ŢESUTURILE CARTILAGINOASE

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE

 Au origine mezenchimală.
 Se caracterizează prin predominenţa substanţei fundamentale, care este semidură
şi elastică.
 Caracterul substanţei fundamentale determină rezistenţa cartilajului la tensiune şi
presiune, precum şi funcţia de suport.
 Fibrele nu se disting în masa substanţei fundamentale-matrice
 Conţin două tipuri de celule: formatoare de cartilaj şi distrugătoare de cartilaj.
 Sunt ţesuturi ordonate, avasculare.
 Cartilajele cresc prin apoziţie şi diviziune interstiţială

• Clasificare:
– ţesuturi cartilaginoase de tranziţie
– ţesuturi cartilaginoase permanente

• În funcţie de natura fibrelor din substanţa fundamentală, se disting trei tipuri de cartilaj:

– cartilaj hialin, conţine fibrile de colagen tip II;

– cartilaj elastic, conţine fibre elastice;

– cartilaj fibros, conţine fibre colagene tip I.

ŢESUTUL CAR
CARTILAGINOS HIALIN

• Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită.

• În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului, fiind înlocuit apoi de
ţesut osos.

• Localizare:
– la nivelul articulaţiilor;
– la nivelul coastelor;
– în trahee şi bronhiile mari;
– în septul nazal.
ŢESUTUL CAR
CARTILAGINOS HIALIN
◦ Celule

◦ Matricea cartilajului
 Substanţă fundamentală
 Fibre

Celulele cartilaginoase
Celulele formatoare de cartilaj sunt:
◦ condroblastele
◦ condrocitele.
Condroblastele

 Sunt celule tinere

 De formă turtită, lenticulară
 Se dispun la periferia cartilajului, cu axul lung paralel cu suprafaţa acestuia.
 Au dimensiuni de 10- 20 .
 Sunt celule tinere, active metabolic, care elaborează substanţa fundamentală şi fibrele.
Condrocitele
 Sunt celulele adulte.
 Se dispun în porţiunea centrală a cartilajului.
 Au dimensiuni de 15- 40 .
 Au formă neregulată.
 ME : invaginaţii şi evaginaţii, mai exprimate la celulele adulte tinere.
◦ Această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul extracelular, ca o adaptare la
localizarea lor într-o matrice nevascularizată.

 Condrocitele mai tinere sunt dispuse în zonele periferice, au nuclei eucromi şi citoplasma,
palid bazofilă, cu organite de sinteză bine dezvoltate: RER, Ap. Golgi, vezicule de
glicogen şi lipide.

 Condrocitele mature sunt situate în centrul cartilajului. Au organite de sinteză mai reduse,
acumulări mari de glicogen. Nucleul este hipercrom, iar citoplasma, eozinofilă.

 Condrocitele continuă să sintetizeze glicozaminoglicani şi colagen tip II.

 Sunt situate în cavităţi numite condroplaste.

 Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid.

  Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună şi formează grupe
izogene.
◦ grupe izogene axiale( diviziunile au loc în planuri paralele) se întâlnesc în cartilajele
care se osifică
◦ grupe izogene coronare
( diviziunile au loc în planuri
diferite) apar în cartilajele
costale, unde forţele de
presiune se exercită în toate
direcţiile
Celulele distrugătoare de cartilaj
Condroclaste/ condrocite

 Sunt celulele distrugătoare de cartilaj.

 Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele histologice.

 Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.

Matricea cartilajului
 Este formată din substanţă fundamentală şi fibrile.

 În MO matricea este omogenă- fibrilele de colagen au indice de refracţie identic cu al

substanţei fundamentale în care sunt incluse, astfel încât nu se pot distinge.

 Fibrilele de colagen tip II sunt orientate pe direcţia de acţiune a forţelor mecanice

 Colagen tip VI - la periferia condrocitelor

 Colagen tip IX- asigură interacţiunea proteoglicanilor cu fibrilele de colagen

 Colagen tip X - organizează fibrilele într-o reţea tridimensională

 Colagen tip XI- reglează mărimea fibrilelor

Substanţa fundamentală
 Este un gel puternic hidratat.
 Conţine
 Glicozaminoglicani
  Condroitin 4 şi 6 sulfat
 Acidul hialuronic
 Keratan sulfat
 Proteoglicani
 Glicoproteine structurale
 Ancorina C II
 Tenascina
 Fibronectina

 O parte din proteoglicani se asociază necovalent cu acidul hialuronic, formând

molecule care interacţionează cu colagenul.
 Proporţia de colagen, acid hialuronic şi proteoglicani diferă în funcţie de localizare
şi vârstă.

 Proteoglicanii cu multe grupări sulfat determină bazofilia substanţei fundamentale, fiind

caracteristici cartilajelor tinere.
◦ Proteoglicanii sunt hidrofili, asigurând flexibilitatea cartilajului şi transportul
substanţelor nutritive în matricea nevascularizată spre celule.

 La vârste înaintate, creşte cantitatea de colagen, apărând aspectul eozinofil al SF

 La adult, substanţa fundamentală are un aspect mozaicat;

 matricea teritorială.
 matricea interteritorială.

ŢESUTUL CAR
CARTILAGINOS HIALIN

Pericondrul

 Cu excepţia cartilajului articular, cartilajele hialine sunt învelite de un ţesut conjunctiv

dens, numit
pericondru:

◦ strat extern fibro- vascular, bogat în colagen tip I, cu rol nutritiv şi de protecţie.
 ◦ strat intern, celular, fertil, cu celule de tipul fibroblastelor sau al celulelor
mezenchimale, care se pot diferenţia în condroblaste. Acest strat asigură creşterea în
grosime a cartilajului.

 Nutriţia cartilajului se realizează prin difuziune de la nivelul vaselor din pericondru. În

cartilajele articulare, care nu au pericondru, celulele se hrănesc din lichidul sinovial.

 Regenerarea cartilajului este redusă şi depinde de integritatea pericondrului.

 Odată cu înaintarea în vârstă pot apare calcifieri senile

Creşterea cartilajului
 Creşterea în grosime a carilajului se realizează prin apoziţie, cu formarea de noi celule
cartilaginoase de la nivelul stratului intern al pericondrului.

 Creşterea în lungime se realizează prin mitoze ale celulelor cartilaginoase- creştere

numită interstiţială.

 Osteoartritele
◦ Dureri articulare
◦ Deformări articulare
◦ Distrucţii ale cartilajului

◦ Patogeneză
 Condrocite- interleukina 1 şi TNF α
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

 Localizare:
◦ conductul auditiv extern;
◦ trompa lui Eustache
◦ epiglotă.

 Este un ţesut opac, friabil, de culoare galbenă.

 Condrocitele sunt fie izolate, fie dispuse în grupe izogene mici( 2- 3 celule).

 Substanţa fundamentală este în cantitate mai redusă, decât în ţesutul catilaginos hialin.

 Fibrele elastice sunt numeroase, dens dispuse pericelular.

 ◦ Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină Weigert sau orceină.

 Nu suferă modificări degenerative.

 Nu se calcifică.
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

 Localizare:
◦ discurile intervertebrale;
◦ simfiza pubiană.

 Acest ţesut prezintă caractere intermediare între ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul
cartilaginos hialin.

 Condrocitele sunt rare, izolate sau grupate în grupe izogene mici.

 Fibrele sunt colagen tip I, se grupează în fascicule groase, orientate pe direcţia forţelor de
presiune care se exercită asupra lor.

 Matricea amorfă, este redusă cantitativ, se colorează eozinofil, datorită prezenţei

colagenului tip I în cantitate mare.

 Cartilajul fibros nu prezintă pericondru.

ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

Recapitulare
 Ţesuturi epiteliale
 Ţesuturi conjunctive
◦ De tranziţie
◦ Permanente
◦ Specializate