Crearea unei lucrări

științifice
 Crearea unei lucrări științifice
• Definiție. Tipuri de lucrări științifice
• Reguli de bază în redactarea unei lucrări
științifice
• Structura unei lucrări
• Pași în crearea unei lucrări științifice
• Programe/pachete de programe utilizate în
crearea unei lucrări științifice
 Ce este o lucrare știintifică?
Lucrare științifică = studiu scris asupra unui anumit subiect sau
pentru a defini o operă artistică sau ştiinţifică (DEX).
Principalele tipuri de lucrări ştiinţifice din domeniul medical sunt:
• articolul original: revistă de specialitate sau în volumul de lucrări originale
atașat unei conferinţe/congres
• articolul didactic: revistă arondată unei universități sau în volumul de
lucrări originale atașat unei conferinţe/congres universitar
• studiul de specialitate: revistă sau în volumul de lucrări originale atașat
unei conferinţe/congres
• cartea/monografia: anumite teme specifice atât din punct de vedere
teoretic cât şi practic
• teza de doctorat: rezultatele unor cercetări într-un anumit domeniu și pe o
anumită temă (se obţine titlului de dr. – phd).
• teza de disertaţie: studiu de specialitate într-o anumită temă pentru
obţinerea titlului de master of science
• lucrarea de licenţă: studiu de specialitate într-o anumită temă pentru
obţinerea diplomei de licenţă
 Reguli de bază în redactarea unei
lucrări științifice
Principii: "Scrie cu precizie, claritate şi economie.
Fiecare propoziţie trebuie să transmită
• rigoarea exact adevărul cel mai simplu cu putinţă".
• claritatea "Write with precision, clarity and economy.
Every sentence should convey the exact truth
• concizia as simply as possible."
Instructions to Authors, Ecology 1964
Obiective:
• comunicare „Ceea ce se ştie bine se enunţă clar” – Boilean
„Dacă nu găseşti cuvintele, nu ai în cap ideea”
• calitate – G. Calinescu
• concluzii „Ideile sunt rădăcinile creaţiei” – Ernest Dimnet
 Structura unei lucrări
1. TITLUL LUCRĂRII
2. INTRODUCEREA/BACKGROUND
3. SCOPUL LUCRĂRII
4. MATERIAL ȘI METODĂ
5. REZULTATE
6. DISCUȚII
7. CONCLUZII
8. ACKNOWLEDGMENTS – APRECIERI
9. ANEXA – APPENDICES
10. REFERINȚELE BIBLIOGRAFICE
 Structura unei lucrări:
Titlul lucrării
Reguli de urmărit atunci când compunem titlul lucrării:
• să fie scurt și fără ambiguități (să reprezinte o descriere
adecvată a lucrării)
• să conțină cuvintele cheie care să descrie clar conținutul
lucrării.
Formatul titlului unei lucrări științifice: centrat, în partea
superioară a paginii
Observații:
- Titlul nu va fi subliniat sau scris cu caractere înclinate (italic)
- În majoritatea situațiilor titlul se redactează în format “Title
Case”
 Structura unei lucrări:
Introducerea / Background
Secțiunea “Introducere” trebuie să furnizeze
contextul pentru manuscrisul respectiv.
Rolul “Introducerii” unei lucrări științifice:
• stabilirea contextului în care a apărut studiul
• discutarea elementelor relevante găsite în
literatura de cercetare (cu citații)
• prezentarea unui sumar al cunoștintelor și
înțelegerii curente (de la debutul studiului) în
ceea ce privește problema investigată
 Structura unei lucrări:
Introducerea / Background
“Introducerea” trebuie să răspundă la următoarele
întrebări:
• Ce am studiat?
• De ce problema studiată în lucrare reprezintă o
întrebare importantă?
• Ce se cunoștea despre această problemă înainte
de a începe acest studiu?
• Cum va ajuta studiul meu cunoașterea în
domeniul respectiv?"
 Structura unei lucrări:
Introducerea / Background

Informatia generală
Pentru realizarea facilă:
• începeți cu scopul specific al studiului (adică
cu ceea ce urmărește lucrarea să
demonstreze)
• decideți care este contextul științific în care se
pot pune întrebările pe care le formulează

Problema studiată
studiul dvs.
• ce nivel și tip de informații generale trebuie
plasate la începutul introducerii.
 Structura unei lucrări:
Introducerea / Background
Reguli pt conținut:
1. identificarea clară a ariei de interes
2. stabilirea contextul studiului furnizând o prezentare
clară și concisă a datelor pertinente publicate în
literatură
3. datele din literatură pot face parte doar din
următoarele categorii: reviste tip primary research
journals, articolele cuprinse în literatura citată,
articolele tip Review
4. includerea justificărilor pt alegerea tipului de
experiment și meritele științifice ale modelui
particular prezentat
5. nu se discută tehnicile sau protocoalele utilizate în
studiu
 Structura unei lucrări:
Scopul lucrării
Reguli pt redactare:
• Plasarea scopului lucrării sub formă de ipoteză,
întrebare sau problemă de investigat
• Explicarea clară și concisă a raționamentul inițial al
studiului și eventual posibilele scenarii și concluzii
pentru viitor
• Plasarea formulării scopului aproape de finalul
“Introducerii” (paragraful final)
• Furnizarea unei formulări clară a raționamentului și
utilității problemei studiate, prezentând scurt și concis
modul în care ați ajuns să studiați problema respectivă
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Secțiunea ”Material și Metodă” constă în
explicarea clară a modului în care s-a desfășurat
studiul, urmărind următoarea structură și
organizare generală:
a. Descrierea organismului/organismelor studiate
b. Descrierea site-ului studiului
c. Prezentarea designul experimentului sau modul
de eșantionare (sampling)
d. Protocolul de colectare a datelor
e. Modul de analiză a datelor
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Organizare generală - Descrierea organismului/
organismelor studiate (plante, animale, oameni, etc.) cu
menționarea următoarelor elemente:
• Sursa (furnizorul sau unde și cum au fost colectate organism.)
• Dimensiunea tipică (greutate, lungime, etc),
• Cum au fost ingrijite,hrănite și găzduite înainte de
experiment,
• Cum au fost îngrijite,hrănite și găzduite în timpul
experimentului.
• Pentru anumite studii vârsta poate fi un factor important
• Unde și când s-a desfășurat studiul (doar dacă locația și timpul
sunt factori importanți)
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Organizare generală - Descrierea site-ului studiului pentru
studii efectuate într-o anumită zonă este necesară data
studiului și locația exactă (latitudine și longitudine, harta,
etc).
Pentru studiile de laborator este necesar însă să menționați
locația studiului numai dacă ați efectuat un experiment
într-o locație particulară sau într-un laborator special.
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Organizare generală - Prezentarea designul experimentului
sau modul de eșantionare (sampling).
Descrierea clară a modului cum a fost structurat experimentul sau studiul:
1. Includeți ipotezele testate, controalele, tratamentele, variabilele măsurate, nr de
eșantioane colectate, măsurători, forma datelor, etc.
2. Identificați tratamentele ca variabile sau prin numele tratamentului
3. Când studiul include mai mult decât un experiment, utilizați subtitluri
4. Utilizați o figură care să prezinte designul general care va ajuta la clarificarea
prezentării
5. Descrieți procedurile utilizate în studiu suficient de detaliat astfel încât să se poată
să repeta studiul
6. Când utilizați metode de laborator standard nu este întotdeauna necesar să explicați
procedura sau echipamentul utilizat.
7. Dacă utilizați o metodă descrisă în altă lucrare publicată furnizați citația sursei.
Descrieți orice modificare ați făcut la o metodă standard sau publicată.
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Organizare generală - Protocolul de colectare a datelor
cuprinde descrierea cât mai clară a modului de desfășurare
propriu-zisă a procedurilor experimentale.
Organizare generală - Modul de analiză a datelor cuprinde:
• descrierea elementelor care au facilitat analiza calitativă
• procedurile statistice utilizate pentru determinarea
semnificației
• transformările de date utilizate
• probabilitatea utilizată pentru a decide semnificația, etc.
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Organizare generală - Modul de analiză a datelor
Elemente:
• descrierea modului în care ați rezumat și analizat datele
(software statistic)
• indicarea indicatorilor de statistică descriptivă utilizați
(medii, %, mediane + variabilitatea)
• indicarea tipului de analize (teste statistice utilizate
pentru determinarea semnificației statistice) utilizate
pentru a răspunde la fiecare din intrebările sau ipotezele
testate
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Reguli generale pentru redactare :
• Organizarea prezentării astfel încât cititorul să înteleagă fluxul
logic al experimentului (subtitlurile sunt utile în acest sens)
• Orice experiment sau procedură trebuie prezentate unitar
(chiar dacă a fost împarțită în decursul timpului)
• Designul experimentului și procedurile implicate în studiu
trebuie prezentate ca o unitate integrată (dificil de împărțit)
• Furnizarea detaliilor cantitative (cât de mult, cât timp, când,
etc.) despre protocolul experimental, astfel încât alți
cercetatori să vă poată reproduce experimentul
• Trebuie să indicați procedurile statistice utilizate pentru
analiza rezultatelor (inclusiv p_value).
 Structura unei lucrări:
Material și metodă
Probleme particulare și modul de rezolvarea al acestora:
1. secțiunea ”Metodă” are prea multe cuvinte și este prea
detaliată: Evitați utilizarea repetată a unei singure propoziții în
relație cu o singură acțiune (rezultă multe pasaje  lungimea
conținutului va crește). O secvență de acțiuni relaționate pot fi
combinate într-o singură propoziție, îmbunătățind claritatea și
reducând lungimea, și astfel, va fi mai usor de citit.
2. utilizarea termenilor ambigui: Înlocuirea acestora cu termeni
reprezentativi (mai ușor de înteles) pentru a identifica grupurile de
control sau de tratament, sau alți parametri de studiu ce necesită
identificatori specifici pentru a fi inteleși clar.
 Structura unei lucrări:
Rezultate
Secțiunea “Rezultate” cuprinde o prezentare obiectivă a
rezultatelor cheie ale studiului, fără interpretare, într-o ordine și o
secvență logică utilizând atât text, cât și materiale ilustrative
(Tabele și Figuri).
Reguli generale:
1. Corpul secțiunii este o prezentare text a rezultatelor cheie care include
referințe către Tabele și Figuri
2. Referirea la fiecare Tabel și/sau Figură se va face individual și secvențial
și va indica clar cititorului rezultatele pe care le conține fiecare.
3. Raportarea trebuie să furnizare cât mai multă informație posibilă despre
natura diferențelor sau a relațiilor (direcționalitate și magnitudine)
4. Organizați secțiunea bazându-vă pe secvența de Tabele și Figuri incluse.
5. Raportați rezultatele negative (rezult. diferite de ceea ce v-ați aşteptat)
6. Folosiți unități de măsură adecvate
7. Nu interpretați date în această secțiune
 Structura unei lucrări:
Rezultate
Probleme de evitat!
1. Nu reiterați fiecare valoare dintr-o Figură sau Tabel, evidențiați
doar rezultatele cheie sau tendințele
2. Nu prezentați aceleași date într-un Tabel și într-o Figură (lucru
redundant - pierdere de spațiu). Decideți cel mai bun format
care ilustrează rezultatele.
3. Nu raportați datele brute (acestea pot fi rezumate ca medii, %,
etc).
4. Nu dedicați propoziții întregi pentru a raporta un singur
rezultat statistic.
5. Nu utilizați și suprautilizați cuvântul ”semnificativ” (dacă
informațiile statistice prezentate în paranteză includ o valoare p,
nu este necesar să folosiți cuvântul "semnificativ")
 Structura unei lucrări:
Discuții
Secțiunea “Discuții” cuprinde interpretări ale
rezultatelor obținute şi explicații privind noua viziune
sau nivel de înțelegere asupra problemei.
Întrebări la care trebuie să răspundă secțiunea:
1. Rezultatele oferă răspunsuri la ipotezele testate în studiu? Dacă
da, atunci cum interpretați constatările studiului?
2. Constatările proprii sunt în acord cu ceea ce au arătat alții? Dacă
nu, atunci există o explicație alternativă sau poate un defect de
proiectare al studiului d-voastra (sau al lor)?
3. Având în vedere concluziile, care este noul nivel de înțelegere
asupra problemei investigate și prezentate în introducere?
4. Dacă se justifică, care ar fi următorul pas în studiu (ce
experimente, studii se pot face în continuare pentru a lămuri
problema studiată)?
 Structura unei lucrări:
Discuții
Reguli generale:
1. Organizați secțiunea astfel încât să abordați fiecare dintre experimentele
sau studiile prezentate in secțiunea ”Rezultate”
2. Nu pierdeți propoziții întregi prezentând din nou rezultatele proprii
(utilizați propoziții ”punte” care leagă rezultatul de interpretare)
3. Pentru a sprijini interpretările proprii faceți trimirere la rezultatele altora.
Menționat la referințe orice surse exterioare.
4. Discutați motivele responsabile pentru asemănările şi diferențele între
studiul propriu şi constatările altora.
5. Menționați pe scurt studii viitoare pe care le-ați face pentru a clarifica
ipotezele de lucru.
6. Pentru organizarea prezentării se pot utiliza subparagrafe.
7. Evitați reiterarea unui rezultat pentru a plasa o interpretare și asigurați-
vă că nici nu veți prezenta rezultate noi (acestea aparținând în
exclusivitate secțiunii ”Rezultate”).
8. Se pot include tabele şi figuri dar acestea nu trebuie să conțină date noi.
 Structura unei lucrări:
Concluzii, Acknowledgments – aprecieri
Secțiunea ”Concluzii” cuprinde o prezentare scurtă,
succintă și obiectivă a rezultatelor studiului.

Secțiunea ”Acknowledgments – aprecieri” cuprinde

recunoașterea ajutorului primit (ajutor în gîndirea,
proiectarea sau realizarea lucrării; materiale primite,
furnizarea acestora reprezentând o favoare; revizuirea
lucrării în formă de ciornă; orice sursă de finanțare care
a spijinit cercetarea)
 Structura unei lucrări:
Anexa - Appendices
Secțiunea ”Anexa” conține informații care nu sunt esențiale
pentru înțelegerea lucrării dar care clarifică un punct de
vedere.
Materiale care pot fi incluse într-o anexă:
• date brute
• hărți
• fotografii suplimenare
• explicații ale formulelor
• programe de calculator specializare pentru o procedură specială
• numele complet pentru substanțe chimice sau compuși care au fost
menționați în forma prescurtată sau prin nume comune în textul
lucrării
• diagrame de la aparate specializate
 Structura unei lucrări:
Referințele bibliografice - Literatura citată
Secțiunea ”Referințele bibliografice - Literatura citată”
conține o listă alfabetică a referințelor citate în
lucrarea dumneavoastră.
Instrucțiunile pentru redactarea referintelor
bibliografice pot fi diferite pentru diverse surse.
!Nu etichetați această secțiune "Bibliografie". Bibliografia
conține referințe pe care poate le-ați citit, dar nu au fost
citate în text.
 Pași în crearea unei lucrări științifice
1. Organizarea (liste, notițe, etc.)
2. Analiza literaturii primare de cercetare (baza pentru secțiunile ”Introducere”
și ”Discuții”, căutări on-line cu motoare de căutare)
3. Redactarea secțiunii ”Introducere”
4. Proiectarea şi desfăşurarea experimentului
5. Redactarea secțiunii ”Material și metodă”
6. Analiza şi interpretarea rezultatelor (colectarea datelor  rezumarea
datelor, teste statistice pentru verificarea concluziilor, redactarea
tabelelor şi figurilor)
7. Redactarea secțiunii de ”Rezultate”
8. Redactarea secțiunii ”Discuții” (interpretarea rezultatelor obținute referitor la
problema studiată și revizuirea literaturii de specialitate)
9. Redactarea secțiunii ”Rezumat” și a ”Titlu”-lui
10. Autorevizuirea lucrării – self revise
11. Revizuirea colegilor sau a superiorilor - PEER REVIEW
12. Redactarea proiectului final
 Programe/pachete de programe utilizate
în crearea unei lucrări științifice
Proiectarea şi desfăşurarea experimentului precum și analiza şi
interpretarea rezultatelor au la bază:
• programele tip baze de date (Microsoft Access, Visual FoxPro, DBase),
• programe de calcul tabelar (Microsoft Excel, Quattro Pro,Lotus 1-2-3)
• programe de analiză statistică (Statistica, Systat, SPSS, EpiInfo etc).
Redactarea proiectului final utilizează mai multe tipurile de aplicații:
• documentarea informatizată - motoare de căutare pe Internet
• redactarea secțiunilor - programele de tehnoredactare de tip procesor de
texte (Microsoft Word, Corel, Word Perfect, Lotus WordPro, Adobe
AcrobatReader etc), programe de grafică (CorelDraw, Macromedia Freehand),
programe pentru prelucrarea imaginilor (Adobe Photoshop, Corel
Photopaint) sau editoare HTML (Netscape Composer, FrontPage)
Autorevizuirea lucrării științifice și de revizuirea colegilor sau superiorilor
utilizează instrumentele Internet (browsere: Netscape Comunicator,
Microsoft Internet Explorer, poştă electronică: Netscape Messenger,
Microsoft Outlook Express, Lotus Notes)
Prezentarea lucrării utilizează programe de prezentare (Microsoft
PowerPoint, Harvard Graphics).
 Exemplu - Titlu
Lucrare ce raportează legătura dintre nivelurile serice ale
interleukinei-2 şi distrugerea hepatică în infecția cronică
cu virusul hepatitei C .
Titlu nepotrivit: ”Liver Injury in Chronic Hepatitis C Infection”
!! foarte general
Titlu potrivit: ”Relationship between Serum Levels of
Interleukin-2 and Liver Injury in Chronic Hepatitis C Virus
Infection before Interferon Treatment”
!! elemente cheie: o relație intre imunitate și apariția unei infecții,
o subpopulație de pacienți (pacienți cu hepatita C)
 Exemplu - Introducere
Descrierea problemei si istoricul:
Hepatitis C virus (HCV) is a ubiquitous virus infection. It has been estimated that about 3%
of the world’s population have chronic HCV infection. It is a major cause of chronic liver
disease. Chronic hepatitis C has been a public health concern during the last decade in
most developed countries (1). Host immune mechanisms are involved in chronic infection.
The reason for the hepatocellular injury in chronic HCV infection is still unknown. Several
studies have suggested that T-cell immunoregulatory cytokines play a key role in both HCV
viral persistence and in extent of liver damage.
Motivarea alegerii temei:
Factors involved in the progression to liver disease in HCV infected patients are not well
characterized. Little is known about the production of IL-2 in chronic HCV infection. The IL-
2 production by T cells is part a complex network in which a discrete alteration is capable
of disrupting the whole system (2, 3).
Problema cercetata:
In this study, we aimed to investigate the immune response to HCV through expression of
IL-2 in the serum of 15 chronically HCV infected patients compared to normal controls and
also its association with inflammatory indicators.
 Exemplu – Material și Metodă
Populatie investigată:
Fifteen patients (6 male, 9 female, age: 47.35±10.78 years) with chronic HCV infection and
14 healthy subjects (6 male, 8 female; age: 35.00±15.45 years) were included in this study.
Locația și momentul:
Patients were consecutively recruited from the “Matei Bals“ Institute Infectious Diseases
Division from April 2010-October 2010.
Design-ul experimentului și protocol:
All of the patients and controls provided written informed consent. All of the patients
underwent a complete medical and laboratory evaluation and a liver biopsy.
The inclusion criteria for this study were as follows: a confirmed HCV infection, a positive
PCR for HCV-RNA, increased levels of alanine aminotransferase (ALT) and a liver biopsy
confirming chronic HCV infection. Measurement of serum IL-2 was performed for the cases
and controls using ELISA (R&D Systems). Serum samples were tested twice for IL-2.
Metode statistice:
”Comparisons of proportions between the patients and controls were assessed by Fisher’s
exact test. Continuous data were compared by Mann-Whitney rank sum test. The
Spearman’s rank coefficient was used to assess correlation between the continuous
variable. The results were statistically analyzed by Student t test and a p<0.05 (95% CI) was
considered statistically significant. ”
 Exemplu – Rezultate
The mean of alanine aminotransferase (ALT) levels were increased (the range was 63
to 160 IU/L). The majority of patients (80%) were infected with HCV genotype I and
86% had an HCV RNA viral load greater than 850.000 IU/mL.
An increased expression of IL-2 has been documented in the serum of chronically
HCV infected patients before interferon therapy (385±41.2 vs.126±15.4 pg/mL;
p<0.001). The serum levels of IL-2 were higher in male compared with female but the
differences were not significant (p>0.05).
The highest level of IL-2 was detected in patients lower than 32 years old. However,
these differences were not significant (p>0.05).
There was correlation between serum IL-2 levels and histological activity index scores
(r=0.746; p<0.001) and serum ALT levels (r=0.714; p<0.001).
 Exemplu – Discuții
Compararea rezultatelor studiului cu alte rezultate din litaratura:
Host immune response is important in determining the outcome of chronic HCV infection.
Results of our study showed elevated serum levels of ALT (4).
The immunopathogenesis of chronic hepatitis C virus (HCV) infection is a matter of great
controversy. It has been demonstrated that T cells play a role in HCV clearance in HCV
infected patients. Helper T cells (Th) help in the functions of the immune system as the
major regulator and also help to destruct antigen and to reinforce antibody production. We
found that there was a greater expression of IL-2 compared to the controls. IL-2 reflects
the degree of histological and biochemical activity of chronic HCV infection (5, 6).
Noul nivel de înțelegere al problemei studiate:
Immune-mediated mechanisms are believed to play an important pathogenetic role in HCV
infection. It is thought that cytotoxic T lymphocyte responses early in infection may be
important for viral clearance. Several cytokines and chemokines induced by viral infection
play directly or indirectly roles in antiviral defense. Cytokines are key mediators of
inflammation, apoptosis, necrosis and fibrosis and they are actively involved in the
regeneration process of liver tissue after injury. Th1 cytokines, such as IL-2, interferon
gamma (IFN-γ), and tumor necrosis factor-alfa (TNF-α) are required for host antiviral
immune responses.
 Exemplu – Discuții
IL-2 is considered to be a Th1 type cytokine and is involved in enhancing the proliferation
and activation of most T lymphocytes, NK cells and B-lymphocytes. Liver sinusoidal and
inflammatory cells have been reported to be sources of IL-2 and no consensus exists on the
predictive value of this cytokine (7).
Apparently, expression of IL-2 is associated with a more advanced stage of disease. There
was a correlation between ALT levels and IL-2 expression. The level of expression of type 1
cytokines, such as IL-2 and IFN-γ, is correlated with the degree of histologic injury. IL-2
levels may contribute to the role of innate immunity in stimulating the adaptive immune
responses (8, 9).
Urmatorul pas in studiu:
Further studies are warranted on the role of IL-2 in chronic HCV infection.
 Exemplu – Concluzii
Prezentare scurtă si succintă a rezultatelor studiului:
IL-2 may exert a pro-inflammatory activity. Serum IL-2 levels increase due to chronic
HCV infection, and the amount of increase corresponds to the degree of inflammation.

Exemplu – Acknowledgement
Sursa de finanțare:
This paper was supported by CNCSIS-UEFISCSU, PNII 1165/2009.

Exemplu – Referințe bibliografice

Lista alfabetică a referințelor:
1. Alter MJ. Epidemiology of hepatitis C virus infection. World J Gastroenterol.2007; 13: 2436-41.
2. Gramenzi A, Andreone P, Loggi E, Foschi FG, Cursaro C, Margotti M, Biselli M, Bernardi M.
Cytokines profile of peripheral blood mononuclear cells from patients with different outcomes of
hepatitis C virus infection. J Viral Hepat.2005; 12: 525-30.
3. Tilg H, Kaser A, Moschen AR. How to modulate inflammatory cytokines in liver diseases. Liver
Int.2006; 26: 1029-39.
........
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro

Visual FoxPro

DBASE
Paradox
Excel
Open NumeFisier

Comenzi SQL
Meniu
nepermanent!! USE NumeFisier

36
Aplicația Microsoft Visual FoxPro
File  New
În Visual FoxPro o bază de date
este înțeleasă ca o colecție
de tabele de date legate
între ele; baza de date este
descrisă într-un fişier cu
extensia DBC.

Obiectul cel mai cuprinzător

este proiectul.

37
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Proiectul poate conține date
(grupate în baze de date,
tabele independente şi
interogări), documente (adică
formulare de introducere de
date, machete de raportare
sau pentru etichete),
programe.
Tipuri de fisiere:
dbf (tabele de date)
idx (reordonarea înregistrărilor)
prg (comenzi  program)
frx (machete de raportare)
qpr (filtre, interogari)
scx (formulare de introducere)
38
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Structura unui tabel de date

Visual FoxPro
permite utilizarea
mai multe tipuri
predefinite de date:
Character, Currency,
Integer/Numeric,
Float/Double,
Date/Time, Logical,
Memo

39
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Datele pot fi de tip:
•Character sunt secvențe de cel mult 254 de caractere (ASCII)
•Numeric sunt numere (pozitive sau negative), exprimate
zecimal în virgulă fixă, eventual cu câteva cifre după virgulă
•Float sau Double sunt numere reale exprimate în virgulă
mobilă, cu mantisă şi exponent
•Date sunt date calendaristice, ce pot fi exprimate în diverse
stiluri: ll/zz/aa, zz-ll-aa
•Logical pot fi doar T (true) sau F (false)
•Memo sunt secvențe de caractere, ce pot depăşi limitarea
impusă tipului Character; stocarea lor se face însă într-un
mod special.

40
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Vizualizare
(View)
Comenzile
Browse

şi Edit

Adaugare
Append (SQL)
(TablesAppend New Record)
Stergere
TablesDelete Record
Remove Deleted Records (Pack SQL)
Recall Records
41
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Constructorul de
expresii
(stabilirea
relatiilor intre BD
sau
crearea
interogărilor)

42
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Relaționarea tabelelor prin câmpuri

Relatie: legătură între

tabele (inregistrarile
sunt conectate și
accesibile simultan)
Crearea unei relatii:
File  New  View
-Add File (View)
-Joint Condition
-View Designer
(Fields, Join, Filter,
Order By, Group By)

43
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro

Formarea unui criteriu logic

Filtre (condiții logice) – expresii formate cu valori ale câmpurilor dintr-o

înregistrare

44
 Aplicația Microsoft Visual FoxPro
Machete de raportare

Titlul
raportului

Antet

Datele
raportului

Note de
subsol

45