,,Povestea lui Harap-Alb’’ a aparut in anul 1877 in ,,Convorbiri literare’’si este un basm cult.
Un personaj reprezentativ pentru lumea basmului il reprezinta Harap-Alb.
Statutul social, psihologic si moral Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, este un erou atipic, deoarece este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist ca o fiinta complexa, care invata din greseli si progreseaza. Este un personaj eponim, tridimensional, caci iese din tipar, il suprinde in momentul in care ii da calului cu fraul in cap sau cand rade cu Gerila, in casa de arama. Statutul intial al eroului este cel de neinitiat, mezinul craiului este naiv, nu stie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente, are nevoie de experienta vietii spre a dobandi intelepciune. Se deosebeste de fratii sai inca de la inceput, prin bunatate, calitate rasplatita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluieste cu un banut. De asemenea, este un personaj rotund, deoarece de la statutul de neinitiat, acesta ajunge sa fie capabil sa conduca o imparatie. Numele Harap semnifica sclav, iar ,,ALB’’, de origine nobila, dar si conditia de invatacel, faptul de a fi supus initierii transformarii. Cele trei nume ale lui corespund in plan compozitional celor trei etape ale drumului: initierii, la inceput fiul craiului, mezinul, naivul, pe parcursul calatoriei, invatacel, iar la sfarsit, initiatul. Ilustrarea trasaturilor personajului Harap-Alb este vazut in evolutie, de la naivitate, la intelepciune, celelalte personaje graviteaza in jurul sau. Primele intalniri cu initiatorii sau: Sfanta Duminica, apoi calul nazdravan si Spanul, pun in lumina naivitatea, incapacitatea de a distinge adevarul de aparente. Dupa ce iese din imparatia tatalui sau, craisorul se rataceste in padurea-labirint, incalca sfatul dat de tatal sau (interdictia de a se feri de Omul Span si de Omul Ros) si isi ia drept calauza un Span viclean. In episodul coborarii in fantana, naratorul suprinde lipsa de experienta a tanarului prin caracterizare directa: ,,Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in fantana’’.Naivitatea tanarului face posibila supunerea prin viclesug. El intra in contact direct cu Spanul in momentul in care il inchide pe tanar in fantana si ii cere pentru a-l lasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robul lui si sa jure ,,pe ascutisul palosului’’, sa-i dea ascultare,, pana cand va muri si iar va invia’’. (anticiparea destinului antagonistului). Trasatura dominanta este omenia la care se adauga si prietenia de care da dovada fata de ajutoarele si fata de donatorii care il sprijina: calul, craiasa furnicilor si craiasa albinelor, cei cinci colosi sau de la obiectele miraculoase, aripile, apa vie si apa moarta. Portretul moral este dominant si reiese din caracterizarea indirecta. La inceputul basmului, Harap- Alb este neinitiat si incapabil sa faca diferenta dintre bine si rau, dar si naiv, se lasa pacalit de Span, cu toate ca fusese avertizat de tatal sau. Este ascultator si drept fata de antagonist, deoarece nu incalca juramantul si resuseste sa dea ascultare intru toate pana cand Spanul ,,va muri si iar va invia’’.Este milostiv fata de Sfanta Duminica pe care o miluieste cu un banut. Inteligent si dornic sa-si demnonstreze calitatile, eroul reuseste sa treaca prin incercarile la care a fost supus (aducerea salatilor din Gradiona Ursului, pielea cu pietrele nestemate si pe fata imparatului Ros. Acesta isi demonstreaza curajul si destoinicia in trecerea primelor doua probe cu ajutorul obiectelor magice de la Sfanta Duminica. Finalul basmului il rasplateste pentru toate aceste calitati si ajunge sa fie initiat pentru a fi demn sa conduca o imparatie. Elemente de structura (TITLUL si conflictul dintre bine si rau) Harap-Alb este reprezentativ pentru basmul cult, deoarece ca un adevarat erou reuseste sa treaca prin incercari dificile, ca si experienta conditiei umilitoare de rob la dispozitia unui stapan nedrept care contureaza sensul didactic al basmului care este exprimat de Sfanta Duminica: ,,Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a par si vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum ce e necazul’’. Potrivit viziunii despre lume, el intruneste calitatile necesare unui imparat ,,mare si tare’’, dar si ,,omul de soi bun’’ Desi este un personaj de basm, eroul nu reprezinta doar tipul voinicului precum Fat-Frumos din basmele populare, ci este un erou vrednic, care traseaza o serie de probe, se maturizeaza si devine imparat. Basmul poate fi considerat un bildungsroman.