Raioanele constituie nivelul al doilea al Organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, după sate

(comune) și orașe (municipii), care constituie nivelul întîi.[1]

Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi,
statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute:
UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.).

Transnistria (autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană) este subdivizată mai departe în 5

raioane: Raionul Camenca, Raionul Rîbnița, Raionul Dubăsari, Raionul Grigoriopol și Raionul Slobozia; iar
UTA Găgăuzia este împărțită în trei raione: Raionul Comrat, Raionul Ceadîr-Lunga și Raionul Vulcănești.
Raioanele Transnistriei și Găgăuziei nu se regăsesc pe aceeași treaptă cu cele 32 de raione ale țării.

Conform Legii Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova,
raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu,
relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință.
Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul
suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile
raionului dat și localitățile raionului limitrof.[1]