Cadîr Berna

Clasa a XI-a E

HAZARDE

Societatea umana influenteaza numeroase procese importante de pe planeta,

unele avand consecinte asupra pamantului.

HAZARDE NATURALE
Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale,
precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa
asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in
ansamblu.
Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite
praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele
produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt
numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de
puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special
antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi
numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti
sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un
million de dolari.
TRASATURI ALE HAZARDELOR NATURALE
• Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale
fata de diferita hazarde, indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit
fenomen.
• Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de
raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un
anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o
anumita perioada.

3. Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri, in functie de geneza:

• Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din
interiorul planetei(cutremure, eruptii vulcanice).
• Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

HAZARDE ENDOGENE
Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din
1975, cu pagube de 100 mld de dolari.

Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoatei care produc

unde elastice reflectate in trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor
umane. Annual sa produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o
mica parte din acestea sunt sufficient de puternice pentru a fi considerate
hazarde naturale.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de
dinamica interna a Terrei, fiind numite cutremure tectonice care se produc in
lungul contactului dintre placile tectonice. Energia eliberata se masoara in ergi
si e utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se
masoara cutremur ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter,
cuprinsa intre 0.3 si 9 grade.

Intensitatea cutremurelor pune in evidenta efectele acestora, diferite de

la un loc la altul. (scara Mercali – 12 unitati si scara Medvedev-Sponhauer-
Karnik – in tara noastra).
Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de
producere al cutremurlui din adancul scoartei, numit focar. Aceste unde se
propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care
duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si
la pierderi de vieti omenesti. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in
apropierea epicentrului si tinde sa scada pe masura indepartarii de aceasta.

Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la

suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivitatea
unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite
tsunami etc. In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inresgistreaza in
zona seismica Vrancea, situate in regiunea de curbura a Carpatilor. Astfel de
cutremure s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 si 4 martie
1977. Alte regiuni seismice cunoscute in tara noastra sunt: Aria Fagarasana,
Aria Banatica(Danubiana), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvaneana si Aria
Pontica, dar unde cutremurele sunt rare si au o intensitate redusa.
 Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor accumulate in rezervorul subterane
care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice, care determina
ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata. Un vulcan este o
deschidere profunda in scoarta terestra,prin care sunt aduse la suprafata
incandescente sub forma de lava,cenusi vulcanice,fragmente de roca si gaze.
• Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave fluide, bazice,
care sunt evacuate prin crratere.
• Eruptiile de tip srtombolian cutremur lave mai vascoase, cutremur eruptii
moderate
• Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase, cutremur explozii
puternice, extreme de periculoase (Vezuviu, Volcano- Italia,Paricutin- Mexic).
• Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si
diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice.
• Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de
nori arzatori extreme de periculosi, iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai
violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime
insula cutremur acelasi nume)
Pe Terra se inregistreaza annual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre care 5%
produc victime si mari distrugeri materiale.

HAZARDE EXOGENE

Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt

alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in
suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime.
 
Alunecarile reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub
actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare, care le separa de
partea stabile a versantului.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin

cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la
inceputul primaverii,datorita alternamtelor frecvente ale inghetului si
dezghetului;au o frecventa mai mare in regiunule cu climat rece si in etajele
alpin si subalpin. Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru
localitatile si caile de comunicatie din spatial montan. Pericolul lor este
accentuat de rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea de
evacuare a populatiei la timp.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a

depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane
afectate de precipitatii abundente.( in 1970, in Anzii Peruvieni, o curgere de
noroi cu lungimea de 15 km. s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/ora,
acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost
inregistrate 18000 de victime)

Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia

montana si pentru uristii din numeroasele tari ale lumii. Deplasarea rapida a
zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada este favorizata de nisprile
abundente, de schimbarile rapide de temperatura care favorizeaza topirea
brusca a stratului de zapada, si de perturbarea echilibrului zapezii prin
trepidatii.

Eroziunea in suprafata si ravenarea. Eroziunea in suprafata este procesul de

desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge
pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. Scurgerea apei pe
versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale
numite rigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se
formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc
2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contrebuind la
scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.

• Hazarde climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese

atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri
ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat N si S,

avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora.( in noiembrie 1970, in
Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor Gange si Brahmaputra si-au pierdut
viata circa 1 mil de personae in urma unui ciclon tropical, ale cateva mil
ramanad fara adapost si hrana).

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperate si se

formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind
extinse pe suprafete uriase. Furtunile sunt asociate adesea cu fulgere si tunete,
cunoscute impreuna sub denumirea de oraje. Acestea reprezinta manifestari
luminoase si sonore ale unor descarcari electrice in atmosfera.

Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este

caracterizata prin scaderea precip sub nivelul mediu, prim micsorarea debitului
raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de
umezeala in aer si sol, cu eefecte directe asupra mediului si in primul rand
asupra culturilor agricole. Seceta din vara anului 2000, considerate cea mai
puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra a afectat 2,6 mil hectare si a
produs pagube evaluate la 6500 mld lei.

Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra care

produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. (Fluviul Huang He
a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie. In anul 1887 a
fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de
personae si a pierit ulterior prin foamete un numar si mai mare).
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a
vanturilor care au un caracter turbionar.Acestea se produc pe continente intre
20 si 60 grade latitudine nordica si sudica.In cadrul unei tornade ,care are
aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii,viteza vantului este cuprinsa
intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii, aerul in
miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare
cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in partea centrala a
SUA (800-1200 tornade annual), in Australia, Japonia si in Africa de Sud.

Hazardele oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de

cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de
producerea fenomenului El Nino, de ridicarea nivelului oceanului planetar.

Valuri eoliene puternice, produse de furtuni, sunt periculoase pentru navigatie

si au un impact insemnat asupra coastelor.

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice, eruptii vulcanice si

alunecari submarine.Cel mai puternic tsunami, provocat de un cutremur cu
epicentrul in golful Prince William, din Alaska, a fost inregistrat la 28 martie
1964; a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez, iar valul care a luat
nastere a traversat in 22 de ore, intregul Ocean Pacific.
Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard
pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate, datorita
pericolului de blocare, navele de cercetari sau de pescuit oceanic.
Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau
din ghetarii polari, care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. Cea
mai cunoscuta catastrofa navala produsa de ciocnirea cu un aisberg s-a produs
la 14 aprilie 1912, cand transatlanticul “Titanic” s-a scufundat in largul
coastelor insulei Newfoundland, fiind inregistrate 1503 victime.

Oscilatia Sudica - El Nino este un fenomen complex de interactiune intre apele

Oceanului Planetar si atmosfera, care se produce in zona tropicala a Oceanului
Pacific. Acest fenomen se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a
apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre patrtea
estica sub impulsul unor mase de aer cu aceeasi directie de miscare.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta generala de

incalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu numeroase
consecinte grave asupra zonelor de coasta. Aceasta ridicare este datorata
aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenite din topirea
ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

• Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.

Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita
unor agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si
protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum
tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze (boala somnului), puricii,
paduchii (tifosul exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat

milioane de victime, mai ales in evul mediu (ciuma bubonica, spre exemplu, in
Europa). In present se manifesta maladia SIDA, determinate de virusul HIV, cu
transmitere sexuala sau prin transfuzii de sange.
Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii, in
deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de Nord. Combaterea
lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor,
utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de
lacusta.
Incendiile sunt hazarde periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane
si determina distrugeri ale recoltelor. Incendiile pot fi declansate de cause
naturale cum sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomene de autoaprindere a
vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului, incendieri
intentionate, accidente tehnologice). In perioadele secetoase, incediile sunt
favorizate de vanturi puternice associate cu temperature ridicate, care
contribuie la extinderea rapida a focului.

URAGANUL HUGO

Hugo este al doilea uragan ca marime din istoria SUA, eclipsat numai de
uraganul Andrew din 1992.
Hugo a provocat in total pagube materiale de 8,5 miliarde de dolari, dintrer
care aproximativ 1,4, in Puerto Rico. Numarul mortilor oscileaza intre 71 si 86,
in functie de sursa, si daca luam in calcul numai partea insulara a Statelor
Unite. Cele mai multe surse dau cifra de 71.

Hugo s-a deplasat pe o distanta de 525 de km, si a lovit, mai intai,insula

Montserrat cu uragan de categoria a 4-a, cu vanturi care ajungeau la
190km/oră. I-a lasat pe aproape toti cei 12000 de locuitori ai insulei fara
adapost. Pe insula Montserrat au murit 9 oameni.

A urmat apoi insula Guadelupe. Aici, Hugo a ucis 5 oameni si a lasat 3500 fara
case. A distrus o treime din toate drumurile insulei.

Hugo a lovit apoi micuta insul Nevis, unde a provocat 4 morti si a distrus 99%
din case.
Insula Antigua a fost urmatoarea, in drumul lui Hugo, si aici au ramas fara
adapost 33000 de oameni. Uraganul, insotit de vanturi cu o viteza de 180
km/oră, si ploi torentiale a pornit apoi spre St. Croix si St. Thomas, provocand
distrugeri masive.

Dupa trecerea lui Hugo, au inceput imediat jafurile. Magazinele au fost

devalizate si 220 de detinuti au scapat din inchisoarea locala dup ace hugo a
deschis-o. Puscariasii au inceput sa fure tot ce le-a cazut sub mana, ceea ce a
fost si mai cumplit pentru turisti, politia locala si membrii Garzii Nationale s-au
alaturat si ei bandelor de jefuitori, la fel ca si toti ceilalti locuitori, de la copii
pana la batrani. Hugo a facut 71 de victime, dintre care peste jumatate in
 Statele Unite. Cifrele finale contureaza un tablou sumbru a ceea ce poate face
furtuna intr-o regiune. Au fost distruse 3785 de locuinte, 5185 de locuinte
mobile si s-au pierdut 292000 de locuri de munca.

HAZARDE ANTROPICE
Hazardele antropice sunt fenomene de interacţiune între om şi natură, declanşate
sau favorizate de activităţi umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi
existenţei umane în particular. Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune
între om si natura,declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt
daunatoare societatii în ansamblu si existentei umane în particular.
Aceste fenomene sunt legate de interventia omului în natura, în
general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes
propriu: activitati agricole, miniere, industriale, de constructii, de
transport, etc.
Razboaiele si industria de razboi reprezinta cauze majore si
impresionante de poluare, de distrugere si contaminare a solului si a
asezarilor omenesti, a vegetatiei si a faunei, provocând mari
perturbari în ecosisteme. Armele aflate în prezent în arsenalul
militar al unor state sau în proiect de a fi realizate, pe lânga care
bombele atomice aruncate la Hirshima si Nagasaki în august 1945 fac o
figura stearsa, creeaza, pentru prima data în istoria omenirii,
pericolul ...

BOMBARDAMENTELE ATOMICE DE LA
HIROSHIMA ȘI NAGASAKI

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au

constat în două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe
atomice produse de Statele Unite ale Americii, asupra a două orașe
din Japonia, Hiroshima și Nagasaki, la sfârșitul celui de-Al doilea
război mondial. La momentul lansării celor două bombe atomice –
deși războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiționată
a Germaniei – Japonia și Statele Unite ale Americii se aflau încă în
stare de război. La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca "Little
Boy" a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar trei zile mai
târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca
"Fat Man", a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.
Cele două arme atomice au fost arme de șoc și teroare. Avantajul
enorm al acestor arme nu a fost militar (Statele Unite dispuneau doar
de trei bombe atomice funcționale la momentul deciziei de a fi
lansate) ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi
câștigat puțin prin distrugerea a două orașe japoneze. Dar din punct
de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de
armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut
realiza și cu arme convenționale în cantitatea necesară), ci faptul că
armele nucleare comprimă distrugerea catastrofică într-o perioadă de
timp foarte scurtă schimbă dramatic politica războiului, motivațiile
oamenilor cu putere de decizie și capacitatea de a reflecta în timp ce
războiul se desfășoară.
 Adolf Hitler, conducătorul Germaniei în perioada 1933 – 1945, a
rămas în istorie prin politica de exterminare a evreilor, trupurile celor
uciși fiind date pradă focului în crematorii și gropi comune. Istoria,
fiind scrisă de învingătorii pe câmpul de luptă, „uită” anumite fapte
ale acestora și le păstrează numai în filele prăfuite ale documentelor
ascunse sub pecetea secretului de stat. SUA lupta pentru drepturile
omului și pentru fericirea acestei lumi în numele democrației.
Militarii și politicienii se declarau credincioși și profund umani.
Aceasta a fost teoria, practica însă omoară totul.
Ziua de 6 august 1945 a rămas ca o mare crimă, chiar dacă s-a
încercat cosmetizarea evenimentelor de către istorici bine răsplătiți.
Bomba atomică lansată din bombardierul B-29 botezat Enola Gay a
provocat incendierea unui oraș construit majoritar din lemn și cel
puțin 70.000 de morți au rezultat în câteva ore. Personalul de la
bordul avioanelor a fost decorat pentru fapta de vitejie și a avut
cinstea să bea un pahar de vin cu supervizorii operațiunii.
 Orașul Hiroshima, înainte (prima ) și după 6 august 1945(a doua)

Vinovații de măcel
Au fost conducătorii marilor puteri deja învingătoare. Japonia era practic
un cadavru din punct de vedere militar după ce pierduse ultima navă
serioasă de luptă, cuirasatul Yamato, și forțele terestre americane
ocupaseră prin lupte grele insula Okinawa, o perfectă bază pentru
lansarea de atacuri aeriene peste întregul arhipelag. Urma satisfacerea
intereselor conducerilor de la Washington și de la Moscova, Marea
Britanie fiind un partener oarecare.
Conducerea de la Washington avea tot interesul să apuce să testeze
bombele atomice pe oameni pentru a demonstra întregii omeniri forța
colosală de care dispune, dacă mai erau unii greu de convins prin
dimensiunile bombardierelor B-29 sau prin puterea de atac a
portavioanelor din clasele Essex și Midway.

Hiroshima, după explozia atomică

Distrus de bomba atomica la finalul celui de-al doilea razboi mondial,
Hiroshima s-a transformat in ultimele decenii in unul dintre cele mai
spectaculoase orase din lume.
In urma cu aproape doua saptamani s-au implinit 67 de ani de la
capitularea Germaniei si incheierea celui de-al doilea razboi mondial.
Conflictul a nu a incetat sa persiste in 1945, Statele Unite si Japonia fiind
in continuare pe fronturi opuse.
In luna august a anului 1945, SUA avea sa sa detoneze cele mai puternice
bombe vazute vreodata de om. Doua Bombe Atomice loveau Hiroshima
si Nagasaki, iar Japonia isi anunta capitularea.
Bombele nemaivazute pana in acel moment au distrus orasele, iar putini
credeau ca ele se vor mai ridica vreodata.
 BIBLIOGRAFIE
http://www.e-scoala.ro/geografie/hazarde_naturale.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bombardamentele_atomice_de_la_Hiroshima_
%C8%99i_Nagasaki
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/holocaustul-nuclear-
bombardamentele-de-la-hiroshima-si-nagasaki