FIȘĂ DE LUCRU

Cultura epocii medievale

NUMELE, PRENUMELE:

SUBIECTUL I

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse:

„Ca domn al unei țări situate în prima linie a confruntărilor dintre creștini și otomani și
care cunoaștea pretențiile tot mai împovărătoare ale Porții Otomane, Mihai Viteazul a înțeles că,
față de schimbările ce se manifestau în viața internațională, nu poate fi nici indiferent, nici netru.
Aceste schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Țării Românești.
În prima fază, planul politic al lui Mihai Viteazu a vizat eliberarea țării, înlăturarea
dominației otomane. Domnitorul a căutat să prezinte interesul românesc ca fiind o cauză a lumii
creștine, scopul urmărit de el fiind transformarea țării sale în scut de apărare a întregii
creștinătăți.”
(Istoria românilor, vol. V, ed. Academia Română, 2012)

Ex. 1
Identifică opinia autorilor sursei despre poziția geopolitică a Țării Românești. (2p)
Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii,
astfel, a acceptat tratative cu Poartă, încheindu-se pacea, în schimbul acceptării suzeranității
otomane și plata tributului, iar sultanul îi recunoștea domnia pe durata vieții. Pe 9 iunie 1598,
la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Casa de Habsburg. S-a anulat tratatul cu
Bahtory. Chiar și înalta Poartă a ripostat, urmând o serie de confruntări armate.

Ex. 2
Determină opinia autorilor despre rolul lui Mihai Viteazul în lupta antiotomană.
Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. (4p)
Lupta antiotomană este declanşată de Mihai prin uciderea creditorilor turco-levantini şi
masacrarea garnizoanei turceşti din Bucureşti (1594). Urmează apoi atacarea şi incendierea
cetăţilor de la Dunăre ocupate de garnizoane otomane şi înfrângerea armatelor turco-tătare
(venite să-l mazilească pe domn) la Putineiu, Stăneşti şi Serpăteşti (ianuarie 1595). Sunt
eliberate Rusciuc, Silistra şi Brăila; oştile lui Mihai Viteazul ajung până la Dunăre.
Ex. 3
Formulează o consecință a realizării planului politic al lui Mihai Viteazul pentru români.
Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. (4p)

Unirea politică din 1600 şi consecinţele ei istorice

● Conjunctura politică internă şi internaţională din 1599 - preludiul Unirii.
● Unirea Transilvaniei.
● Unirea Moldovei; Mihai - domn al celor trei Ţări Române.
● Prăbuşirea operei politice a lui Mihai, toamna 1600
● Refugiul, reîntoarcerea şi sfârşitul lui Mihai Viteazul.
În concluzie pot spune că de la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui
personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată
şi desăvârşită poezie tragică."

Ex.4
Apreciază rolul lui Mihai Viteazul în istoria românilor. Argumentează răspunsul. (4p)
Domnia lui Mihai Viteazul are meritul de a fi reunit cele trei Țări Române, chiar dacă pentru un
timp atât de scurt și ea deschide cu certitudine o nouă etapă în istoria poporului român. Unirea
Țării Românești, a Moldovei și Transilvaniei va fi utilizată ca reper în procesul anevoios al
constituirii națiunii române și a statului unitar român modern.

SUBIECTUL II
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse:

Sursa A: „Aici se găsesc piper, ghimbir și scorțișoară, ierburi de leac și nuci de India și multe
alte mirodenii, precum și văluri din cele mai frumoase.... Au mirodenii: scumpe și de multe
soiuri. Și crește în insulele acestea (din Marea Chinei) piperul alb ca zăpada și cel negru din
belșug. Aur e foarte mult și, de asemenea, alte lucruri de mare preț....Se găsesc rubine bune și
nobile ca în nici o parte a lumii; și se mai află safire, și topaze, și ametiste, și ate pietre scumpe...
Iar corăbiile, când merg acolo, aduc câștig mare și se căznesc pe drum.
(Bogățiile Chinei, Marco Polo, Cartea Minunilor)

Sursa B: „Într-o miercuri, la 29 ale zisei luni august (1498), socotind că am aflat și am
descoperit ceea ce veniserăm să căutăm, atât ca mirodenii, cât și ca pietre prețioase, și văzând de
altfel că nu putem sfârși să părăsim această țară în prietenie și pace cu localnicii, ridicarăm
pânzele și luarăm drumul Portugaliei, pornind înapoi plini de nespusa bucurie de a fi avut
norocul să ducem la îndeplinire o descoperire atât de mare, care se datora numai nouă.
(Anonim, Jurnalul călătoriei pe care a făcut-o dom Vasco da Gama)
Sursa C: „Se văd plutind pe apă mici pachete de iarbă de mare care părea încă proaspătă ceea ce
ne-a făcut să credem că ne apropiem de pământ. Spre ora zece seara, amiralul Cristofor Columb
a văzut o lumină....era ca o candelă a cărei lumină urca și cobora. La ora două după miezul
nopții, s-a observat cu adevărat pământul.”
(22 octombrie 1492, Las Casas, Opere)

Ex.1
Apreciază cantitatea, calitatea și valoarea bogățiilor din Asia descrise de Marco Polo (4p)
Marco a văzut obiecte din Asia pe care nu le putea vedea in Italia. Pentru el era cea nou,
interesant, deosebit,foarte mult a privit la aur,rubine în general la pietrele scumpe. Iar corăbiile
pe care văzuse spunea că aduc un câștig destul de mare.

Ex. 2
Descrie utilizând sursa B și alte surse de informare, în 10 rânduri, traseul parcurs de Vasco
da Gama. (7p)
Vasco da Gama a ajuns înapoi la Lisabona pe 18 septembrie, după mai bine de doi ani, timp în
care a călătorit 38.600 de kilometri. Doar 54 de oameni din echipajul de 170 au supraviețuit.
Regele era însă mulțumit, gândindu-se că dacă această expediție s-a putut realiza o dată, ea se
putea face din nou. O a doua expediție, de data aceasta cu 13 nave și 1200 de oameni, a fost
trimisă imediat către India sub conducerea lui Pedro Alvares Cabral, a cărui misiune era
întârirea controlului asupra rutei către India. Flota a ajuns la Calicut în doar șase luni, iar de
data aceasta portughezii au fost mult mai bine pregătiți. Au mers în India cu bunuri luxoase cu
ajutorul cărora l-au convins pe liderul hindus care-l refuzase pe da Gama să încheie un acord
comercial. Negustorii musulmani au fost indignați de această încercare a europenilor de a le
fura comerțul și, drept răzbunare, au omorât 50 de oameni din echipajul lui Cabral. Aceasta, la
rândul său, a răspuns prin incendirerea a 10 nave musulmane (la bordul cărora au murit 600 de
oameni), precum și a caselor de lemn din Calicut.

Ex.3
Exprimă-ți argumentat opinia despre importanța descoperii Americii de către Cristofor
Columb. (10p)
Descoperirea Americii se datorează “unei erori norocoase”. Pe baza credinței că pământul este
rotund și că Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decât prin Oceanul Atlantic,
Cristofor Columb a pornit în anul 1492, să descopere drumul Indiilor spre vest și a nimerit, fără
să-și fi dat seama, în America. La 3 august 1492, Columb părăsi portul Palos cu trei corăbii și
120 de oameni, corabia pe care era îmbarcat Cristofor Columb se numea Santa Maria, celelalte
se numeau Nina și Pinta. După ce atinse insulele Canare, se avântă în necunoscut. Împinse de
un vânt favorabil, corăbiile mergeau atât de repede, încât, în zorii zilei de 12 octombrie,
marinarii zăriră la marginea orizontului o fâșie de pământ. Columb a mai făcut încă trei
călătorii în America. În cursul celei de-a doua (septembrie 1493 – iunie 1496), a descoperit o
serie de insule din grupul Antilelor mici, locuite de caraibii sălbatici, dar inteligenți, a ajuns
apoi la Espanola, unde a găsit fortul de lemn distrus și garnizoana măcelărită; iar în drum spre
Cuba a descoperit Jamaica. Convins că la Cuba a atins continentul asiatic, s-a întors la Cadiz.
Expediția a treia (mai 1498 – noiembrie 1500) l-a condus la gura Orinocului și i-a permis să
atingă pentru prima oară continentul nou, iar în cursul călătoriei a patra (mai 1502 – noiembrie
1504), a explorat litoralul Americii Centrale și a venit în contact cu civilizația maya din
Yucatan.
În concluzie pot spune că descoperirea lui Columb a Americii este foarte importantă,deoarece
s-a aflat un continent nou și cu multe bogății naturale.

SUBIECTUL III (15p)

Alegeți una din următoarele picturi:
1) „Sărutul lui Iuda” de Giotto
2) „Crearea lui Adam” de Michelangelo
3) „Cina cea de taină” de Leonardo da Vinci
4) „Nașterea lui Venus” de Boticelli
5) „Madona Sixtină” de Rafael
Sarcină: Priviți cu atenție tabloul ales, meditați asupra lui și descrieți într-un comentariu
de 15 rânduri ce vedeți în acel tablou și ce impresii produce asupra Dvs.

„Crearea lui Adam” de Michelangelo

Din toate imaginile de pe plafonul Capelei Sixtine, aceasta e cea mai mare realizare a lui
Michelangelo. Vasari a descris personajul lui Adam ca unul "a carui frumusete, postura si
contururi sunt atat de perfecte incat pare ca a fost creat de Supremul Creator insusi si nu de
pensula unui muritor de rand". Efectul vizual datorat spatiului dintre degetele celor doua
personaje, Adam si Creatorul sau, este asemanator cu cel al unui curent electric. Se creaza o
tensiune dinamica, privitorul fiind aproape capabil sa distinga fluxul energiei divine care trece
prin acel spatiu, dand viata primei fiinte umane. Corpul lui Adam este caracterizat de
perfectiune, fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Expresia, trasaturile sale sunt
extrem de frumoase si armonioase, reflectand totodata perfectiune spirituala a fiintei umane
inainte de a pacaturi.Langa coapsa lui Adam se afla cornul abundentei, umplut cu frunze de
stejar si ghinda, una din multele trimiteri la stejarii care apar in scenele ilustrate pe tavan, o
referire la numele de familie al papai Iulian della Rovere.
Creatorul este reprezentat ca un barbat puternic, cu barba alba, inconjurat de ingeri. Un lucru
important este faptul ca pentru prima data in arta crestina, bratul sau e prezentat dezgolit,
amintind de citatul biblic "Si cui i se arata bratul Domnului". Este o referire la Hristos, pe care
il prefigureaza Adam, cel care inca nu a pacatuit.