OAMENII, SOCIETATEA ȘI

LUMEA IDEILOR
POLITICILE CULTURALE ȘI ROMÂNII DIN AFARA
GRANIȚELOR
 Româniisub stăpânire străină în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX
Românii din Transilvania, Banat și Bucovina au
fost supuși unei politici de deznaționalizare sub
stăpânirea habsburgică, apoi austro-ungară,
din 1867.
După anul 1860, regimul liberal din imperiu a
făcut posibilă, pentru scurt timp, activitatea
Dietei de la Sibiu, cu majoritate românească.
Româniisub stăpânire străină în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX
Dieta de la Sibiu a adoptat legi favorabile
românilor,anulate ulterior, în perioada regimului
dualist austro-ungar, când Transilvania și Banatul au
fost incluse în Ungaria.
În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-
lea , românii și-au păstrat identitatea națională,
datorită activității școlilor, societăților
culturale(ASTRA, de la Sibiu) și publicațiilor
românești(Tribuna sau Românul).
Românii din Ungaria conform
recensământului din 1890
Stema istorică a Transilvaniei din 1659 până în 1867
 Transilvania ca parte componenta a stemei
Imperiului Austro-Ungariei din 1857 până 1919
Transilvania ca parte componenta a stemei Regatului Ungariei din 1867
până în 1918
 Româniisub stăpânire străină în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și începutul
secolului XX
Românii și-au constituit Partidul Național Român
(P.N.R.). Acesta a adoptat tactica politică pasivistă,
al cărei moment culminant a fost atins atins în
anul 1892, când fruntașii românilor (Ioan Rațiu,
Vasile Lucaciu și Iuliu Coroianu) au redactat
documentul intitulat Memorandum.Documentul
respingea anexarea la Ungaria și revendica
autonomia etnică a românilor. Din anul 1905,
P.N.R. a trecut la activism politic, trimițând, în
Parlamentul de la Budapesta, câte 5-10 deputați.
 Semnatarii Memorandumului din Transilvania: Rîndul de sus (de la stînga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, Dr. D.O.Barcianu, Gherasim
Domide, Dr. Teodor Mihali, Dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patiţa; Rîndul de jos (de la stînga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe
Pop de Băseşti, Dr. Ioan Raţiu, Dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Septimiu Albini.
 Sarcini de lucru
PRONUNCIAMENTUL DE LA BLAJ (1868)
Ne pronunțăm pentru redeschiderea Dietei transilvane
pe baza unei adevărate reprezentațiuni populare(...). Că
noi dieta pestană nu o putem considera îndreptățită a face
legi valide pentru Transilvania(...).
MEMORANDUM (1892)
ReprezentanȚii alegătorilor români(...) au căzut de astă
dată cu toții de acord că e o chestiune de prudență
patriotică faptul ca românii să nu mai facă încercarea de a
se folosi de dreptul lor de a alege deputați, ci să se
considere ca nefiind reprezentați în dieta țării lor.
 Sarcini de lucru

Comparați mesajele transmise și explicați

atitucdinea politică adoptată de românii din
Transilvania după 1867 și până la 1905.
 
 Româniisub stăpânire străină în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și începutul
secolului XX
La rândul lor, românii din Bucovina și-au păstrat conștiința
națională, tradițiile și limba datorită școlilor, societă ților culturale,
precum Arboroasa, sau a publicațiilor românești, ca Glasul Bucovinei. În
lupta pentru unirea cu România s-au remarcat Iancu Flondor și Ioan
Nistor.
În Basarabia, societățile culturale (Societatea pentru Cultura Națională,
creată de Pavel Dicescu) și publicațiile în limba română( Basarabia și
Cuvânt moldovenesc) au avut un rol important în menținerea conștiinței
naționale românești în fața procesului de rusificare a populației.
Printre cei care s-au remarcat în lupta pentru unirea cu România au
fost Vasile Stroescu, Ion Inculeț și Pantelimon Halippa.
În Dobrogea, stăpânită de otomani până în 1878, limba și conștiința
națională au fost menținute datorită școlilor române ști, multe dintre
ele funcționând prin susținerea patriotului Nifon Bălășescu.
Forme de sprijin și solidaritate cu românii aflați sub stăpânire străină

Românii din Vechiul Regat i-au susținut moral și material pe diferite căi,
pe cei aflați sub stăpânire străină. La București, au fost constituite
Societatea Transilvania (1867) și Iredenta Română (1882), denumită apoi
Societatea „Carpații”, care au difuzat cărți, publicații și alte materiale
patriotice în Transilvania.
În timpul mișcării memorandiste din Transilvania, frunta șii P.N.R., care
au fost condamnați la închisoare, în anul 1894, într-un proces desfă șurat la
Cluj, au fost eliberați, în urma protestelor organizate în Vechiul Regat.
Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor, înființată în 1890 la
București, a susținut viața culturală a românilor afla ți sub stăpânire
străină, iar din 1914, s-a numit Liga pentru unitatea politică a tuturor
românilor.
România i-a sprijinit pe plan cultural și pe românii aflați la sud de
Dunăre, în Imperiul Otoman și în celelaltestate balcanice, îndeosebi în
domeniul învățământului.
 Sarcini de lucru

Realizați un eseu în care să comparați situația în care

se găseau românii din Transilvania în prima jumătate
a secolului al XIX-lea cu cea de la sfârșitul aceluiași
secol.
 Realizat de :
profesor Raluca Bonteanu,
Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan”, Giurgiu.