), iar ȋn porţiunea inferioară de şanţul bulbopontin.
Pe linia mediană se identifică şanţul bazilar prin care trece artera bazilară. De o parte şi de
alta a acestui şanţ se găsesc piramidele pontine, iar la limita dintre faţa anterioară şi cea
laterală se poate identifica originea aparentă a nervului trigemen sau V cu cele două
radăcini: una mare, senzitvă şi una mică, motorie.

Etajul mezencefalic este alcătuit din faţa anterioară a celor doi pedunculi cerebrali. Aceştia
delimitează ȋmpreună cu corpii mamilari ai hipotalamusului fosa interpedunculară.
La nivelul feţei mediale a pedunculilor cerebrali ȋşi are originea aparentă nervul III sau
oculomotor. - Fasciculul gracilis se continuă cu corpul restiform;
- La nivelul unghiului lateral al ventriculului IV cei doi corpi restiformi formează pedunculul
cerebelos inferior ce face legătura dintre bulb şi cerebel.

Segmentul intraventricular este alcătuit din triunghiul bulbar al planşeului ventriculului IV şi


prezintă:
- La nivelul liniei mediane se găseşte şanţul nenumit;
- De o parte şi de cealaltă a şanţului nenumit se găsesc trei trigoane: trigonul hipoglosului
(situat medial), trigonul vagului (central) şi aria vestibulară (situată lateral);
- Superior de trigonul vagului se poate identifica foseta inferioară.

Etajul pontin este alcătuit din triunghiul pontin al planşeului ventriculului IV cerebral şi este
delimitat prin intermediul celor doi pedunculi cerebeloşi superiori.

Se pot identifica:
- Coliculii faciali sau eminenţa teres de la nivelul cărora pleacă eminenţa medială sau
funiculul teres;
- Tuberculul acustic localizat la nivelul bazei ariei vestibulare;
- Superior de tuberculul acustic se găseşte foseta superioară, iar superior de aceasta, locus
coeruleus.

Etajul mezencefalic este alcătuit din coliculii cvadrigemeni superiori şi inferiori ce sunt


legaţi de corpii geniculaţi. Ȋntre coliculii cvadrigemeni se găseşte şanţul cruciform. Ȋn
porţiunea superioară a acestui şanţ este localizată glanda epifiză, iar ȋn porţiunea inferioară,
vălul medular superior. De o parte şi de alta a vălului medular superior se găseşte originea
aparentă a nervului trohlear sau nervul IV.

).

Nervii cranieni

Structura internă a trunchiului cerebral


Trunchiul cerebral este alcătuit atât din substanţă cenuşie cât şi din substanţă albă.

Substanţa albă a trunchiului cereberal


este reprezentată de:

1. Fibrele cerebeloase sunt dispuse sub forma celor trei perechi de pedunculi cerebeloşi.
- Pedunculii cerebeloşi inferiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor: spinocerebelos
posterior, arcuatocerebelos, vestibulocerebelos, cuneocerebelos, olivocerebelos,
paraolivocerebelos, trigeminocerebelos, iar eferenţe se realizează prin intemediul fibrelor
cerebeloolivare, cerebelovestibulare, cerebeloreticulare.
- Pedunculii cerebeloşi mijlocii sunt alcătuiţi din fibre pontocerebeloase.
- Pedunculii cerebeloşi superiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor:
spinocerebelos anterior, ceruleocerebelos, rubrocerebelos, iar eferenţele sunt realizate prin
intermediul fibrelos cerbelotalamice şi fibrelor cerebelorubrice.

2. Căile ascendente cu origine medulară sunt reprezentate de:


- Căile spinobulbare - primul neuron este ȋn ganglionul spinal, al doilea neuron este ȋn
nucleii bulbari (gracilis, cuneat, cuneat accesor), al treilea neuron este ȋn nucleul ventral
posterolateral de nivelul talamusului, iar al patrulea neuron este localizat la nivel cortical ȋn
ariile somestezice I şi II.
Rol: transmiterea sensibilităţii tactile fine, diferenţiale, kinestezice conştiente.
- Căile spinotalamice sunt ȋn număr de două: calea paleospinotalamică şi calea
neospinotalamică.
Pentru calea paleospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului spinal, al doilea
neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al treilea neuron este la nivelul
nucleilor intralaminari şi posterior faţă de talamus.
Pentru calea neospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului spinal, al doilea
neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, al treilea neuron este la nivelul nucleilor
intralaminari, posterior şi posterolateral faţă de talamus, iar al patrulea neuron este la nivel
cortical, ȋn aria somestezică I.
- Căile spinocerebeloase sunt reprezentate de fasciculul spinocerebelos posterior şi
fasciculul spinocerebelos anterior.
Fasciculul spinocerebelos anterior are primul neuron la niveul ganglionului spinal, al doilea
neuron la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al treilea neuron la nivelul
paleocerebelului.

3. Fibrele descendente sunt reprezentate de:


- Fasciculul rubrospinal;
- Fasciculul tectospinal;
- Fasciculul vestibulospinal;
- Fasciculul reticulospinal;
- Fasciculul interstiţiospinal;
- Fasciculul fastigiospinal;
- Fasciculul olivospinal.

Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral este alcătuită atât din substanţă cenuşie


cât şi din substanţă albă. Este situată central la nivelul trunchiului cerebral, pe toată
lungimea lui având multiple funcţii:
- Centrii de integrare asigurând: presiunea sanguină, contracţia cordului, respiraţia, centrii
vomei, a micţiunii şi a funcţiilor sexuale;
- Centrii reticulari activatori;
- Centrii de modulare a ȋntregului sistem central ce susţin atenţia şi ciclul somn-veghe;
- Centrii motori ce coordonează atât tonusul muscular cât şi postura;
- Centrii ce coordonează mişcările globilor oculari.

Aferenţele formaţiunii reticulate sunt reprezentate de căile senzitive, motorii şi viscerale.


Eferenţele formaţiunii reticulate sunt spre măduvă, dar şi spre diencefal.

Substanţa cenuşie
este dispusă sub formă de nuclei, ce sunt separaţi prin intermediul substanţei albe ce este
dispusă perinuclear.

S-ar putea să vă placă și