REGULAMENTELE ORGANICE

 Aprilie 1828- septembrie 1829- nou război ruso-turc pentru supremaţie în sud-
estul Europei
 Operaţiunile militare se poartă în Balcani şi în Transcaucazia
 Aprilie 1825 trupele ruse trec Prutul şi ocupă în câteva zile Moldova şi Ţara
Românească. În locul celor doi domnitori care se retrăseseră în Transilvania, se
instituie o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Fiodor Petrovici
Pahlen
 Sept. 1829- Trataul de la Adrianopole( Edirne)- prevedea:
- Restituirea către Ţara Românească a raialelor Brăila, Turnu şi Giurgiu, iar
graniţa cu Imperiul Otoman urmând să fie pe talvegul Dunării
- Anexarea Deltei Dunării de către Rusia
- reconfirmarea autonomiei administrative
- numirea domnilor pe viaţă
- libertatea comerţului pentru toate produsele – abolirea monopolului turcesc
asupra comerţului Principatelor Române ( instaurat în a doua jum. a sec. XVI)
- dreptul de navigaţie pe Dunăre
- îngrădirea dreptului de a intervenţie a Porţii în Principate
- menţinerea ocupaţiei ruse – (şi obligaţia Porţii de a recunoaşte şi confirma
regulamentele administrative elaborate în acest răstimp) – până la plata
despăgubirilor de război ( fixate la 11.500.000 de ducaţi)
 Generalul Pavel Kisellef (comandantul trupelor ruseşti din Principate în timpul
războiului) este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor din Ţara
Românească şi Moldova
 Ocupaţia militară se va menţine până în 1834
 Pavel Kiseleff s-a remarcat prin talent organizatoric, bun administrator, subtil
politician toate puse în slujba interesului ţării sale şi visului său de a ajunge
principe al statului creat prin unirea Principatelor române
 Prin întreaga sa, Kiseleff a pregătit terenul pentru anexarea Principatelor,
pornind de la convingerea că Dunărea reprezintă hotarul firesc al Dunării
 În timpul său au fost elaborate Regulamentele Organice - conform Convenţiei
de la Akerman
 Regulamentele au fost elaborate de o comisie formată din 4 boieri munteni şi 4
moldoveni şi portă amprenta Rusiei ţariste
 Textul este similar pentru ambele principate
 Regulamentul în ţara Românească a întrat în vigoare la 1iulie 1831şi în
Moldova la 1 ian.1832
 În cuprinsul Regulamentului se recunoştea necesitatea unirii principatelor

Regulamentul Organic prevedea:

 Au îndeplinit funcţia unei constituţii
 Se introducea principiul modern al separării puterilor în stat
  Puterea Legislativă încredinţată unei Adunări Obşteşti constituită pe o
perioadă de 5ani – ponderea importantă o avea marea boierime
o Adunarea avea iniţiativa legislativă şi redacta legile – care erau apoi
prezentate domnului
 Puterea executivă – reprezentată de domn ajutat de un sfat
administrativ( un fel de Consiliu de Miniştri). Ca şef al puterii executive
domnitorul era ales pe viaţă dintre boierii,,cei mai destoinici”
 Domnul era ales de o Adunare obştească extraordinară –
formată din reprezentaţii boierimii şi ai burgheziei în formare
 Se păstrează tradiţia unui executiv puternic - domnul rămâne
figura cheie a sistemului politic
 Puterea judecătorească - încredinţată unor tribunale, tortura şi mutilarea erau
suprimate
 Se desfiinţau vămile interne
 Era reformat învăţământul , care îşi consolida caracterul naţional şi era
organizat gradual, şi modernizat ca formă şi conţinut
 Se cerea înfiinţarea armatei naţionale
 În domeniul fiscal este eliminat sistemul multitudini de dări directe şi indirecte
şi introdus un impozit unic
 S-a introdus bugetul de venituri şi cheltuieli – bugetul era elaborat de domn şi
aprobat de legislativ
 S-a constituit o reţea de servicii publice - starea civilă, serviciul sanitar, arhivele
statului
 În conformitate cu Regulamentele organice au fost numiţi domni ( nu aleşi):
 Ţara Românească - Alexandru Ghica ( 1834-1842) şi Gheorghe
Bibescu ( 1842-1848)
 Moldova - Mihail Sturdza ( 1834-1848)
 Deşi imperfectă, Regulamentele au pus bazele vieţii politice întemeiate pe
principii moderne
Consecinţe
 Epoca regulamentară adus la intensificarea relaţiilor cu Occidentul , în primul rând
cu cultura şi civilizaţia franceză
 S-au înmulţit călătoriile de studii şi agrement ale boierilor la Paris
 Literatura, teatrul şi presa franceză au pătruns în Principate
 Elitele româneşti asimilează masiv şi rapid civilizaţia şi cultura franceză
 Se renunţă la îmbrăcămintea orientală şi se adoptă îmbrăcămintea mai modernă
 S-a intensificat schimbul de mărfuri
 Comerţul exterior a cunoscut o amploare deosebită. Marea Britani şi Franţa au
intra în competiţie cu materiile prime şi pieţele româneşti, alături de imperiul
Otoman şi Austria care până atunci dominaseră comerţul cu principatele
 Exporturile româneşti constau în cereale şi animale domestice
 Măsurile luate au contribuit la modernizarea structurilor societăţii româneşti
– dar ele serveau în primul rând interese Rusiei