UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAŞOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI

FORESTIERE

MANAGEMENT ȘI ECONOMIE
FORESTIERĂ

REFERAT 2

Student
Klára Róbert

2020
 1. Tema referatului
Un proprietar de teren deține o suprafață de 11 ha teren în zona îndiguită a Luncii
Dunării, terenul nefiind folosit până în acest an. Un reprezentant al fabricii de cherestea din
apropriere l-a contactat de curând pentru a-i propune următoarea afacere: daca proprietarul de
teren este dispus să planteze pe suprafața deținută plop hibrid euro-american (o specie foarte
repede crescătoare), fabrica este dispusă să semneze un contract prin care îi garantează un preț
de 25 EUR/mc lemn de plop pe picior în al 15 an de la plantare. Având în vedere această
propunere, proprietarul s-a interesat la ocolul silvic din localitate și a aflat următoarele:
- Costul cumulat al pregătirii terenului și solului în cazul plantațiilor de plop hibrid este
de 275 EUR/ha;
- Costul puieților necesari pentru plantarea unui ha de plop hibrid este de 110 EUR/ha; -
Costul manoperei pentru plantarea unui ha de plop hibrid este de 390 EUR/ha;
- După plantare suprafața trebuie parcursă cu lucrări de întreținere a plantației în anul al
2-lea și al 4-lea, fiecare din cele două intervenții costând câte 200 EUR/ha;

- Impozitul pe teren este de 5 EUR/ha și se plătește anual;

- Costul pazei terenului – obligat orie – este de 39 EUR/ha anual;
- Volumul posibil de obținut la ha, în condițiile de productivitate ale terenului este de 66
mc/ha, în anul al 15-lea.

1. Calculați valoarea prezentă netă a fluxului de numerar determinat de inițiativa

proprietarului de a da curs propunerii reprezentantului fabricii de cherestea, pentru întreaga
perioadă de 15 ani, folosind o rată de discount de 5%. Care ar fi valoarea pentru o rată de
discount de 7%? Dar de 9%? Ce reprezintă această valoare?
2. După o vizită la câteva bănci de încredere din localitate, proprietarul de teren a aflat
că majoritatea băncilor ofereau dobânzi atractive la depozite pe perioade lungi (inclusiv pentru
15 ani). Cea mai bună dobândă era oferită de Banca Agricolă – 3% anual. Credeți că ar fi mai
indicat să răspundă propunerii reprezentantului fabricii de cherestea sau e mai bine să își
plaseze banii ce urma a-i investi într-un depozit pe 15 ani la Banca Agricolă? Argumentați
răspunsul.

Notă: Toate întrebările din prezenta tema de referat se refera la datele inițiale ce pot fi
găsite în fișierul: date_initiale_MENEC.xls, ce a fost transmis prin posta electronica studenților.
Acest fișier include date inițiale, personificate pentru fiecare echipă în parte: A - suprafața
terenului, B - costul cumulat al pregătirii terenului și solului, C - costul puieților necesari pentru
plantarea unui ha de plop hibrid, D - costul manoperei pentru plantarea unui ha de plop hibrid,
E - costul pazei terenului și F - volumul posibil de obținut la ha în anul al 15 lea

2. Aspecte teoretice

Valoarea actualizată netă

(VAN, Net Present Value = NPV, în engleză) se determină, în mediul cert, ca diferenţă
între fluxurile de trezorerie viitoare şi actualizate la rata dobânzii pe piaţă, respectiv valoarea
lor actuală (V0), pe de o parte, şi capitalul investit (I 0), pe de altă parte. Regula VAN porneşte
de la ipoteza de piaţă monetară nesaturată: capitalurile (I) pot fi oricând reinvestite pe piaţa
monetară, la rata dobânzii de piaţă (k), pentru a obţine fluxuri de trezorerie viitoare (CFt):
I0 · (1+k)  CF1 + VR1 pentru un an
 I0  (1 k)n  CFt  (1 k)nt  VRn
t1

pentru t = 1; 2; ... n ani

de unde:
CF1  VR 1
I
0 1 k pentru un an
Cu cât cash-flow-urile actualizate (V0 ) vor fi mai mari decât capitalurile investite, cu
atât proiectul de investiţii va fi mai eficient. Teoria financiară nu a găsit un criteriu mai
fiabil, pentru selecţia proiectelor de investiţii, decât maximizarea VAN. Este vorba de
VAN maximă ce se poate obţine pe curba randamentelor descrescătoare ale investiţiilor,
în comparaţie cu rata medie de dobândă. Nivelul optim al alocărilor de capital este atins
atunci când rata marginală de rentabilitate a ultimelor proiecte de investiţii devine egală
cu rata dobânzii de piaţă (RMI = k). Dincolo de acest nivel al investiţiilor, ratele
marginale de rentabilitate ar fi din ce în ce mai mici, în comparaţie cu rata dobânzii, iar
respectivele alocări de capital ar determina VAN negative şi ar conduce la diminuarea
valorii întreprinderii care le-ar adopta.
Toate proiectele care vor avea VAN pozitivă sunt preferabile plasamentelor monetare la
o dobândă de piaţă „k“. Între acestea, proiectul de investiţii cu VAN maximă este cel mai bun,
el va determina creşterea maxim posibilă a averii proprietarilor.

Regula RIR (a Ratei Interne de Rentabilitate)

Considerând, în continuare, rata medie a dobânzii ca un randament de referinţă în

materie de investiţii, regula VAN de evaluare a proiectelor de investiţii poate fi transpusă în
termeni de rate de rentabilitate a acestora. Este vorba de ratele de rentabilitate specifice
fiecărui proiect de
investiţii, motiv pentru care ele se mai numesc şi rate interne de rentabilitate (RIR;
Internal Rate of Retun = IRR, în engleză).
În determinarea RIR se porneşte de la ipoteza că fluxurile de trezorerie viitoare (CF t)
pot fi reinvestite constant la această rată RIR. Rata internă de rentabilitate urmează să se
determine din relaţia iniţială a investiţiei pe piaţa monetară şi pentru care VAN = 0, respectiv
I0 = V0
- pentru o perioadă:
I0(1 + RIR) = CF1 + VR1, de unde:
CF1  VR1
RIR  1
I0
- pentru n perioade:
n
I 0  (1 RIR)   CFt (1 RIR) nt  VR n ,
n

t1

de unde RIR ar urma să se calculeze ca singura necunoscută din această ecuaţie de ordin
superior (= n):
n
 Calculul RIR, în acest din urmă caz, se poate face manual, prin tatonări repetate ale unor rate de
rentabilitate care apropie tot mai mult cei doi termeni ai egalităţii. Calculul automat al RIR, prin
calculatoare financiare specializate, rezolvă rapid dificultatea acestei operaţiuni complexe.
Proiectele de investiţii, care vor avea RIR mai mare decât rata medie de dobândă, vor fi
preferabile celor care au RIR = k sau RIR< k. În selecţia proiectelor de investiţii, regula RIR este, în
general,* echivalentă cu regula VAN. În consecinţă, avem două reguli pentru selecţia proiectelor de
investiţii eficiente:
1. Regula VAN: se acceptă numai proiectele de investiţii cu VAN > 0;
2. Regula RIR: se acceptă numai proiectele de investiţii cu RIR > k.
Inconvenientul acestui criteriu RIR de selecţie a investiţiilor este ipoteza puţin realistă a
reinvestirii constante în aceeaşi întreprindere şi la aceeaşi RIR a cash-flow-urilor viitoare. Specialiştii
financiari au propus utilizarea unei RIR modificate, în ipoteza reinvestirii veniturilor viitoare la o rată
de rentabilitate specifică întreprinderii şi nu proiectului de investiţii analizat. Se determină astfel o rată
internă de rentabilitate modificată (RIRM), mult mai realistă pentru evaluarea proiectelor de
investiţii:

I0(1 + RIRM) = CF0(1+ri) + VR1,

de unde: CF0 (1  ri )  VR1
RIRM  1

I0

pentru o perioadă
sau

I0 (1 RIRM)  CFt (1 ri )nt  VR n ,

n

t1

de unde:

n
CFt (1  ri )nt  VRn
n t0
RIRM  1 pentru n perioade
I0

în care:
ri = rata de rentabilitate specifică întreprinderii la care pot fi reinvestite veniturile viitoare.
În cele din urmă, RIRM este raportul între valoarea finală a investiţiei (V n), rezultată din
capitalizarea veniturilor viitoare, şi valoarea iniţială a investiţiei (I0), respectiv capitalul alocat în
investiţia analizată.

3. Calculul cheltuielilor
(toate calculele se realizează folosind datele inițiale specifice pentru fiecare echipă și datele
comune din cadrul temei referatului)

Anul I
Cheltuieli cu pregătirea terenului și solului = 3025
Cheltuieli cu manopera la plantare =4290
Cheltuieli cu puieții = 1210
Cheltuieli cu paza = 429
Cheltuieli cu impozitul pe teren = 55 E
Cheltuieli cu întreținerea plantației =
Cheltuieli =
Total cheltuieli anul I = 9009

Anul II
Cheltuieli cu pregătirea terenului și solului =
Cheltuieli cu manopera la plantare =
Cheltuieli cu puieții =
Cheltuieli cu paza = 429
Cheltuieli cu impozitul pe teren = 55
Cheltuieli cu întreținerea plantației = 2200
Cheltuieli =
Total cheltuieli anul II= 2684

Anul III
Cheltuieli cu paza = 429
Cheltuieli cu impozitul pe teren = 55
Total cheltuieli anul II= 484
Până la:
Anul XV
..........

4. Calculul veniturilor

Anul XV
Venituri din valorificarea masei lemnoase pe picior = 11*66*25=18150

5. Determinarea fluxului de numerar

-calcul VPN și RIR conform cerinței temei acordate.

2
Tabel 1. Calculul valorii prezente nete (VPN) si a ratei interne de recuperare (RIR)

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cheltuieli 9009 2684 484 2684 484 484 484 484 484 484 484 484 484 484 484
Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18150
Flux de - -2684 -484 -2684 -484 -484 -484 -484 -484 -484 -484 -484 -484 -484 17666
numerar 9009

VPN pentru 3%=-2 475,29 EUR

VPN pentru 5% =-2 739,27 EUR
VPN pentru 7% =-2 981,98 EUR
VPN pentru 9% =-3 205,19 EUR

RIR =

(calculele pentru VPN se vor realiza pe foi de calcul EXCEL folosind funcția NPV, iar calculele pentri RIR se vor realiza folosind funcție
IRR)

Ce reprezintă VPN? Ce reprezintă RIR?

 6. Răspunsuri la întrebările din tema referatului
(acolo unde se solicită, răspunsurile trebuie însoțite de justificări,discuții și argumentări)
1.

2.

Precizări
 se va respecta structura referatului.
 Se va respecta termenul de transmitere a referatului
 Refertele vor fi transmise pe platforma elearning sub denumirea NumeStudent_Ref_2.
 Este recomandată transmiterea sub forma pdf.
 Se punctează: grafica referatului, corectitudinea informațiilor și a calculelor, discuțiile finale
(pct.6).