2. Se așterne când ninge. ZĂPADA 3. Compun omul de zăpada. BULGĂRI 4. Le porți pe mâini iarna. MĂNUȘI 5. Apa când e foarte frig. GHEAȚĂ 3. Reactualizarea cunoștințelor: a. Numiţi ciclul sărbătorilor calendaristice de iarnă? Ciclul sărbătorilor de iarnă începe cu Sfântul Nicolae, sărbătorit conform calendarului bisericesc creştin la 6/19 decembrie. În noaptea de 5 spre 6 (18 spre 19) decembrie, Moş Nicolae aduce daruri copiilor care au fost cuminţi, dar şi o „nuieluşă” pentru cei care au fost neascultători. Darurile lui sunt legate de următoarea povestire: Sfântul Nicolae a aflat într-o zi că un tată nu-şi putea mărita fiicele, pentru că era sărac şi nu avea zestre pentru ele. Plângea zi şi noapte şi dorea să-şi pună capăt vieţii. Sfântul Nicolae a fost impresionat şi le-a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le pună pe neobservate în casa acelei familii. De atunci, în noaptea acestei sărbători, cei dragi şi, în special, copiii primesc daruri de la Sf. Nicolae, care a devenit simbol al milosteniei şi al faptelor bune. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată, lăsând darurile în ghetuţe b. Ce este cel mai așteptat de toți? CRĂCIUNUL c. Unde sunt păstrate datinile acestei perioade? Datinile acestei perioade a anului sunt păstrate mult mai bine la sate. Astfel, în ajunul Crăciunului, cete de copii sau tineri costumaţi tradiţional merg pe la casele gospodarilor cu Colindatul, urându-le sănătate, fericire şi prosperitate, împlinirea dorinţelor în noul an (fig. 2.3). Colindătorii sunt aşteptaţi cu uşile şi sufletele deschise şi sunt răsplătiţi cu covrigi, fructe, nuci, dulciuri, colăcei sau bani. d. Care sunt tradițiile de Anul Nou? Tradiţiile de Anul Nou în Moldova sunt obiceiuri vechi, care se păstrează şi se transmit din generaţie în generaţie. În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie (stil nou), cete de urători pornesc cu Pluguşorul (fig. 2.4). Acest plug-miniatură (deseori foarte simplu: un băţ cu două crăcane la un căpăt – „coarnele plugului”) este împodobit cu fire de aţă sau panglici, zurgălăi, busuioc, flori din hârtie colorată. Textul urăturii sugerează întreaga muncă a câmpului – de la arat şi semănat până la coptul colacilor din grâul cel nou. Uratul este însoţit de strigături: „Mai îndemnaţi, măi! / Hăi, hăi!”, de pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar şi de un muget de „buhai”. Mergând din casă în casă, urătorii le doresc gospodarilor un an îmbelşugat, sănătate şi prosperitate, fiind răsplătiţi cu dulciuri, colaci şi bani. 4. Se anunță subiectul lecției:Obiecte și accesorii tradiționale, folosite la sărbătorile de iarnă. Citim împreună. 5. Explicarea ce ar însemna pomul de Crăciun, Steaua, Capra, Ursul, Cerbul, Malanca etc., Desenarea unui element. 6. Adresarea unor întrebări capcană: Care sun elementele specifice iernii? pomul de Crăciun, Steaua, Capra, Ursul, Cerbul, Malanca etc. Explicarea unor dintre ele? El(pomul de crăciun) simbolizează dăinuirea,puterea şi viaţa veşnică. Metoda cea mai ecologicăde a ne bucura de un brad adevărat este aceea de a-l lua în ghiveci şi de a-l împodobi. După sărbători îl putem readuce în circuitul natural, plantându-l în exterior. Astfel ne vom învăţa să iubim şi să respectăm natura. Steaua reprezintă momentul naşterii lui Iisus. Acest eveniment a fost însemnat prin apariţia unei stele pe cer, care lumina puternic şi a călăuzit drumul magilor spre Betleem. Se spune că cei care primesc în casă copiii cu Steaua devin mai buni, mai cinstiţi şi mai luminaţi la minte. În multe sate din Moldova s-au păstrat până în prezent manifestările folclorice teatralizate – Capra, Ursul, Cerbul, Malanca etc. –, care aduc multă dis- tracţie şi veselie. Măştile şi costumele se confecţionează din piei de animale, pene colorate, ciucuri de lână, panglici colorate,ghirlande strălucitoare (fig. 2.6). 7. Alte lucruri ce pot fi învățate pornind de la această lecție. Propun să cântăm un colind