Cursul 4

Alergările de sprint

Î ntr eaga pr egăt ir e a aler găt or ului de vit eză est e or ient at ă î n scopul
ef ect uăr ii aler găr ii înt r- un t im p cât m ai scurt , a î nsuşir ii şi perf ecţ ionăr ii
t ehnicii, pr ecum şi dezvolt ăr ii calit ăţ ilor m ot r ice im plicat e î n execuţ ia pr obei
r espect ive.

Pr obele at let ice de spr int se desf ăşoar ă at ât în linie dr eapt ă, cât şi î n
t ur nant ă, liniil e de st ar t şi de sosir e delim it ând f oar t e exact dist anţ ele de
aler gat .

Pr obele clasice de spr int sunt :

 î n aer liber : 100m , 200m, 400m at ât la f em ei, cât şi la băr baţ i;

 î n sală: 60m, 400m at ât la fem ei, cât şi la băr baţ i.

Com ponent el e str uct ur al e ale t ehnicii aler găr ilor de spr int sunt
ur m ăt oar ele:

- st art ul şi lansar ea de la st ar t ;
- aler gar ea acceler at ă;
- aler gar ea pe par cur s;
- f inişul şi sosir ea.

St ar t ul si lansar ea de la st ar t r epr ezint ă î nceput ul aler găr ii, plecar ea

î n pr obele de spr int realizând u- se de obicei pr in st art ul de jos, ce pr ezint ă
avant ajul că pune aler găt or ul î ntr - o poziţ ie f avor abilă pent r u debut ul aler găr ii,
cu un m axim de ef icienţ ă. Acest lucr u se mat er ializează pr in obţ iner ea unei
vit eze cât mai m ar i î nt r - un t im p cât m ai scurt .
Poziţ ia aler găt or ului la st ar t ul de jos est e det er m inat ă î n pr im ul r ând de
m odul de dispuner e a blocur ilor de st ar t.
Blocur il e de st ar t tr ebuie să f ie de const r uct ie r igidă, să nu aducă nici
un avant aj ner egulam ent ar at let ului. Sunt const r uit e din o t ijă m et alică în car e
se pot f ixa î n mod r eglabil, blocur ile de spr ijin pent r u picioar e, ce t r ebuie
acoper it e cu un m at er ial ce să per m it ă f olosir ea pant of ilor cu cuie.
M işcăr ile specif ice st art ului sunt condiţ ionat e de com enzile st ar t er ului,
î n num ăr de tr ei: ( pe locur i, gat a, st ar t) . Except ând acest e tr ei com enzi, la
plecar e se m ai ut ilize ază o com andă, şi anum e, " la st ar t " , car e est e o
com andă pr egăt it oar e, la auzul căr eia aler găt or ii se aşează î n spat ele liniei de
st art , la 1- 2m .
Poziţ ia aler găt or ului î n st art ul de jos, est e det er m inat ă de m odul de
dispuner e a blocului de st art .
Cea mai ut ilizat ă est e var iant a " clasică" î n car e, blocul din f aţ ă se
aşează la o dist anţ ă de 35- 40cm f aţ ă de linia de st ar t, iar blocul din spat e la o
dist anţ ă de 25- 35cm faţ ă de cel din f aţ ă. Î n f uncţ ie de talia aler gat or ului
acest e dist anţ e pot var ia, astf el incât să se asigur e o poziţ ie f avor abilă.
La com anda "pe locur i" , at let ul tr ece î n f aţ a blocur ilor de st ar t şi din
poziţ ia de spr ijin pe br aţ e, pr int r- o m işcar e dinaint e- înapoi, f ixează picior ul
put er nic î n blocul din f aţ ă, pe celăla lt î n blocul din spat e şi genunchiul
acest uia pe sol.

Aler găt or ul se va spr ijini pe palm e, cu br aţ ele î nt inse din art iculaţ ia
cot ului depăr t at e la lăţ im ea um er ilor . Palm ele se aşează pe sol, cu deget ele
m ar i î n int er ior , iar celala lt e apr opiat e, î n im ediat a apr opier e a linie i de
plecar e. Tr unchiul est e î nclinat căt r e î naint e, gr eut at ea cor pului f iind
r epar t izat ă î n m od egal pe br aţ e şi pe picioar e. Poziţ ia capului est e nat ur ală,
aler găt or ul pr ivind î n faţ ă la 1- 1, 5m.

La com anda "gat a" aler găt or ul despr inde genunchiul de pe pist ă, r idică
pr ogr esiv bazinul, depăşind puţ in planul um er ilor . În acest m om ent pr oiecţ ia
um er ilor cade uşor î naint ea liniei de st art , gr eut at ea cor pului est e deplasat ă
spr e î naint e. Aceast ă poziţ ie est e m enţ inut ă pî nă la pocnet ul pist olulu i, î ntr e
3- 6 secunde, până la com anda de plecar e la car e aler găt or ul începe lansar ea
de la st art .

Lansar ea de l a st ar t î ncepe pr in o îm pinger e put er nică î n picior ul din

f aţ ă concom it ent cu ducer ea r apidă a celuila lt picior î naint e. Lansar ea de la
st art se face pr int r- o aler gar e acceler at ă pe 20- 30m .

Vit eza de deplasar e cr eşt e t r ept at şi se r ealizează pe seam a m ăr ir ii

f r ecvenţ ei şi lungim ii paşilor .

Tr unchiul se m enţ ine î nclinat după lansar ea de la st ar t şi se î ndr eapt ă

pr ogr esiv odat ă cu î naint ar ea spr e 30m .

Î n cur sa de 100m plat , aler găt or ii at ing vit eza maxim ă la cca 40- 50m de
la plecar e.
 Spr e deosebir e de st ar t ul de jos luat î n linie dr eapt ă, în car e blocul de
plecar e se aşează pe m ijlocul culoar ului, la st art ul de jos luat în t ur nant ă,
blocul de st art se aşează î n m ar ginea ext er nă a culoar ului, pe dir ecţ ia
t angent ei la bor dur a int er nă a vârf ului de pant ă, iar t r unchiul se î nclină spr e
int er ior ul tur nant ei.

Al er gar ea accel er at ă est e car act er izat ă de im pulsia put er nică a

picior ulu i de spr ijin, de int inder ea celor tr ei ar t iculaţ ii şi de despr inder ea t ălpii
de pe sol. M işcăr ile f azei de spr ijin şi ale celei de pendular e ant er ioar ă sunt
f oart e ener gice şi r apide. Br aţ ele deasem enea se m işcă ener gic şi r apid,
t r unchiul est e î nclinat înaint e, capul se af lă î n pr elungir ea tr unchiului, cu
pr ivir ea înaint e.

Al er gar ea pe par cur s se realizează cu ajut or ul pasului lansat de vit eză,

car act er izat de m işcăr i r elaxat e, de im pulsii pe sol put er nice şi r apide,
const anţ a lungim ii şi f r ecvenţ ei paşilor .

Picior ul de im pulsie se î nt inde din cele t r ei art iculaţ i i pr oiect ând bazinul
î n f aţ ă, t r unchiul est e dr ept sau uşor î nclinat î naint e. Coapsa picior ulu i
oscilant est e r idicat ă apr oape de or izont ală, unghiul dint r e coapse at ingând
100- 110 ˚.

După t erm inar ea im pulsie i ur m ează o scur t ă f ază de zbor în t im pul

căr eia picior ul de im pulsie est e t r as î naint e, concom it ent cu cobor âr ea coapsei
şi ext inder ea gam bei picior ului oscilant .

Cont act ul cu solul se ef ect uează în m od act iv şi suplu, î naint ea

pr oiecţ iei cent r ului de gr eut at e, pe pingea. Br aţ ele se m işcă liber , cu cot ul
î ndoit la un unghi de 90 ˚ î n punct ul m axim at ât î n planul ant er ior , cât şi î n cel
post er ior , iar î n dr ept ul cor pului acest unghi est e m ult m ai m ar e - ( 135- 140 ˚ ).

Capul se af lă î n pr elungir ea cor pului cu pr ivir ea or ient at ă înaint e.

De f oart e m ar e im por t anţ ă î n t ehnica aler găr ii de vit eză est e st abilir ea
r apor t ului opt im î nt r e lungim ea şi f r ecvenţ a pasilor de aler gar e. Cea m ai
sigur ă cale de cr eşt er e a vit ezei de deplasar e, la o fr ecvenţ ă cor espunzăt oar e,
est e aceea de a m ăr i lungim ea paşilor . Ea poat e cr eşt e dat or it ă per f ecţ ionăr ii
t ehnicii aler găr ii, a dezvolt ăr ii f orţ ei de im pulsie şi a f or ţ ei m uşchilor r idicăt or i
ai coapsei. Aler găt or ii de per f orm anţ ă r ealizează o m edie a lungim ii paşilor de
aler gar e de 2, 30- 2, 60m.
 Fi ni şul şi sosi r ea const au î ntr - o acceler ar e a aler găr ii pe ult im ii m et r i
şi î nclinar ea tr unchiulu i înaint e, cu îm pinger ea piept ului î n f aţ ă î n m om ent ul
t r ecer ii liniei de sosir e.

Î n cur sele de vit eză, scopul f inişului est e menţ iner ea pe cât posibil a
vit ezei acum ulat e. Special işt ii au dem onst r at că pe ult im a part e a cur sei de
100m , vit eza scade la t oţ i aler găt or ii.

O cur să de aler gar e se t erm ină at unci când t r unchiul at inge planul
per pendicul ar pe m ar ginea cea m ai apr opiat ă a linie i de sosir e. Dat or it ă
acest ui f apt, aler găt or ii adopt ă pe ult im ii m etr i ai unei cur se o poziţ ie cu
t r unchiul mult m ai aplecat î naint e. Nu se r ecom andă î nclinar ea excesivă a
t r unchiului cu m ult î naint e de linia de sosir e, deoar ece acest lucr u pr oduce
der eglar ea aler găr ii. Tr ecer ea liniei de sosir e se va f ace f ăr ă fr ânăr i sau
br uscăr i, cur siv, iar opr ir ea nu se va f or ţ a, acest lucr u put ând pr ovoca
accident ăr i.