UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

Lucrarea practică 3
Indicaţii generale:
Un prim scop al lucrării practice este explorarea posibilităţilor de obţinere de
diagrame de tip statistic – de evoluţie şi de comparaţie – cu Excel, inclusiv a celor de tip
Pareto.
Un al doilea scop al lucrării practice este aprofundarea modalităţilor de calcul
aritmetic cu Excel, prin efectuarea de medii ponderate.
Un alt scop al lucrării practice este explorarea posibilităţilor de a efectua operaţiuni
specifice bazelor de date cu Excel, prin intermediul funcţiei VLOOKUP. Evident, nefiind
un soft specific unor asemenea operaţiuni, ele vor fi efectuate ceva mai dificil.
Veţi aborda apoi un soft util în situaţii care necesită prezentarea unor rezultate în
cadrul expunerilor, conferinţelor, etc. Este vorba despre o altă componentă a ansamblului
Microsoft Office, anume PowerPoint. Acest soft poate fi utilizat şi pentru a crea animaţii,
dar fără pretenţiile unui film. Ca temă specială, veţi crea o asemenea animaţie.

În această lucrare practică:

a) veţi crea diagrame de comparaţie de tipul Pareto, de asemenea diagrame de
evoluţie;
b) veţi explora posibilităţile de a calcula medii ponderate;
c) veţi crea tabele şi diagrame în documente;
d) veţi crea o prezentare de rezultate, în care veţi controla tipul de apariţie a
„diapozitivelor‖ precum şi timpii de tranziţie de la un diapozitiv la următorul;
e) veţi simula o animaţie cu imagini tomografice.

Teme
12: diagrame Pareto
13: calculul mediei ponderate
14: funcţia VLOOKUP
15: diagrame de evoluţie şi comparaţie
16: prezentări cu PowerPoint
17: prezentări medicale cu PowerPoint
specială: ierarhizarea cauzelor de deces (diagramă Pareto)
specială: animaţia cu PowerPoint

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:

Excel, Word

- 33 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Tema 12: diagrame Pareto. În aprecierile făcute asupra calităţii funcţionării unui
sistem (mecanic, social, biologic …) se studiază cu atenţie cauzele funcţionării
defectuoase. Aceste cauze se sortează apoi, în ordine descrescătoare după frecvenţele
relative. Pentru prezentarea lor vizuală se întocmeşte o diagramă de tip Pareto.
Se ştie că unul dintre motivele întârzierilor în stabilirea diagnosticului unui pacient îl
constituie slaba calitate a dosarului său (fişei medicale). Să luăm, ca exemplu fictiv, o
analiză a calităţii dosarelor medicale întocmite într-un spital în anul 2007. Au fost
descoperite diverse nereguli, conform tabelului următor, în dosarele celor 614 pacienţi care
au fost „trase la sorţi‖ ca eşantion:
Cauza Număr cazuri
Dosarul medical pierdut 2
Lipsa unei adeverinţe la dosar 79
Existenţa unei hârtii nesemnate la dosar 185
Existenţa unei hârtii fără identificarea pacientului 15
Datele nu permit identificarea tratamentului urmat 22
Introducem în Excel, pe foaia „Datele‖ din fişierul nume_PARETO.xls, în
domeniul A1:B7, conţinutul tabelului anterior. Pe coloana C calculăm frecvenţele relative.
Anume:
- în celula C1 introducem textul „Frecvenţa relativă‖,
- în celula B7 calculăm totalul neregulilor, cu formula
=SUM(B1:B6)
- în celula C2 calculăm (atenţie la fixarea prin caracterul ‚$’)
=B2/$B$7
- extindem prin tragere de mâner conţinutul celulei C2 la domeniul C2:C7
(includem şi celula C7 pentru control),
- selectăm coloana C şi comandăm afişarea procentelor, cu 2 zecimale (Format
CeluleNumărProcentaj…)
După ce am calculat frecvenţele relative, vom sorta cauzele în ordine descrescătoare
a frecvenţelor. Astfel, selectăm domeniul A1:C6, apoi comandăm DateSortare
Sortare (descrescătoare) după (Frecvenţa relativă), cu Rând antet.
Calculăm acum pe coloana D frecvenţele cumulate:
- introducem în celula D1 textul „Frecvenţe cumulate‖,
- introducem în celula D2 formula (atenţie la caracterul ‚$’)
=SUM(C$2:C2)
- extindem formula la domeniul D2:D6.
Încercăm reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute, într-o diagramă de tipul
Pareto, cu comanda InserareDiagramăTipuri particularizate (linie-coloană).
Pentru „Axa valorii‖ intraţi în meniul de context, alegeţi comanda Formatare axă,
apoi fixaţi Număr zecimale = 0 în tableta Număr şi Maxim = 1 în tableta Scară.
Diagrama, cu titlu şi legendă, salvată într-o foaie separată denumită „Pareto‖, ar
trebui să arate ca în figura următoare.
(Notă. Nu trebuie confundate diagramele Pareto cu diagramele în care se prezintă
simultan distribuţia şi distribuţia cumulată a unei variabile aleatoare!)

- 34 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

Repetaţi procedura anterioară, realizând în final o diagramă Pareto, pentru cauzele de

deces în anul 2005 (conform Anuarului Statistic), prezentate în tabelul următor:
Cauze de deces în anul 2005 M F
Boli infecţioase şi parazitare (incl. Tb) 18.3 6.0
Tumori 249.4 168.0
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (incl. DZ) 9.7 11.1
Tulburări mentale şi de comportament 5.2 1.3
Boli ale sistemului nervos 10.0 8.2
Boli ale aparatului circulator 732.4 774.2
Boli ale aparatului respirator 78.8 45.5
Boli ale aparatului digestiv 86.0 50.9
Boli ale aparatului genito-urinar 12.9 9.1
Sarcină, naştere şi lăuzie 16.6
Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 7.2 4.4
Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 5.2 4.1
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 93.1 29.1
Alte cauze 5.1 3.6
Introduceţi acest tabel într-o foaie de calcul nouă din fişierul nume_PARETO.xls, în
domeniul A1:C15. Puteţi prelua datele, prin copiere/lipire, din foaia „Anuar‖ a fişierului
LP03_1.xls. Completaţi coloana D cu totalurile, apoi folosiţi datele din această coloană.
Recomandăm să creaţi o coloană cu denumiri prescurtate, pe care s-o utilizaţi în locul
coloanei A.

Tema 13: calculul mediei ponderate. Aplicaţia Excel nu dispune de o funcţie

pentru calculul mediilor ponderate. Alte aplicaţii, cum ar fi Statistica sau SPSS, dispun şi
ele de asemenea funcţii, ceea ce permite obţinerea directă a rezultatului. Excel permite
însă, într-un mod indirect, să obţinem medii ponderate.

- 35 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Costul spitalizării unui pacient, pentru patru tipuri de tratament, precum şi numărul
cazurilor înregistrate anul trecut în spital, sunt trecute în tabelul următor:
Tipul de tratament Costul spitalizării (lei) Numărul de cazuri
Apendicită (KA=) 80 (NA=) 422
Rezecţie Péan (KR= 2 0 (NR=) 180
By-pass coronarian (KB=) 1200 (NB=) 41
Fractură femurală (KF=) 100 (NF=) 515
Introduceţi, într-un document Word denumit nume_POND.doc, datele din acest
tabel. Veţi începe prin a cere inserarea unui tabel cu 5 coloane şi 5 rânduri. Pe primul rând,
după ce veţi introduce în prima coloană textul „Tipul de tratament‖, veţi comasa celulele
din a doua şi a treia coloană, folosind comanda Îmbinare celule din meniul Tabel. La fel
veţi proceda şi cu celulele din a patra şi a cincea coloană. Pe rândurile următoare veţi
introduce textele şi numerele, având grijă să aliniaţi numerele la dreapta (comanda
Paragraf din meniul Format, opţiuni de aliniere la dreapta, indentare la dreapta 1 cm) iar
indicii (KA, NA etc.) să-i obţineţi prin folosirea opţiunii Indice din comanda Font a
meniului Format. Cât priveşte bordurile diferite, care este calea cea mai rapidă de a le
obţine?
Aspectele formale (tipul de linie folosit în chenare, alinierile) sunt şi ele importante,
dar mai importantă este aprecierea („estimarea‖) costului mediu al spitalizării unui pacient.
Costul mediu al spitalizării unui pacient se poate obţine ca medie ponderată a
costurilor, fiecare pondere fiind dată exact de numărul de cazuri. Formula este:
K  NA  K R  NR  K B  NB  K F  NF
K mediu  A .
NA  NR  NB  NF
Nu există posibilitatea de a efectua calculele cu Word. Pentru a calcula costul mediu
veţi folosi aplicaţia Excel. Veţi plasa datele din tabelul de mai sus pe o foaie de calcul – pe
care o veţi redenumi în final „CMP‖, iniţialele de la „costul mediu ponderat‖ – din fişierul
nume_PONDERATE.xls.
Nu este necesar să tastaţi încă odată datele. Puteţi selecta în Word tabelul (comanda
Selectare→Tabel din meniul Tabel), apoi cu tehnica de copiere/lipire îl puteţi „lipi‖ pe
foaia de calcul.
Veţi plasa datele din tabel în domeniul A1:E5. Avem nevoie însă şi de produsele
KN (ce reprezintă costurile totale de spitalizare corespunzătoare tipurilor de tratament),
care vor fi plasate de exemplu pe coloana F. Mai precis, în celula F2 veţi plasa formula de
calcul
=C2*E2
pe care o veţi extinde – prin tragere de mâner – la celulele domeniului F2:F5. Urmează să
calculaţi cele două sume, cea de la numitorul formulei şi cea de la numărătorul formulei.
Veţi face apel la funcţia SUM(), prin intermediul butonului de pe bara instrumentelor,
atât din celula E6 cât şi din celula F6.
Pentru a încheia calculele cu ultima împărţire, veţi tasta în celula B6 textul „Costul
mediu‖ iar în celula C6 formula de calcul
=F6/E6
Rezultatul a fost obţinut aşadar în celula C6. Dispunem în Excel şi de alternativa
utilizării funcţiei SUMPRODUCT() de calcul a sumelor de produse. Este o funcţie care
- 36 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

poate fi găsită în lista celor matematice şi trigonometrice. Introduceţi în celula F7 formula

(vezi figura de mai jos):
=SUMPRODUCT(C2:C5;E2:E5)
Ar trebui să constataţi că rezultatul este exact acelaşi cu cel din celula F6.

Tema 14: funcţia VLOOKUP. Funcţiile de căutare au ca scop înlocuirea unor

valori cu altele, conform unor tabele de asociere. Utilitatea lor este necontestată în
situaţiile în care trebuie să introducem, în mod repetat, „expresii‖ identice. În lucrul la
calculator este clar ce înseamnă „secvenţe de caractere identice‖. Nu este vorba deloc
despre felul în care sunt ele afişate pe ecran; prin comparare vizuală am putea fi induşi în
eroare cu destul de multă uşurinţă!
Dacă am introduce expresiile prin tastare, ar fi mari şanse ca erori mici să producă
secvenţe de caractere care să nu fie „identice‖. De aceea se recomandă ca o „expresie‖ care
a fost introdusă anterior prin tastare SĂ NU MAI FIE TASTATĂ A DOUA OARĂ;
dimpotrivă, introducerea următoarelor „exemplare‖ să fie făcută prin copierea primului.
Să considerăm un exemplu simplu, cel al unei liste de persoane, în care numele şi
prenumele fiecărei persoane este însoţit de profesia sa, astfel:
Ionescu Ion medic
Popescu Ioana asistent medical
Teodorescu Petre laborant
Constantinescu Jan asistent medical
…
Deja a apărut o repetare a profesiei. În cazul în care lista este lungă, tastarea textului
„asistent medical‖ ar putea fi făcută cu uşoare variaţii. Aceste variaţii, datorate oboselii,
vitezei sau altor cauze, vor provoca probleme serioase atunci când vom selecta din listă
asistenţii medicali, sau atunci când vom ordona alfabetic sublista asistenţilor medicali.

- 37 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

O cale de evitare a posibilelor nereguli o constituie folosirea funcţiei predefinite

VLOOKUP. Ea a fost creată pentru a căuta o anumită secvenţă (valoare) în cadrul unei
coloane a tabelului şi a returna valoarea corespunzătoare (de pe acelaşi rând) din altă
coloană, conform sintaxei
=VLOOKUP(valoare căutată, nume tabelul, deplasare)
Efectul utilizării funcţiei este următorul: atunci când funcţia găseşte secvenţa
(valoarea) căutată într-o celulă din coloana de căutare, se va reţine poziţia rândului, apoi se
efectuează deplasarea indicată pe acel rând, returnând în final conţinutul noii celule.
Pentru un exemplu concret, să creăm un fişier nou nume_LOOKUP.xls, şi să
plasăm în domeniul A1:B3 (de pe prima foaie de calcul) valorile
A B
1 1 asistent medical
2 2 laborant
3 3 medic
iar în domeniul A4:B5 valorile
A B
4 1 feminin
5 2 masculin
Să redenumim cele două domenii (cu comanda Inserare→Nume, evident, după
selectarea fiecăruia) PROFESIA, respectiv SEXUL. Să completăm acum, începând cu
celula D1, următoarele date:
D E F G H
1 Numele şi prenumele Profesia Sexul Profesia Sexul
2 Ionescu Ion 3 2
3 Popescu Ioana 1 1
4 Teodorescu Petre 2 1
Celulele de pe coloanele G şi H vor fi completate automat. De exemplu, în celula G2
se va introduce formula
=VLOOKUP(E2,PROFESIA,2)
iar în H1 formula
=VLOOKUP(F2,SEXUL,2)
Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru înregistrări (rânduri) pe coloanele D-F,
după care extindeţi formulele pe coloanele G şi H. (Evident, corectaţi erorile!)
Amestecarea, pe aceeaşi foaie de calcul, a mai multor tabele nu este o idee prea bună
Recomandăm mutarea tabelului cu datele persoanelor pe o altă foaie de calcul, începând cu
celula A1. Aici coloanele G şi H vor deveni coloanele C şi D. Recomandăm şi separarea
celor două domenii care au fost denumite PROFESIA respectiv SEXUL, pe două foi de
calcul separate.

- 38 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

Tema 15: diagrame de evoluţie şi comparaţie. Tabelul următor – plasat pe foaia a

doua de calcul Excel în domeniul A1:E11, conţine date privind rata incidenţei cancerului
pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă.

Perioada
Vârsta 1973-76 1980-82 1983-87 1988-92
30-34 4.1 4.3 3.7 3.1
35-39 15.1 9.6 11 7.1
40-44 29.9 29.2 26.4 21.9
45-49 73.4 73.4 69.5 59.7
50-54 143.9 140.4 143.3 146.5
55-59 245.1 257.2 265.4 268.8
60-64 372.4 407.1 410.4 417.7
65-69 48.3 556.8 589.3 611.2
70-74 407.4 621.8 743.5 782.6
Să reprezentăm grafic datele din acest tabel. De la bun început să precizăm faptul că
putem considera seriile de date fie pe coloane, fie pe rânduri.
Dacă rândurile tabelului (anume acelea formate din numere) vor constitui seriile de
date, atunci avem de-a face cu evoluţii ale ratelor de incidenţă, aşadar tipul de diagramă va
fi cel „cu linii‖, iar titlul adecvat al diagramei va fi „Evoluţia ratei de incidenţă a
cancerului pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă‖. Se impune afişarea legendei. (Se
recomandă ca, înainte de a trece la reprezentarea diagramatică, să se selecteze domeniul
extins A2:E11.)
Evolutia ratei de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

1000

100 30-34
35-39
(scara logaritmica)

40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
10 70-74

1
1973-76 1980-82 1983-87 1988-92

Discrepanţa mare între valorile de la categoria de vârstă „30-34‖ şi valorile de la

categoria de vârstă „70-74‖ face ca să preferăm alegerea unei scale logaritmice (ceea ce ar
trebui indicat în clar, pe axa ordonatelor). Alegerea scalei logaritmice se poate face după
un dublu clic pe axa cotelor, prin „bifarea‖ opţiunii respective din tableta Scară a casetei
de dialog Formatare axă. Diagrama ar trebui să arate ca în figura de mai sus.
Dacă seriile de date sunt considerate nu pe rânduri, ci pe coloane, atunci accentul
principal se pune pe compararea ratelor de incidenţă pentru diversele categorii de vârstă.
De data aceasta, tipul adecvat de diagramă este „Comparaţie între ratele de incidenţă ale
cancerului pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă‖. Poate este utilă adoptarea scalei
logaritmice. Diagrama arată că în figura următoare.
- 39 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Comparatie intre ratele de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

1000

100

10
1988-92
1983-87
1980-82
perioada
1973-76
1
30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74

Ar putea fi ales şi tipul de diagramă cu grupe de coloane, însă în această situaţie

seriile de date vor fi iarăşi considerate pe rânduri, iar legenda devine obligatorie.
Comparatie intre ratele de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

900

800

700

600 30-34
35-39
40-44
500 45-49
50-54
400 55-59
60-64
65-69
300 70-74

200

100

0
1973-76 1980-82 1983-87 1988-92
perioada

Înregistraţi cele trei foi-diagramă, alături de foaia de calcul, în fişierul pe care-l veţi
denumi nume_PULMONAR.xls. Veţi folosi ulterior unele dintre cele trei diagrame într-o
prezentare Powerpoint.
Preluaţi din site-ul catedrei fişierul-carte de calcul LP03_2.xls. (Nu lucraţi direct cu
fişierul din site-ul catedrei!
Fişierul are o singură „foaie de calcul‖ pe care găsiţi nişte date. Cu aceste date veţi
crea o diagramă. Salvaţi în final – după ce aţi schimbat autorul – fişierul (cu cele două foi)
dându-i numele nume_ECORADIO. (Atenţie la tipul de fişier pe care-l obţineţi!)
Înainte de a salva fişierul, efectuaţi următoarele operaţiuni:

- 40 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

– completaţi coloana D cu diferenţele între valorile „măsurate‖ la ecograf şi cele

obţinute radiologic. Formula din celula D2 va fi următoarea
=B2-C2
(Se ştie că există o tendinţă de a exagera la ecograf dimensiunile calculilor
renali. Oare această tendinţă se manifestă şi faţă de aprecierile făcute pe
radiografii?)
– calculaţi în celula B107 media datelor de pe coloana B (utilizaţi funcţia statistică
AVERAGE);
– calculaţi analog mediile datelor de pe coloanele C şi D;
(Ar trebui ca media diferenţelor să coincidă cu diferenţa între media valorilor
„măsurate‖ la ecograf şi media celor obţinute radiologic. Verificaţi că este aşa.)
– cu datele din coloanele B şi C creaţi o diagramă de tipul XY (prin puncte) pe
care adăugaţi linia de tendinţă şi optaţi pentru afişarea „ecuaţiei‖. Pe diagramă
afişaţi şi liniile de grilă majore, pentru ambele axe;
– plasaţi-vă datele de identificare. Ca titlu indicaţi „Comparaţie între dimensiunile
calculilor renali, evaluate la ecograf şi radiologic‖, iar la comentarii „Creat la
data de … (data curentă)‖.

Tema 16: prezentări cu PowerPoint.

Există aplicaţii dedicate creării de prezentări de imagini, într-o succesiune dorită, pe
ecranul unui calculator sau, prin dispozitive speciale de proiecţie, pe ecrane mari. Aceste
aplicaţii:
a) pot pregăti direct şi „materia primă‖ pentru crearea de diapozitive foto —
bineînţeles, cu ajutorul unor dispozitive speciale de înregistrare a imaginilor pe film de 35
mm;
b) pot asigura crearea, cu ajutorul unei imprimante, a foliilor transparente pentru
retroproiector.

- 41 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Căutaţi iconiţa aplicaţiei PowerPoint şi declanşaţi (lansaţi în execuţie) această

aplicaţie; o veţi folosi pentru crearea de prezentări pe ecran, formate din „diapozitive‖
(în scopul expunerii unor rezultate la o conferinţă).
Veţi decide, în caseta de dialog PowerPoint, să creaţi o prezentare nouă pentru
expunere, folosind comanda AutoContent Wizard. Urmează o casetă de dialog cu cinci
paşi. Primul pas este informativ; veţi citi informaţiile apoi veţi apăsa butonul Next >.
Pasul doi vă cere să alegeţi unul dintre tipurile-standard de prezentare cu diapozitive,
presupunând că sunteţi angajat al unei firme şi aveţi de făcut o asemenea prezentare. Veţi
alege opţiunea Training a butonului-radio. Observaţi organizarea prezentării ce vă este
propusă. Nu este obligatoriu să o respectaţi întocmai, ulterior o veţi modifica; deocamdată
apăsaţi butonul Next >.
Al treilea pas vă cere să indicaţi modul în care se va desfăşura prezentarea. Alegeţi
modul On-screen presentation. Pasul următor vă cere datele necesare pentru completarea
primului diapozitiv, cel de titlu al expunerii, Presentation title. Veţi tasta aşadar în
casetele-text titlul „Calcule şi diagrame cu Excel‖, respectiv locul de muncă sau studii
„UMF ‚Carol Davila’ Bucureşti‖ (în caseta Footer).
Apăsaţi butonul Finish şi observaţi organizarea ecranului. Deja diapozitivul de tip
titlu conţine datele pe care le-aţi introdus. Puteţi vizualiza obiectele pe ecran cu mai multe
opţiuni de vizualizare, grupate în meniul View. Alegeţi opţiunea Normal.
Încercaţi să efectuaţi modificări, deplasând rândurile de text, modificând fonturile şi
mărimile de literă folosite, eventual şi textul afişat. Încercaţi să identificaţi efectul fiecărui
obiect de pe bara aflată în stânga zonei de lucru.
Treceţi-vă pe d-voastră ca autor al prezentării prin selecţia textului situat sub titlu şi
scrierea deasupra. Apoi observaţi că aveţi trei butoane speciale în dreapta barei de stare, iar
în stânga ei se anunţă că sunteţi pe Slide 1 of 9.
Executând comanda Slide Layout din meniul Format puteţi afla că acest diapozitiv
este de tip „Title Slide‖ şi aţi putea eventual să alegeţi un alt tip.
Selectând al doilea diapozitiv cu ajutorul barei din stânga verificaţi că acesta este
tipul „Bulleted List‖. Acceptaţi şi completaţi în Slide 2 textele „Ce poate realiza aplicaţia
Excel‖ prin tehnica selecţiei textului şi scrierii deasupra, apoi „Calcule statistice‖ la primul
punct şi „Diagrame statistice‖ la al doilea punct, „Diverse alte calcule‖ la al treilea punct.
Efectuaţi acum o salvare, folosind comanda Save din meniul File. Observaţi că
extensia implicită este PPT şi corespunde tipului de fişier „Presentation‖. Însă aplicaţia
poate crea fişiere şi de alte tipuri: „Web Page‖, „Windows Metafile‖, „Rich Text Format‖
ş.a.. Informaţi-vă asupra acestor tipuri de fişiere. Numele fişierului va fi
nume_POWERPOINT.
(Atenţie, acest fişier nu
coincide cu cel creat anterior!
Completaţi-vă şi datele
obişnuite de identificare în
tableta Summary din caseta de
dialog Properties (pe care o
obţineţi cu comanda Properties,
din meniul File).
Introduceţi diapozitivul cu
numărul 3 şi alegeţi iarăşi tipul
„Title Slide‖.

- 42 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

Completaţi în Slide 3, în cele două zone prestabilite, textele „Funcţia VLOOKUP din
Excel are sintaxa‖, resp. „=VLOOKUP (secvenţă, zona tabelului, deplasare)‖. Selectaţi pe
rând textele şi modificaţi-le mărimea la 24 puncte tipografice. Deplasaţi cele două zone
astfel încât diapozitivul să arate asemănător celui din figura de mai sus.
Inseraţi următorul diapozitiv şi ştergeţi toate obiectele din acest diapozitiv mai puţin
titlul. De data aceasta alegeţi tipul „Chart‖. Plasaţi în zona superioară textul „În
Powerpoint se pot realiza diagrame de tip rozetă, ca de exemplu‖ cu fontul Arial de
mărime 36 p.t. Apoi, în zona inferioară, cu un dublu-clic, deschideţi un tabel (cu un rând şi
trei coloane) în care introduceţi datele 20, 140, 90 pentru a obţine diagrama ca în figura de
mai jos. Încheiaţi cu un clic.

Următorul diapozitiv, Slide 5, va fi ales de tipul „Title Only‖. Plasaţi în zona

superioară textul „În diapozitive Powerpoint se pot plasa şi diagrame realizate cu Excel‖.
Aduceţi prin copiere/lipire, dedesubt, o diagramă pe care aţi realizat-o în Excel. (De
preferat a treia diagramă din fişierul nume_PULMONAR.xls.)
Următorul diapozitiv va fi ales şi el de tipul „Title Only‖. Plasaţi aici textul: „În
diapozitive Powerpoint se pot plasa şi imagini din fişiere‖. Dedesubt, prin folosirea
comenzii InsertPictureFrom File plasaţi imaginea din fişierul LP03_1.JPG pe care-
l găsiţi în site-ul catedrei.
Prezentarea poate conţine în acest moment, cu cele implicite, nu mai puţin de 9
diapozitive. Controlaţi, tastând [Page Up], [Page Down], aspectul acestora. Eliminaţi
ultimele diapozitive, folosind comanda Delete Slide din meniul Edit.
Folosiţi comanda InsertSlide Number pentru a plasa (în partea inferioară a
tuturor diapozitivelor) numele d-voastră, alături de inscripţia „UMF ‚Carol Davila’ –
Facultatea de Medicină‖ şi data curentă.
Folosiţi acum comanda Slide Show din meniul View pentru a obţine o vizualizare
controlată a diapozitivelor create până acum. Depistaţi, în partea inferioară a ecranului
(chiar deasupra barei de stare) butonul Slide Show care declanşează vizualizarea.
Aplicaţia PowerPoint este dotată cu o serie de machete-fundal, alb/negru sau color,
pregătite şi pentru proiecţii pe ecrane mari (overhead projections). Le găsiţi, ca fişiere cu
extensia POT, în subcatalogul Presentation Designs al catalogului Template.
Executaţi comanda Apply Design Template şi alegeţi mai întâi macheta Azure.pot.
Reluaţi Slide Show şi observaţi deosebirile. Alegeţi apoi alte machete-fundal, de exemplu

- 43 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Blends.pot, Blueprint.pot, Nature.pot şi observaţi ce aduce nou fiecare.

Tema 17: prezentări medicale cu PowerPoint. Veţi crea acum o nouă prezentare,
ajutându-vă de mecanismul de asistenţă.
Folosind comanda New din meniul File veţi alege în caseta de dialog New
Presentation opţiunea AutoContent Wizard. Veţi răspunde la solicitările ferestrei de
dialog în felul următor:
– la pasul 2, alegând tipul General, opţiunea Generic.
– la pasul 4, cu titulatura „Despre litiaza renală‖ în caseta-text Presentation title,
numele facultăţii d-voastră în caseta-text Footer şi validarea opţiunii Slide number.
Observaţi că au fost create, în mod automat, nouă diapozitive cu un conţinut
standard.
Începeţi să modificaţi conţinutul acestora, începând cu al doilea diapozitiv
Introduction. Modificaţi aşadar „Introducere‖ în loc de „Introduction‖, apoi precizaţi aici
scopul (prezentarea maladiei, datorită incidenţei crescute a ei în societatea actuală) şi o
identificare a d-voastră („student la …‖). Urmăriţi detaliile diapozitivelor următoare şi
completaţi-le cu date concrete. Preluaţi informaţii specifice pe care le găsiţi în
„enciclopedia‖ wikipedia.com.
Inseraţi de asemenea date şi imagini din fişierul nume_ECORADIO.xls pe care l-aţi
creat anterior.
Comandaţi Apply Design Template din meniul Format şi alegeţi modelul
(macheta) Capsules.pot. Încercaţi să inseraţi o imagine cu comanda Picture din meniul
Insert pe care trebuie însă să o preluaţi dintr-un fişier de tipul BMP sau WMF.
Încercaţi să modificaţi culoarea de fundal, apelând comanda Background din meniul
Format. În caseta de dialog Background alegeţi din paleta de culori o altă culoare a
fundalului. Apăsaţi butonul Apply to All.
Ştergeţi diapozitivele nefolosite. Salvaţi această prezentare într-un fişier
nume_PREZENTARE. (Verificaţi extensia acestui fişier!)
Acum veţi planifica desfăşurarea acestei prezentări „în timp‖. Desfăşurarea comportă
trei aspecte:
a) fixarea intervalelor de timp dintre diapozitivele succesive ale prezentării;
b) fixarea tipului de tranziţie de la un diapozitiv la următorul;
c) stabilirea modului de apariţie a imaginii fiecărui diapozitiv pe ecran.
Veţi apela comanda Slide Transition din meniul Slide Show. În caseta de dialog
Slide Transition veţi fixa mai întâi „efectul‖ prin care imaginea primului diapozitiv va
dispărea de pe ecran şi în locul ei va apărea imaginea celui de-al doilea diapozitiv. Anume,
din caseta-listă Effect veţi alege „Random Bars Horizontal‖. Apoi veţi folosi controlul
Advance pentru a determina schimbarea imaginii în mod automat după două secunde
Automatically After 2 Seconds. În urma alegerii unui tip de tranziţie (efect), aici veţi
putea urmări modul în care va fi transformată imaginea veche în cea nouă. Încercaţi pe
rând în locul efectului „Random Bars Horizontal‖ celelalte efecte. Apăsaţi butonul Apply
to All.
Încercaţi o animare a prezentării prin comanda Custom Animation din meniul Slide
Show. În tableta Effects alegeţi modul de apariţie a rândurilor noi, de exemplu „Fly From
Right‖.
Salvaţi situaţia din acest moment şi părăsiţi aplicaţia PowerPoint. Verificaţi modul
- 44 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

în care se declanşează automat prezentarea făcută, după un dublu-clic deasupra ICONIŢEI

din stânga denumirii nume_PREZENTARE.ppt.

Tema specială: ierarhizarea cauzelor de deces (diagrame 100% Stacked bar

şi Pareto). Datele statistice oficiale înregistrate în Franţa arată următoarea distribuţie a
cauzelor majore de deces pentru anul 2004:
Cauze majore de deces Bărbaţi Femei
Tumori 90686 62020
Maladii cardiovasculare 69337 77986
Violenţa 22481 14947
Alte … 80564 91385
Prezentaţi datele din tabelul de contingenţă anterior printro diagramă adecvată. De
asemenea,
a) Prezentaţi diagramatic situaţia cauzelor de deces pentru întreaga populaţie a
Franţei, în 2004 (tipul adecvat poate fi rozeta);
b) Reprezentaţi prin diagrame Pareto datele din tabelul următor:

Cauze detaliate de deces Bărbaţi Femei

Accident de circulaţie 4035 1354
Accident vascular cerebral 13985 19502
Cancer intestinal 8817 7641
Cancer mamar - 11199
Cancer pancreas 4021 3727
Cancer prostată 9138 -
Cancer pulmonar 22773 5619
Diabet 5135 5756
Infarct miocardic 23122 17564
c) Informaţi-vă asupra datelor similare privind România şi efectuaţi comparaţii
diagramatice.

(Notă: folosiţi foile unui fişier nume_CAUZE.xls.)

Tema specială: animaţia cu PowerPoint. Căutând informaţii despre animaţia pe

calculator, de exemplu în wikipedia, puteţi afla că animaţia este o tehnică veche, bazată pe
exploatarea „imperfecţiunilor‖ funcţionării retinei. Prezentarea în secvenţă rapidă a unor
imagini statice asemănătoare induce în creierul uman impresia de mişcare.
Pentru stocarea unei singure imagini statice (bi-dimensionale) în memoriile de
calculator, se folosesc două tehnici fundamental diferite:
(a) tehnica rasterizării, prin care imaginea se reţine prin puncte colorate (numite
pixeli) „rând după rând‖ şi „pixel după pixel‖, şi
(b) tehnica vectorială, prin care se utilizează câteva „primitive grafice‖ de tipul
segmentului de dreaptă, arcului de cerc etc.
Există mai multe tipuri de fişier şi standarde grafice exploatate în tehnica rasterizării, dintre
cele mai des folosite sunt tipurile BMP (bitmap), GIF (graphic interchange format), JPEG.

- 45 -
MG - Lucrarea practică 3 2015/2016 UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică

Dintre acestea, tipul GIF

permite asamblarea de animaţii din
componente statice, iar acest tip este
des folosit în grafica animată afişată
prin Internet. (Are însă o deficienţă
majoră: fişierele obţinute au
dimensiuni mari.)
Pentru a vedea la lucru o
asemenea animaţie, preluaţi din site-
ul catedrei fişierul LP03_2.gif. Cu un
clic-dreapta deasupra numelui,
deschideţi meniul de context, din care
alegeţi comanda Open With, apoi
aplicaţia Internet Explorer (vezi
figura alăturată).
Să încercăm crearea unei animaţii, sub controlul aplicaţiei PowerPoint. Vom folosi, ca
„materie primă‖ o secvenţă de patru imagini stocate în fişierul LP03_3.jpg şi următoarele
trei. Acestea reprezintă imagini ale unei scanări abdominale obţinute prin tomografie
computerizată, prin secţiuni la distanţă de 5 mm una de alta.
Declanşaţi aşadar aplicaţia PowerPoint. Pe primul diapozitiv, de tip „Title Slide‖, aveţi
pregătite două chenare formatate, unul pentru titlu, iar celălalt pentru subtitlu. Tastaţi textele:
„Tomografia computerizată‖
respectiv
„Prezentare animată creată de ... (numele d-voastră)‖.
Inseraţi apoi (comanda InsertNew Slide) patru diapozitive tip „Blank‖, pe care
plasaţi (comanda InsertPictureFrom File) imaginile din fişierul LP03_3.jpg şi
următoarele. (Imaginile arată ca în figura următoare).

Prin comanda Slide ShowAnimation Scheme alegeţi o tehnică de animaţie, de

exemplu „Dissolve in‖ şi apăsaţi butonul Apply to All Slides.
- 46 -
UMF ―Carol Davila‖ – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 3 2015/2016

Reglaţi acum, prin comanda Slide ShowSlide Transition modalitatea de tranziţie

de la un diapozitiv la următorul. Alegeţi opţiunile Fade smoothly şi Advance slide
„Automatically after 00:01‖
Ca ultimă operaţie, salvaţi prezentarea în alt tip de fişier. Folosiţi comanda FileSave
As, alegând tipul „PowerPoint Show‖ (ceea ce va determina crearea unui fişier cu extensia
PPS). Numiţi nume_TOMOGRAFIE acest fişier. (Nu uitaţi să vă înregistraţi ca autor şi al
fişierului!)
Trebuie menţionat aici că există destul de multe programe de creat animaţii. Căutaţi în
Internet (WWW) asemenea programe. Cuvinte cheie: animation software, free download.

- 47 -