NURSING IN NEFROLOGIE                                                                                               

CURS 1

Rinichi+cai excretoare
T12 – L3 – localizare rinichi
Capsula+cortex+zona medulara
In cortex – glomerulii renali
Zona medulara: se gasesc piramidele renale orientate cu baza spre cortex si varful spre bazinet.
Prin hilul renal trec toate vasele de sange
Nefornul este format din crepuscul glomerular (ghem de capilare) si capsula Bowman „polul vascular” +
polul urinar.
Vezica este situata inapoia osului pubian.
Uretra porneste din partea inferioara a vezicii ( la barbati 15 cm, la femei 4 cm).
La un pacient cu afectiuni renale este foarte important bilantul hidroelectrolitic si cantarirea.
Sumar de urina: cautam  compozitia chimica a urinei (pH, nitriti, densitate, culoare, urobilinogen).
O data cu sumarul se face si sedimentul de urina (avem examinare microscopica – ce fel de celule avem in
urina).
O alta analiza: probele de biochimie (stabilim glicozuria, calciuria, creatinina urinara, acid uric urinar).
Putem lucra si ionograma urinara (sodiu, potasiu, clor).
Avem nevoie de urina colectata pe 24 h.
Se face recoltarea intr-un recipient gradat, dupa ce a aruncat prima urina de dimineata.
Urocultura: examenul bacteriologic al urinei, recipient steril, igiena riguroasa inainte de recoltare, se
recolteaza jetil din mijloc, nu atingem capacul.
Pacientul nu ia medicamente timp de 48-72 ore.
Unele probe (biochimie urinara), cu restrictie alimentara. Atunci cand pacientului i se recolteaza urina/24h
se recomanda sa aiba un regim hidric normal/moderat.
Materiale necesare: recipiente + recipient steril
Daca pacientul nu poate sa recolteze, se face cu sonda Folley cu balonas (daca tine sonda mai multe zile).
Daca se pune sonda doar pentru recoltare se foloseste sonda Nelaton.
Clampam sonda la cativa cm deasupra locului prelevarii. Asteptam 15-20 min., se dezinfecteaza sonda (nu
punga de colectare) cu alcool 70grade, intepam snda si extragem urina.
La femeile care sunt la menstruatie: toaleta locala, apoi tamponam vaginal + iar toaleta locala, labiil
departate.
Cu ajutorul sondelor putem face si spalaturi vezicale.
Exista 2 tipuri de clisme:
1.      Evacuatoare: microclisma, simpla, inalta, rpin sifonaj, uleioase.
2.      Terapeutic
Clisma evacuatoare se face intotdeauna inaintea clismei terapeutice.
La copii pana in 6 luni maxim 60 ml, la 1 an maxim 100 ml care se administreaza numai cu para de
cauciuc.

Temperatura apei la temperatura corpului (35-37C). Intram in anus 10-12 cm.

MALFORMATIILE CONGENITALE RENALE

            Includ: anomalii de numar, de forma, de sediu/ectopii renale, de structura.

1.      Anomalii de numar
-          Cuprind fie absenta unui rinichi, fie a ambilor care sunt mai frecvente la barbati, situatie in care
copilul se naste mort sau supravietuieste maxim 6 ore. Rinichii supranumerari sunt rinichi dubli.
2.      Anomalii de forma
-          Grupeaza o serie de modificari ale formei rinichiului, astfel se cunosc: rinichi lungim ascutiti,
poliglobulari, polipatrati, forme care sunt lipsite de orice manifestare patologica/functionala.
-          Forma cea mai frecventa este rinichiul in potcoava, ce rezulta prin sudarea celor 2 poli inferiori ai
rinichiului, anomalia este relativ frecventa la barbati, vartsa de producere 3 luni-60 ani.
-          Majoritatea acestei anomalii evolueaza un timp asimptomatic, simptomele fiind determinate de
afectiuni suprarenale adaugate.
-          Simptome: dureri epigastrice cu iradiere in loja lombara, durere secundara stazei urinare,
constipatie, si cel mai frecvent hematurie.
-          Copiii afectati prezinta intarzieri de crestere, cu nanism si enurezis.
-          Se va retine faptul ca tratamentul chirurgical in aceasta afectiune este CONTRAINDICAT.
3.      Anomaliile de sediu / ectopii renale
-          Reprezinta o plasare anormala congenitala a rinichiului
-          Ectopiile pot fi uni sau bilaterale
-          Rinichii ectopici sunt mereu de forma si marime normala
-          Se cunosc doua forme principale:
a)      Ectopia renala simpla unde rinichiul ramane de aceeasi parte
b)      Ectopie renala incrucisata in care rinichiul trece de partea opusa.
-          Aceste ectopii renale pot fi uni sau bilaterale si se pot plasa in 4 sectii diferite:
a)      Cavitatea abdominala
b)      Micul bazin (rinichi pelvian)
c)      De partea opusa a pozitiei initiale (ectopia incrucisata)
d)     Localizare
Diagnosticul se face intra-operator frecvent/examen urografic.
Simptome: nu sunt clare; poate determina uneori colici renale, cu retentie urinara si infectie renala.
4.      Anomalia de structura
-          Boala chistica renala in cadrul careia studiem rinichiul polichistic
-          Se caracterizeaza prin existenta in ambii rinichi a unei multitudini de chisturi existente in toata
structura rinichiului (parenchimul renal)
-          Este congenitala si familiala, boala intereseaza ambii rinichi
-          Este relativ frecventa, predomina la femei, afecteaza 2 perioade ale vietii: la nou nascut si primul an
de viata; si intre 30-50 ani.
-          Explicatia este: cazurile initial grave mor din primii ani de viata; cazurile usoare supravietuiesc si nu
devin grave in prima copilarie.
-          Atunci cand chisturile cresc ca numar si dimensiune, apar catre vartsa adulta
Patogenie: sunt o serie de teorii controversate:
-          Teoria inflamatorie
-          Teoria tumorala
-          Teoria malformatiei congenitale – cea mai admisa astazi
-          Dupa portiunea de nefroni transformati in chisturi, se pot separa chisturi glomerulare, tubulare, ale
cavitatilor excretoare.
-          Rinichii polichistici sunt mereu mariti de volum
-          Greutatea atinge kilograme
-          Forma rinichiului este pastrata, dar suprafata lor prezinta numeroase proeminente pana la
dimensiunea de ou de gaina.
-          Frecventa bilaterala, foarte ra unilateral
-          Rinichiul polichistic se asociaza, de regula, si cu alte malformatii, mai ales ale organelor genitale,
vaselor, cailor urinare, malformatii cardiace.
Simptome: evolueaza asimptomatic mult timp, varsta lacare se manifesta clinic este nou nascutul. Boala,
uneori este descoperita intamplator la examenul clinic/radiologic.
In perioada de debut caracteristice sunt: durerile lombare fie surde/colica renala, hematurie, HTA,
polidipsie, mai ales vara.
In perioada de stare: sindrom cardio-vascular, HTA instalata tardiv, sindrom de insuficienta urinara
manifestat prin aparitia piuriei. Sindrom de infectie urinara, uremie in stadiul terminal al bolii, simptomele
sclerozei renale care insoteste frecvent rinichiul polichistic.
Examenele radiologice completeaza examenul clinic si constau din radiogrtafie pe gol, urografie,
pielografie, angiografie renala.
Examenul de laborator – este cel mai important, studiaza functia de concentratie a rinichiului.
Forma de boala a sugarului – mult mai grava decat la adult – fatul moare fie in uter, fie imediat dupa
nastere.
Determina complicatiii: infectia (pielonefrite grave); litiaza (poate dezvolta chisturile renale);
traumatismele (hematoame renale prin fisurarea chisturilor).
Tratament: nu exista unul specific si eficient. Pacientul nu va fi supus nici unei interventii chirurgicale. In
formele bine tolerate – strcit medicamente si se urmareste tratarea TA, iar in formele cu infectii se prescriu
AB.

INSUFICIENTA RENALA ACUTA (IRA)

            Consta in suprimarea brusca a functieie renale care determina acumularea de produsi metabolici in
sange.
            Este un sindrom functional care rezulta din afectiuni care ating rinichii.
Este caracterizata prin alterarea rapida a functiilor renale, prin diminuarea numarului de nefroni.
Etiologie:
-          Cauze renale: glomerulonefrite, nefrite, boli vasculare ale rinichiului, unele medicamente
(antibiotice, citostatice, subst contrast)
-          Cauze prerenale: reducerea fluxului sanguin renal, o ischemie renala, stari de soc (hipovolemie,
traumatic, anafilactic, hemoragic), stari de deshidrare, IMA, insuficienta periferica acuta, septicemie,
insuficienta cardiaca, toxicomanii
-          Cauze postrenale: calculoaza uretrala, hipertrofie de prostata, tumori in vecinatatea uretrelor,
procese uretrale inflamatorii
IRA mai poate apare si cu soc postoperator.
Faze:
-          De debut
-          Oligoanurica
Manifestari de dependenta:
-          Simptome renale: oligoanurie (simptom cheie), apare in retentie de produsi azotati in corp (creste
rapid ureea, creatinina, acidul uric); dureri lombare uni sau bilaterale care pot fi surde, devenind colicative;
in sumarul de urina gasim celule epiteliale, cristale de acid uric si urati.
-          Simptome extrarenale:
·         Digestive: greturi, halena amoniacala, diaree, varsaturi, sughit, limba arsa, inapetenta
·         Cardiovasculare: tahicardie, HTA
·         Aparat respirator: dipsnee, polipnee
·         Neuropsihic: convulsii, agitatie psihomotorie, coma, somnolenta, astenie
·         Tulburari hemoragice: epistaxis, gingivoragii, sangerari digestive
·         Tulburari metabolice: hidroelectrolitic
Faza poliurica: inceperea sau relevarea diurezei. Dureaza 2-3 luni pana sa se faca bine.
Diagnostic de nursing:
1.      Alterarea metabolismului hidroelectrolitic
2.      Eliminare inadecvata cauzata de suprimarea rinichiului
3.      Tahicardie: Circulatie inadecvata cauzata de dezechilibrele hidroelectrolitice.
Obiective:
-          Reluarea functiei renale
-          Inlaturarea cauzelor declansatoare
-          Prevenirea complicatiilor
Interventii:
-          Masurare, cantarire in fiecare zi, in aceleasi conditii
-          Suplinire nevoi afectate
Tratament:
-          IRA acuta: dializa, hemodializa sau dializa peritoneala

-          Tratament anticonvulsivant

LITIAZA RENALA

            Reprezinta o afectiune caracterizata prin formarea de concretiuni sau calculi care provin din
elemente normale  sau patologice existente in urina, elemente care in conditii normale sunt mentinute in
solutii, adica dizolvate in urina.

            Etiologia calculozei nu se cunoaste. Se cunosc insa o serie de conditii care faciliteaza producerea
bolii precum:

Prezenta in urina in exces a unor substante care cristalizeaza precum acidul uric, acid oxalic, urati, etc.

Conditii renale care favorizeaza cristalizarea acestor substante precum oliguria, staza urinara, adenom de
prostata, etc.

Hipovitaminoza A care are rol de protejare privind formarea de calculi.

Compozitia chimica a calculilor este diversa si consta din fosfatul de calciu care determina formarea
calculilor fosfatici care se prezinta ca formatiuni neregulate, fiabile, de culoare alb murdara.

Acidul oxalic si oxalatul de Ca care determina calculii oxalici, formatiuni neregulate dure de culoare bruna
sau neagra.

Acidul uric sau uratii de Ca si Na care formeaza calculii urici, formatiuni rotunde neregulate si netede.

Se cunosc si calculi cu prezenta rara cum sunt cei medicamentosi, asa numitii calculi sulfamidici.

Cand dimensiunea calculilor este foarte mica poarta numele de nisip, iar cand depasesc 2mm definesc
calculul.

Simptomatologie:

1.      Cea mai caracteristica manifestare clinica este durerea litiazica manifestata sub forma de colica
nefretica.

In forma clasica, durerea incepe in regiunea lombara de partea bolnava, iradiaza de-a lungul ureterului pana
in hipogastru. De aici, se extinde durerea la vezica urinara, testicul sau vulva pana pe fata anterioara a
coapsei.

Uneori, durerea se percepe pe fata anterioara a abdomenului, ceea ce determina un diagnostic gresit de
colecistita acuta.

Colica renala, este determinata de un spasm provocat prin actiunea iritanta a calculului, spasm produs la
nivelul musculaturii cailor urinare.

Durata crizei este de la cateva ore pana la cateva zile. Durerile au in mod normal un caracter intermitent cu
revenire dupa efort sau socuri.

Calculii minusculi cei mai frecventi sunt cei mai durerosi, prin mobilizarea lor irita mucoasa. Calculii mari
nu dau dureri sub forma de colica, ei produc o durere lombara surda.

2.      Hematuria care apare de regula dupa eforturi fizice si dispare in repaus, ceea ce reprezinta o
caracteristica a acestei boli.

3.      Se inscriu si semnele de infectie urinara intrucat calculii prin staza urinara pe care o produc
favorizeaza aparitia infectiei aparatului urinar.

4.      In aceasta afectiune apar tulburari de mctiune constand in special in polakiurie dureroasa.

Diagnosticul pozitiv de litiaza renala se pune in primul rand pe aspectul clinic bazat pe durere, insotita de
hematurie, tulburari de mictiune, subfebrilitate. Se bazeaza pe examenul radiologic care consta in
radiografia simpla, dar si pe metodele moderne de RMN, CT, etc.

Tratamentul vizeaza 2 obiective importante:

1.      Tratamentul colicii practica cu antispastice (Papaverina sau Drotaverina), Atropina, iar ca analgezice
se merge pana la Mialgin

2.      Mobilizarea si eliminarea calculilor prin ingerarea pe stomacul gol a 1-1.5l de lichid. Se

administreaza medicatia litica Rovatinex, Cistenal, Covalitin

3.      Tratament chirurgical